Calea Sinelui

Publicat în Dilema Veche nr. 393 din 25-31 august 2011
Ángeles, triunfo y elegía jpeg

Fără îndoială, Cartea roşie a lui C.G. Jung este evenimentul editorial major al ultimilor ani şi în România. Caligrafiată de Jung însuşi cu litere gotice şi însoţită de desene, mandale, picturi elaborate, Cartea roşie a fost pentru mult timp „cartea secretă“, „Sfîntul Graal al Inconştienului“ sau „reactorul nuclear al tuturor operelor sale“, cum a numit-o istoricul şi îngrijitorul ediţiei prime, profesorul Sonu Shamdasani. Începută în 1914, în plină confruntare a lui Jung cu propriul inconştient, Cartea roşie a fost întreruptă în 1930, reluată în 1953 şi lăsată neterminată în 1961, la moartea psihiatrului elveţian. Păstrată pînă de curînd într-un seif din Zürich, Cartea roşie a început să fie tradusă şi publicată abia după 2000. La începutul lui septembrie, va fi lansată şi traducerea românească ce urmează să apară la Editura Trei (datorată doamnelor Viorica Nişcov şi Simona Reghintovschi), o premieră editorială care sincronizează psihologia autohtonă cu cea europeană şi, cine ştie, poate va deschide, mai ales după publicarea operelor complete ale lui Jung, o nouă epocă în jungianismul românesc. 

De ce nu a publicat Jung însuşi uluitoarea desfăşurare a inconştientului eliberat din Cartea roşie, care a reunit, în final, ansamblul manuscriselor, transcrierilor, ciornelor, încercărilor de a surprinde totul? În primul rînd, pentru că manuscrisul nu a fost niciodată încheiat, definitivat, redactat pînă la capăt şi nici n-ar fi putut fi. Apoi pentru că, prin postularea propriei căi, prin desenele sale mandalice despre care a scris şi în opera antumă, nu a vrut să-şi influenţeze în nici un fel propriii pacienţi – dimpotrivă, a vrut să demonstreze „universalitatea unui arhetip“. De ce însă moştenitorii lui Jung nu au ajuns decît în 50 de ani de la moartea sa la o variantă posibilă a Cărţii roşii – iată o întrebare care ar putea da unele indicii despre o evidentă schimbare a receptării în zilele noastre. S-ar putea ca în cei aproape 100 de ani – de cînd Jung a început să-şi noteze şi să reprezinte în imagini propriile fantasme precognitive, să le „joace“ dramatic, cu un curaj de care puţini savanţi ar fi fost în stare şi care l-a dus de cîteva ori în pragul nebuniei – să se fi schimbat ceva în imaginaţia mitopoetică a posibililor săi „spectatori“, căci cartea de faţă trebuie privită, „ascultată“, apoi citită. 

Imaginaţia activă (imaginatio vera) pe care Jung o punea la lucru după suspendarea conştiinţei este privită astăzi, şi în Occident, cu mai multă înţelegere şi deschidere decît acum un secol, iar ceea ce s-a numit „recîştigarea sufletului“ şi depăşirea alienării spirituale a vremurilor noastre este considerată – nu doar în medii religioase, spiritualizate, sau new-agiste – un recurs inevitabil pentru înţelegerea propriei situări în lume. Pesemne doar aşa – printr-o schimbare interioară mai vastă decît sîntem dispuşi să acceptăm – cartea aceasta ezoterică despre experimentarea şi expunerea propriilor fantasme într-o formă dramatică a ajuns, după anul 2000, să fie un boom editorial în toate limbile în care a fost tradusă, în ciuda preţului prohibitiv (absolut firesc, de altfel) pentru reproducerea unui facsimil caligrafiat cu caractere gotice şi însoţit de picturi simbolice, mandale, desene dintr-altă lume. Succesul cărţii (care va fi, desigur, şi al ediţiei pregătite de Editura Trei) s-a datorat, fără îndoială, şi editării ştiinţifice echilibrate, asigurate de profesorul de istoria psihologiei de la University College Londra, Sonu Shamdasani, singurul agreat de cele cinci ramuri actuale ale familiei Jung pentru a alcătui Cartea roşie. Colaţiunile şi notele sale din introducerea la ediţia engleză – reluată şi în cea românească – sînt esenţiale pentru cronologia cărţii revelate, dar şi pentru confruntarea cu opera academică a lui Jung, care îşi are în ea sursa primă. Pentru savantul londonez de origine sindhi, cea mai bună introducere la Cartea roşie ar fi fost articolul lui Jung din 1916 (publicat abia în 1957), „Funcţia transcendentală“, în care acesta postulează metoda imaginaţiei active pentru a trezi şi a dezvolta fantasmele proprii. Forma acestora – vizuală, dar şi „literară“ – va fi însă în continuare un subiect complicat pentru Jung, deliberat uneori chiar în cadrul fantasmelor cu personaje stranii, iar tonul profetic (cel din Aşa grăit-a Zarathustra) doar o decizie tîrzie. Interesantă, în această zonă formală, e şi luarea în discuţie a romanului vizionar (à la manière de Meyrink) pentru „transcrierea“ fantasmelor. Desigur, nu întîmplător, în romanul lui Meyrink, Dominicanul alb, roşul (care la Jung va fi culoarea bucuriei, dar şi a diavolului) este culoarea imortalităţii, „trezirea respiraţiei spirituale şi secretul de a aduce la viaţă mîna dreaptă“. 

Viziune, profeţie, revelaţie, transmitere directă (cu toate instrumentele celei de-a treia căi: interpretarea imaginaţiei active) a propriului adevăr (nu pentru predicarea imitaţiei servile, ci pentru o cît mai justă aşezare pe calea sinelui), Cartea roşie este o carte a sinelui, dar şi o cale a sa, reluată de fiecare pe cont propriu. O cale a singurătăţii asumate, căci: „Cine priveşte evenimentele din afară vede doar că ele au mai fost şi că sînt întotdeauna la fel. Cine însă le priveşte dinăuntru ştie că totul este nou. Lucrurile care se petrec sînt mereu aceleaşi. Adîncul creator al omului însă nu este mereu acelaşi. Lucrurile nu înseamnă nimic, ele înseamnă doar în noi. Noi creăm semnificaţia lucrurilor... Semnificaţia lucrurilor este suprasensul, care nu se află în lucruri şi nici în suflet, ci este zeul sălăşluind între lucruri şi suflet, mijlocitorul vieţii, calea, puntea şi trecerea dincolo.“  

Dacă nici această carte a cărţilor nu va provoca, în România, o adevărată dezbatere despre clivajul între ştiinţă şi religie, despre starea (extrem-raţionalizată şi jos-mercantilizată) a „ştiinţelor spiritului“ şi despre alte cîteva lucruri (pe care nu le mai pomenesc, pentru ca invitaţia la lectură a unei cărţi ce nu poate fi citită fără pathos, să nu fie şi ea patetică), dacă nici „reactorul nuclear“ nu va mişca nimic, atunci, pe bune, nu mai e mare lucru de aşteptat.

N. red.: Cartea roşie poate fi cumpărată cu o reducere de 20% din Librăriile Adevărul.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

1 tratamente cu hrean jpg jpeg
Efectele adverse ale unui condiment banal. De ce e interzis consumul excesiv de hrean, ce pericole apar
Este de două ori mai bogat în vitamina C decât lămâile, conţine vitamin B, potasiu, calciu, fier şi fosfor. De la hrean folosim rădăcina care se poate consumă crudă, rasă, în salate sau diverse preparat.
Moisă Irod veteran din Sibiu ultimul soldat român din Garda Regală Sursă Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” jpg
Ultimul soldat din Garda Regelui Mihai, la 100 de ani: „La Peleș împușcam, nu întrebam de parolă” FOTO
Veteranul de război maior (rtr.) Moisă Irod a împlinit miercuri, 30 noiembrie, 100 de ani. A fost aniversat cu fast și onoruri militare, în avans, de oficialii Armatei Române.
horoscop jpg
Horoscopul zilei: 1 decembrie. Vești importante pentru nativii din trei zodii
Horoscopul zilnic pentru joi, 1 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, ți vine cu predicții clare pentru nativii tuturor semnelor zodiacale.

HIstoria.ro

image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ