Boala la mijlocul vieţii

Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
Boala la mijlocul vieţii jpeg

● Ioana Nicolaie, Autoimun, Editura Cartea Românească, 2013. 

În Cerul din burtă (Paralela 45, 2005; Polirom, 2010), subintitulat roman, una dintre cărţile speciale scrise la noi în anii 2000, Ioana Nicolaie descria şi înregistra experienţa gravidităţii din perspectiva transformărilor produse neîncetat în corpul, în mintea şi în viaţa femeii deopotrivă entuziaste şi speriate. O femeie tînără care „începea să ocupe alt trup“, rupîndu-se de trecut şi aşteptînd cu nerăbdare viitorul, singurul pe care se putea paria („cerul din burtă e aidoma unui colac de salvare“). O adevărată comunicare cu miraculosul imediat era starea de „simbioză“ cu copilul din propriul pîntec, a cărui prezenţă prindea contur, de la dungile rozalii ale testului de sarcină, pînă la „boaba de strugure“, apoi la „mărul dat în copt“ şi, în cele din urmă, la „omuleţul din burtă“, care „străluceşte într-o unsoare opacă“, de unde loveşte cu pumnişorii lui „peretele de carne“. Capriciile corpului impuneau un nou ritm de viaţă gravidei care, în anticamera unui cabinet medical, apărea integrată unei „comunităţi“ animate de viaţă, la propriu şi la figurat: „Afară aşteaptă multe gravide... Subţiri sau rotunde, tăcînd sau cu pulpe umflate. Mă-nchipui toate deodată, îmi par aglomeraţia cea mare. În scaunele sălii sînt oftaturi şi vorbe... În coşul pieptului, pilote din perne. Pe feţe se-ntind dureri de spinare. Gravidele aşteaptă de parcă-ar fi nevoie să tacă. În timp ce joacă un rol din spectacol...“ („Cotitură“)

Opt ani mai tîrziu, în acest volum de versuri Autoimun, Ioana Nicolaie încearcă să coabiteze cu propriul corp („trupul acesta greu de purtat“), care nu mai multiplică viaţa, care a slăbit mult şi în care se manifestă o boală rară, ce schimbă ritmul vieţii, făcînd din toamnă un anotimp-bornă în evoluţia tratamentului întins pe o perioadă mai lungă de cîteva ori decît lunile de sarcină de altădată. La 35 de ani, viaţa pare a se afla brusc în momentul în care totul trebuie reevaluat, viitorul nu mai poate fi întrezărit („Cerul e un lighean / Pe care nici un titirez nu se mişcă / Căci mi-am pus viitorul în cap / intrînd la baionetă / în propria garnitură de tren“), şi doar în trecut mai pot fi căutaţi oamenii şi întîmplările semnificative. Copilul este acum mare, visează şi pune întrebări naiv-metafizice („mami şi tati voi veţi / merge primii în cer / cu vieţile voastre deodată?“), are o viaţă proprie, în care mama pare, momentan, o umbră al cărei mers la spital nu mai are nimic din entuziasmul gregar de altădată, ci este doar parte din ritualul unei mulţimi în care fiecare e pe cont propriu: „E-atîta lume pe holul spitalului / Bolnavii, în pijamale decolorate, / bolnavele, cu inima praf / Şi pleoapele bătînd alt ritm / Peste ochii străini cu care / s-au pomenit deodată în cap // E-atît de îngust coridorul / O uşă enormă pe care săltăm / Cu mapele pline, cicatrizate, / Cu dosarele pe care le arătăm / La fiecare jumătate de an...“ („Oboseala“)

La 35 de ani („la mijlocul vieţii“), boala este un atentat nedrept şi prematur („tinereţea brusc bate în retragere“) şi marchează un moment al reevaluării vieţii, laolaltă cu o inevitabilă întoarcere spre trecut, înspre universul familiei despre care Ioana Nicolaie a scris prima dată în volumul Nordul (Paralela 45, 2002). O interogaţie de atunci, precum aceasta: „cine eram eu acolo / cine atunci, cine acum?“ capătă, în contextul acestei cărţi despre boală, un alt sens şi o cu totul altă greutate. Poemul „Instantaneu“ se deschide cu versul „acum ştiu că totul e din familie“, punînd astfel totul, inclusiv boala, sub semnul unei predestinări, al unui traseu pe care nu-l înţelegi, căruia nu i te poţi sustrage şi nici primi vreun ajutor. Cele două cicluri de poeme de familie, „Mătuşa“ şi „Album“, asigură momentele de acalmie ale cărţii, refugiul din prezentul bolii, în amintirea unor personaje iubite, dispărute de mult (mătuşa este un personaj foarte interesant – o învingătoare care inspiră şi dă putere chiar şi în amintire), şi în scenele păstrate în suprafeţele unor fotografii de la diferite vîrste. Tot un fel de fotografii, dar instantanee ale prezentului, sînt şi „fişele“ care apar de-a lungul cărţii, dar care nu documentează atît boala şi stadiile ei, cît înregistrează diverse momente şi meditaţia asupra lor. De altfel, boala – nenumită – este mai mult enunţată, decît observată, ici-colo apar cîteva detalii, oricum puţine, legate de schimbările trupului şi, uneori, un singur vers concentrează o întreagă experienţă („mama e radioactivă“). E multă discreţie fiziologică în aceste poeme, unde nu atît simptomele sînt importante, cît reacţiile interioare, blocajele şi limitările, reevaluările şi repoziţionarea existenţială („Cînd eşti bolnav nu trăieşti / Stai aşteptînd ca vînătorul la pîndă / Ce n-are vreo armă“). Accentul cade mai mult pe meditaţia asupra condiţiei de a fi încă tînăr şi a trebui să duci în trup, vreme de mai bine de patru ani, o boală: „De trei ani stau întoarsă aşa / ca o mănuşă purtată pe dos / Ce nu te apără de umezeală şi ploaie. // De trei ani mă lupt să nu cad / Cu sferturi de întoarcere spre viaţă, / Fiindcă doare spinarea asta curbată / Ca un cort sub care am atîtea de pus / Nimic să nu se audă / Şi tot nimic ceilalţi să nu vadă.“ Pierderea tonusului şi a greutăţii corpului, dezamăgirea şi deznădejdea, zbaterea interioară şi teama, toate acestea însoţesc lungul proces al bolii într-o formă nepretenţioasă şi deseori resemnată de meditaţie asupra fragilităţii şi efemerului, imprevizibilului şi necunoscutului, asupra vieţii şi morţii.

Totodată introspectivă şi discretă, caldă şi dramatică, cu substratul ei biografic inedit, dar avînd intense legături cu celelalte cărţi, Autoimun îşi găseşte un loc distinct în opera Ioanei Nicolaie.

999 16 coperta jpg
Reducția retoricii
În Eșarfe în cer (2012), Dumitru Crudu scrie despre moarte pornind de la o situație concretă, de fapt persistînd în situația concretă.
p 17 2 jpg
Celălalt pe care-l adoram
Cu toate acestea, Marx può aspettare rămîne un film găurit, incapabil să se închidă rotund.
999 17 PBreazu jpg
Un tunel creativ
Vocea lui Del Rey rămîne centrală și omniprezentă, la fel ca în operele precedente.
999 21 jpg
Delirul realității
Poate că o explicație ar fi că din trunchiul memorialisticii naziste a ieșit un trunchi mai mare, al memorialisticii Holocaustului.
Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.

Adevarul.ro

image
„Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită“. Cei mai longevivi oameni au aceste două trăsături de personalitate
Cei mai mulți centenari au trăsături de personalitate similare, care contribuie la creșterea duratei de viață, potrivit unui studiu.
image
Cum s-a transformat satul Viscri sub influența Regelui Charles. Localnic: „Era sărăcie mare” FOTO
Potrivit localnicilor, înainte de venirea lui Charles, la Viscri era „mare sărăcie”. Acum sunt multe pensiuni, puncte Gastro Local, afaceri, astfel că fiecare familie are măcar un angajat
image
Ce l-a ruinat pe Irinel Columbeanu și care a fost începutul sfârșitului: „A generat tocarea întregii mele averi”
Fostul miliardar de la Izvorani nu s-a sfiit să vorbească în ultimii ani despre declinul său. Irinel Columbeanu a povestit deschis despre ce l-a ruinat și cum a ajuns să piardă toată averea pe care a deținut-o.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.