Camera integrată

Publicat în Dilema Veche nr. 405 din 17-23 noiembrie 2011
Camera integrată jpeg

Am citit cartea de debut a Biancăi Burţa-Cernat, Fotografie de grup cu scriitoare uitate, ca pe un thriller de succes. Cînd vezi pe copertă şase amazoane interbelice şi citeşti subtitlul provocator (Proza feminină interbelică) te aştepţi mai degrabă la un thriller politic cu miză feministă. Nici vorbă însă de feminism, deşi B.B.-C. are nu doar serioase cunoştinţe în domeniu, dar şi simpatii inevitabile şi, aş zice, de bun-simţ. Mai mult, premisa de fond a relecturii aplicate din acest volum este una polemică atît în raport cu „tendinţele de enclavizare a aşa-numitei «literaturi feminine»..., dar şi cu «feminismul diferenţei»“. Cu alte cuvinte, atunci cînd a început să recitească literatura unor scriitoare uimitoare (pentru felul în care înţelegem azi scrisul) – sute de cărţi doar parţial reeditate, presa vremii despre ele, memorii şi critică exhaustivă, adică întreg contextul apariţiei tîrzii a fantasmei scriitoarei în literatura română – B.B.-C. postula inexistenţa unei literaturi feminine pe criterii biologice sau ontologice. Susţinea, aşadar, nu „camera separată“ a Virginiei Woolf, ci o „cameră integrată“ ideală, a unei singure literaturi, indiferent de gen, sex şi roluri asumate social. La 10 ani de la aventurarea în acest proiect mai complicat decît îşi imaginează criticii neimplicaţi (adică cei care au păreri atît de ferme asupra „literaturii feminine“ încît nici nu se mai obosesc s-o citească), B.B.-C. ajunge, nu fără infinite nuanţe, la aceeaşi concluzie, asumat desuetă în raport cu feminismul hard: literatura e una singură, fie că este scrisă de bărbaţi sau de femei, iar separarea artificială pe criterii de gen sau asumarea marginalităţii şi minoratului nu pot face decît rău legitimării critice pe criterii estetice. Criteriul estetic este însă pus sub semnul întrebării, în vremurile noastre de extremă democratizare a scrisului, iar principala confruntare prin care va trebui să treacă această carte cu adevărat excepţională este aceea cu cohortele de susţinători edificaţi ai scrisului fără însuşiri.

O scriu cît se poate de nedilematic (deşi, trebuie să recunosc, sînt mai degrabă woolfiană în chestiunea „camerei separate“): volumul Biancăi Burţa-Cernat este o sinteză rară în critica noastră de azi, o carte ce ar trebui susţinută şi recunoscută ca atare, cu speranţa, mărturisită, că va fi continuată şi pentru perioada comunismului (cînd, e drept, în afară de Dana Dumitriu şi Gabriela Adameşteanu, puţine scriitoare au mai ţinut primul raft, dar unde încap încă surprize de proporţii) şi poate pentru epoca noastră (in)estetică, cînd nu de-a dreptul grotescă.

Există însă o problemă în opoziţia făţişă a autoarei faţă de enclavizare şi faţă de diferenţa asumată pe criterii de gen: indiferent de argumente teoretice, reunificări istorice, asumări canonice şi nenumărate bune intenţii, literatura scrisă de femei este, în continuare, tratată de critica şi istoria literară ca o insulă cochetă din oceanul literar (pe care fac escale, în drumurile lor odiseice, şi anumiţi bărbaţi), definită printr-un set de trăsături clare: psihologizare, intimizare, „scriitura cu propriul corp“, sensibleria, neantul literar... Cu toate că prejudecata pare depăşită la nivelul intenţiilor, ea este încă bine înfiptă în imaginarul critic chiar şi atunci cînd criticul e femeie – poate mai abitir atunci, de teama izolării sau a etichetei feministe. Este nevoie nu doar de o minte clară şi de curajul propriilor convingeri, dar şi de o explorare, la pas, prin hăţişurile schimbării orizontului de receptare, ale criticii (de toate calibrele) desfăşurate pe aproape un secol de literatură, prin contextele complicate şi „grupurile de presiune“ interbelice – aşa cum o face B.B.-C. în cartea sa –, ca să vezi în ce fel poate fi asumată azi, în „epoca nesiguranţei“, opoziţia faţă de separarea literaturii în două, după sex. În două, dar nu în două jumătăţi, căci aşa-zisa literatură feminină (autoarea îşi asumă sintagma pe copertă, dar şi atunci cînd vorbeşte despre o „estetică trăiristă“ ce implică o mare parte a generaţiei interbelice, aşadar şi scriitori, nu doar scriitoare) nu e decît o margine a imperiului literar, cu munţi şi văi, cu defileuri şi depresiuni, cu cîmpii şi butaforii...

Din acest motiv, dar şi dintr-o mefienţă atît faţă de spectrul resentimentului, cît şi faţă de contestarea canonului, studiul de faţă cartografiază – cu luciditate, umor şi talent – marginea aceasta uitată de lume ficţională, adică proza unui desant interbelic format din nouă scriitoare: Hortensia Papadat-Bengescu (eliminată, se pare, recent din anumite programe şcolare), Ticu Archip, Sanda Movilă, Henriette Yvonne Stahl, Lucia Demetrius, Anişoara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian. Dacă faceţi un scurt exerciţiu de sinceritate, o să vedeţi că primul lucru pe care vi-l amintiţi în legătură cu aceste scriitoare e vreo anecdotă, căci anecdota prima şi la Sburătorul lui Lovinescu. Cartea Biancăi Burţa-Cernat nu evită nici ea anecdota ce plutea în aerul interbelic al acestor scriitoare remarcabile, fiecare, cel puţin într-o carte, însă îl relativizează, îl „marginalizează“ cu ironie şi detaşare critică, lăsînd loc analizei comparative (uneori chiar a anecdotei, cîntărită din mai multe surse), înţelegerii şi mai ales inovaţiei de fond din scrisul acestora. E o demonstraţie-pledoarie cu toate cărţile pe masă, cum nu s-a mai făcut pînă acum în critica românească.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Capitală: femeie închisă în portbagajul unei mașini incendiate. Cum a fost salvată de polițiști și de operatorii 112 VIDEO
Un caz șocant de sechestrare a fost înregistrat luni dimineață în Capitală. O femeie a fost salvată de polițiști din portbagajul unei mașini incendiate.
image
Experiența nefericită trăită de o turistă într-un hotel de 4 stele din Sinaia. „Și un WC public arăta mai bine decât camera”
O româncă s-a plâns de condițiile oferite de un hotel de 4 stele din Sinaia. Femeia susține că a stat într-o cameră care merita cel mult două stele și a postat pe internet fotografii care vin în sprijinul afirmațiilor sale
image
Există legătură între cutremurul din Turcia și cele cinci seisme din România? Ce spun experții
După cutremurul devastator din Turcia, în această dimineață, au avut loc mai multe cutremure și în România. Seismologul Gheorghe Mărmureanu e explicat dacă acestea au legătură.

HIstoria.ro

image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.
image
Apropierea Ungariei revizioniste de Germania nazistă
Propaganda revizionistă maghiară, extrem de activă și de agresivă, a prins în străinătate și pe fondul lipsei de reacție a României.