Cartea de la gazetă

Publicat în Dilema Veche nr. 348 din 14 octombrie - 20 octombrie 2010
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Am avut o seară palpitantă cu un grup de prieteni – jurnalişti, editori, oameni de teatru (între 32 şi 60 de ani), cu toţii cititori cît cuprinde. La micile noastre sindrofii, după grabnica pregătire de artilerie a aperitivelor şi a primelor şarje lichide, invariabil se aprinde rugul polemic pe cîte-o chestie mai mult sau mai puţin la ordinea zilei. Cum – s-avem iertare – la noi în casă hărţuirea politică (adică inutila sleire a energiilor mentale şi afective prin forfecarea mizeriilor partinico-parlamentar-prezidenţiale) e de mult şi total interzisă, turnirul verbal se centrează pe dileme culturale. Ca la nişte vrednice animale pe cale de dispariţie, care-şi duc viaţa „la nişă“. 

Cum tocmai dădusem un interviu la (ei da, şi ce?!) Gazeta sporturilor, despre reeditarea, acolo, a trilogiei Millennium, de Stieg Larsson, spiritele s-au inflamat, pe de o parte, la „isteria“ mediatică generată deopotrivă în Apus şi Răsărit de autorul împricinat, dar mai mult la „moda asta, de doi bani, cu cărţile la ziare“. Care ar fi ceva nefiresc, o concurenţă flagrant neloială cu sistemul editorial, cu titluri reeditate fără discernămînt, fără îngrijirea textologică adecvată, cu traduceri aproximative (cînd nu de-a dreptul asasine), cu albume de artă reproduse în condiţii grafice precare, totul jalnic, de un amatorism atroce, cu ochii exclusiv la grămadă şi la bani, nicidecum la educaţia estetică îndelung (şi ipocrit) aclamată! 

Oare-aşa să fie totul? 

Adevărul e că nici o revistă cu ştaif şi spaţiu – gen România literară, Dilemateca, Observator cultural, Viaţa românească, Apostrof – nu a făcut un examen atent, exhaustiv, estetic, dar în principal sociologic, al fenomenului. Un fenomen impresionant, fără doar şi poate. Şi cu efecte incalculabile, pe termen lung, de-o ameţitoare varietate. 

A trecut un timp, serios apreciabil şi neapărat analizabil, de la fericita iniţiativă librofilă a Cotidianului, epoca Ioan T. Morar – Cristian Teodorescu, pînă la recenta editare a Poveştilor nemuritoare la Libertatea, trecînd prin sutele de titluri ataşate la tirajele de sute de mii de exemplare ale unor ziare precum Jurnalul literar, Adevărul, Ziarul financiar, inclusiv armata de CD-uri şi DVD-uri din istoria teatrului şi filmului, a artelor plastice şi folkului, cu dicţionare, atlase şi ghiduri de călătorie, cărţi motivaţionale – de la grădinărit, pescuit, numismatică, yoga şi bricolaj, la fotografie, gastronomie, ocultism, paranormal, spionaj, istoria sportului, cosmetică şi cîte altele –, toate rupte din trufaşa dar păguboasa lor independenţă librărească şi legate osmotic de efemerul dispreţuit, însă parşiv-eficient, al gazetei.

Ziarul, metafora supremă a efemerităţii, ca purtător al perenităţii încorporate între coperte. Ce răzbunare paradoxală! Ce contre-emploi pitoresc! Unul ca mine nu e deloc interesat de eventualele malversaţiuni privind drepturile de publicare, brandurile tip BPT aspirate din mers, varii practici de spălare de bani ş.a.m.d. Eu ştiu una şi bună: că de cînd cu diviziunea asta a muncii – Adevărul cu externele (adică traducerile), Jurnalul naţional cu internele (de la Eminescu, Caragiale, Rebreanu, Slavici, Goga, Eliade, Camil, plus alţi mari şi mici interbelici, la Petru Dumitriu, Preda, Nichita, Sorescu, într-o colecţie de peste 80 de titluri –, s-au vărsat pe piaţă valori tradiţionale şi moderne în tiraje de-o sută de ori mai mari decît ale editurilor, cu prefeţe care actualizează mesajele, la preţuri pe bună dreptate considerate de dumping de către editori, dar absolut accesibile cumpărătorului de rînd şi care permeabilizează receptarea, schimbă benefic ţintele din public şi accesibilizează benefic valori altminteri rezervate spaţiului elitar. 

Mi s-a scos pe nas faptul că am prefaţat deja două titluri – Poezii de Eminescu şi Întoarcerea din rai a lui Eliade, la Jurnalul naţional, şi că mă pregătesc pentru Huliganii, deci sînt professionally involved. (Şi-acum ce-o să mi se mai spună? Că, scriind la Dilema veche, în siajul Adevărului, am interes să laud biblioteca alcătuită acolo? Să fim serioşi! Dar, la urma urmei, ce-are a face?!?) Vorba e, le-am spus, aţi făcut la gazetă careva dintre voi un examen al editării, ca şi al studiilor introductive la volumele cu pricina? Cei care acuză lecţiunile greşite, preluările vinovate şi traducerile catastrofale au ieşit mare şi tare pe piaţă cu aceste acuzaţii? Am făcut sondaje sociologice, ca să vedem cine şi de ce stă la coadă, adeseori dînd bacşiş chioşcarilor, pentru un titlu sau altul? Ştim cît de cît cine cumpără cărţi de dragul lecturii, din pricina preţului mic sau doar din mania colecţionării de titluri cartonate? 

În fine, este un fapt că s-au vărsat gratuit, într-o singură zi, 400.000 de albume Leonardo şi 150.000 de Noduri şi semne într-un peisaj pitecantropic, marcat ucigător de aerul de şatră al României de azi? Este. 

Înainte de-a ne întreba de calitatea reproducerilor, a traducerilor şi prefeţelor, cred că avem datoria să analizăm segmentele de public la care au ajuns. Şi să optăm ferm – cine şi dacă poate! – între a avea mai degrabă ceva, decît nimic, sau invers. 

În fond, omul care dă azi 10 lei pe-o carte la chioşc („chez votre marchand de journaux“ – şoptesc galeş, din depărtare, pentru dl Radu Cosaşu) e foarte posibil ca mîine să intre în librărie şi să dea 40 pe o altă carte. De ce să nu cred acest lucru şi să-i decretez din start imposibilitatea?  

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte a sa este Despre Cioran şi fascinaţia nebuniei, Editura Humanitas, 2010.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.