Cartea de lut

Publicat în Dilema Veche nr. 397 din 22-28 septembrie 2011
Cartea de lut jpeg

● Oale şi ulcele, Lila Passima şi Cosmin Manolache (coord.), Editura Martor, 2011. 

Mi-am făcut cumva o datorie de onoare faţă de această deja longevivă, deopotrivă simpatică şi ingenioasă serie de minivolume colective tematice, coordonate de grupul de cercetători şi de scriitori de la Muzeul Ţăranului Român, despre care am scris încă din 2007, de la debutul colecţiei cu trei titluri dintr-un foc – moshuvine@yahoo.com, Cărţişor de mărţişor, Piua! joacă, jocuri, jucării – pînă la ultima, cea de anul trecut, Cicatrici, în care mai bine de treizeci de cercetători, muzicieni, scriitori şi jurnalişti constituiau (cu texte dintre cele mai variate: istorii personale, crochiuri eseistice, povestiri, poeme, liste) o adevărată arhivă scripturală şi totodată o tipologie a cicatricilor, percepute ca nişte hărţi personale cu borne ale memoriei pe corp, mărturii & memento-uri ale unui spaţiu sau timp odată vizitate. Multitudinea şi diversitatea abordărilor şi, implicit, a tipurilor de texte, precum şi sugestiile de interpretări ale temei ce adună şi uneşte aproape douăzeci de coautori între copertele aceluiaşi volum reprezintă, şi de această dată, unul dintre atuuri. Căci genul acesta de discurs fusion, hibrid, compozit, unde eseuri, interviuri, memorialistică, istorie orală, liste, fişe tehnice, reportaje etc. extind şi intersectează perspective dintre cele mai variate – etnologie, folclor, antropologie, istorie şi artă –, mi se pare o formulă foarte inspirată în măsura în care nu se adresează niciodată doar specialiştilor.

Este cît se poate de semnificativ pentru tema aparent banală a olăritului şi ceramicii faptul că textul care deschide cartea, aparţinînd lui Şerban Anghelescu, pune materia olăritului în ecuaţia creaţiei, de la geneza Divină la cea artistică, şi a vieţii, lutul ca simbol material al naşterii şi al morţii, formulînd, în chiar pagina de început, cîteva idei cu background religios-metafizic ce se vor regăsi apoi şi în textele, unele în abordări mai „laice“ şi mai pragmatice, celorlalţi coautori: „Nimic din constituţia noastră corporală: carnea, sîngele, oasele, ochii nu aminteşte lutul, substanţa originară din care, după Scripturi, a fost modelat primul om. Din pămîntul nou, proaspăt despărţit de ape, apar fiarele, ierburile, pomii roditori după voinţa Domnului: «Să scoată pămîntul fiinţe vii după felul lor: animale, tîrîtoare şi fiare sălbatice după felul lor.» Este o naştere spontană, fără trudă, fără sex, fără seminţe. Adam, singurul, spre deosebire de toate vietăţile supuse lui, nu apare din pămînt, nu e născut din lut, ci făcut din lut de mîinile lui Dumnezeu. Primul artefact al lumii. După izgonirea din Rai pămîntul e blestemat. Roadele lui comestibile apar din chinul celor care-l lucrează. Pămîntul nelucrat rodeşte de la sine doar spini şi pălămidă. Femeia naşte în dureri. Viaţa în exil cunoaşte doar facerea în chinuri. Omul va produce în chip dureros. Va îndurera materia şi se va chinui el însuşi în actul creaţiei. Suferinţa de ordin iniţiatic va înnobila atît victima, cît şi călăul. În cele din urmă, după moarte omul se întoarce inform în pămînt şi va fi supus ca în vremurile Genezei la o dublă descendenţă. Se vor naşte din el fără dureri florile şi se vor face dureros oalele.“ 

De altfel, etnologul Ioana Popescu abordează tot tema Genezei, dar din perspectiva legendelor cosmogonice româneşti, într-una dintre acestea văzînd un fel de ritual anti-falocratic avant la lettre. Tot pe sugestia biblică, dar într-o cheie antropomorfică, scrie Ion Grigorescu, pentru ca scriitorul Călin Torsan să rămînă în aceeaşi zonă a unui antropomorfism liric & comic şi să fie aproape de a scrie un brumarian poem în proză intitulat „Teflonul îndrăgostit“ sau o cărtăresciană „Poemă a cratiţei“. În textul său, plin de umor, lumea bucătăriei se schimbă, odată cu istoria, acest proces al prefacerii în timp fiind perceput din perspectiva oalelor şi vaselor de gătit, obiecte cu suflet şi ele. Un text consistent (tipologic), bun (literar) şi, din nou, cu mult umor, aparţine lui Cosmin Manolache, unul dintre cei doi coordonatori, care are, printre altele, ideea de a descrie tribulaţiile unui spălător de vase în armată. Reportajul lui Bogdan Iancu, precum şi interviurile cu Şerban Bonciocat şi cu olăriţa Ioana Constantin sînt textele care luminează din interior universul olăritului, schimbările prin care a trecut în ultima jumătate de secol, dispariţia meşterilor şi a atelierelor, influenţa negativă a tîrgurilor de ceramică din anii ’90 (care, necontrolate şi „neacoperite“ de cataloagele muzeografilor, au sărăcit şi dereglat deopotrivă piaţa şi fondul popular de artă ceramică), felul în care funcţionează şi se modifică piaţa de ceramică aflată permanent sub influenţa comerţului şi a modelelor de succes. (Spre exemplu, succesul de piaţă şi politica producătorilor de ceramică de Corund a „contaminat“ olăritul tradiţional forţîndu-l să încorporeze influenţe stilistice nespecifice, împingînd arta olăritului înspre comercialul globalizat şi kitsch.) Un alt text aplicat, „tehnic“, fiind fişa de restaurare a unui obiect vechi, însoţită de fotografiile procesului în sine, realizată de restauratorul de ceramică Oana Solomon. 

Dar cel mai spectaculos rămîne substanţialul interviu luat de Lila Passima, coordonatoarea proiectului, arhitectului Şerban Sturdza, aici în dublă calitate, aceea de nepot al marelui colecţionar Barbu Slătineanu, dar şi de colecţionar de ceramică şi artă tradiţională el însuşi. Poveştile lui Şerban Sturdza scot la lumină o lume, cea a colecţionarilor privaţi de artă despre care nu ştim suficient, şi o familie de intelectuali, Slătinenii (nişte aristocraţi împătimiţi de arta tradiţională), pe cît de interesantă, pe atît de puţin cunoscută, cel puţin în afara mediilor artistice. O adevărată biografie intelectuală în cheie orală a Slătinenilor se constituie din poveştile de familie (unele, cele din perioada comunistă, fabuloase) ale lui Şerban Sturdza, din care aleg măcar acest episod despre tatăl său: „S-a dus să-şi facă studiile de arhitectură în Austria, la Viena. Nu primea bani de nicăieri, pentru că asta era regula în familie. Şi-atunci s-a întreţinut singur bătînd step la un teatru. Era actor, dansator de step şi gimnast, chestie foarte prost văzută de familie şi pe care a făcut-o pe ascuns. Pînă a venit nazismul. Atunci a trebuit să plece şi, cînd a venit în ţară, după război, s-a căsătorit cu maică-mea. Faptul că fusese dansator de step nu era bine văzut, era o chestie de om cam îndoielnic. Or, taică-miu mai lucra la Melody Bar, ca să cîştige nişte bani. Seara pleca de-acasă, se îmbrăca frumos, îşi lua pantofii de step şi dispărea. Asta era văzut de părinţii maică-mii ca o chestie de om neserios. De-acolo i se zicea Johnny, cînd el era, de fapt, Ionel. În această lume, a circului şi a varieteului, erau foarte mulţi ţigani. El era considerat circar şi cunoştea foarte multe familii de ţigani. Stătea cu ei, pentru că se antrenau împreună. Veneau şi la noi acasă. Taică-miu îi lonja – te leagă cu o frînghie ca să nu cazi, să te ţină şi începi să faci flic-flac. Eu asistam la toate astea şi duminicile plecam cîteodată cu taică-miu pe la Sfînta Vineri, pe-acolo era o casă cu ţigani, plină cu familii de circari, iar taică-miu îi învăţa diverse figuri de gimnastică acrobatică. Ţin minte o scenă, era o anfiladă din asta de camere, cameră-cameră-cameră, toate uşile deschise, nu era nici un mobilier şi totul se termina cu un balcon. Ăştia alergau, începeau să facă flic-flac şi ultima figură era să te opreşti în mîini pe parapetul metalic al balconului, la etajul unu. Astea erau poveşti care nu se povesteau. Mă lua taică-miu pe şest şi dispăream de-acasă. Cînta la pian stînd în şpagat, cu picioarele pe două scaune, chiar avem o fotografie cu el aşa...“

În loc de concluzie, o definiţie: „Pîrnaie – oală mare cu două torţi“, şi un proverb: „Nu-i păcat să furi o oală, căci lut pe lut se fură“.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.