Bilanţ literar 2016

Publicat în Dilema Veche nr. 670 din 22-28 decembrie 2016
Bilanţ literar 2016 jpeg

A fost un an mediocru pentru festivalurile literare. Cel de poezie de la Sibiu nu s-a mai ţinut; FILIT-ul de la Iaşi a continuat ediţia improvizată de anul trecut tot cu o variantă „mică“, „locală“; iar FILB-ul de la Bucureşti şi-a ţinut, în ultimul moment, ediţia de adio. A apărut însă unul nou: Festivalul Internaţional de Literatură şi Lectură (FILL) de la Bistriţa, cu o primă ediţie dedicată prozei scurte – rămîne de văzut cum va evolua. Festivalul „Zile şi seri de literatură Ştefan Aug. Doinaş“ de la Arad este încă în căutarea identităţii, iar pentru FILTM de la Timişoara a venit timpul să „decoleze“ şi să se ridice la nivelul titlului recent acordat Timişoarei de Capitală Culturală Europeană a anului 2021. În acest peisaj, „Poezia e la Bistriţa“, Festivalul Internaţional de Poezie şi Muzică de cameră de la Bistriţa (poeziaelabistrita.word­press.com), ajuns la a opta ediţie, rămîne cel mai sigur dintre toate: şi-a creat deja o tradiţie, un public, o notorietate.

Dacă finalul anului trecut a adus şi încheierea, după 15 ani, a emisiunii Omul care aduce cartea, ţinută de Dan C. Mihăilescu la PRO TV, începutul lui 2016 a însemnat reapariţia emisiunii în online cu o finanţare privată. Ameninţată cu scoaterea din grilă, în primăvară, a fost şi emisiunea Cartea cea de toate zilele, realizată de Cezar Paul-Bădescu pe TVR 2, care, deşi şi-a găsit între timp un sponsor privat, a fost cît pe ce să nu intre în grila de toamnă, nefiind considerată o „prioritate“. În urma scandalului mediatic, emisiunea a revenit pe final de an, însă existenţa ei în 2017 e incertă. Oricum, o dată în plus, Televiziunea naţională îşi bate joc de emisiunile culturale şi rămîne aceeaşi instituţie de ruşine, cu datorii enorme faţă de cultura română.

La capitolul reviste literare, ţin să remarc din nou prospeţimea, deopotrivă grafică şi de conţinut, precum şi profesionalismul revistelor de poezie Zona nouă (trei numere în 2016, zonanoua.com) şi Poes:s International (ajunsă la anul VI, nr. 18, poesisinternational.blogspot.ro); din punctul meu de vedere, singurele reviste (poate şi Iocan) care fac parte dintr-o altă generaţie publicistică. În rest, Dumnezeu cu mila! Reviste mai bune, mai puţin bune şi foarte multe mediocre. Aceleaşi formate prăfuite, aceleaşi conţinuturi plicticoase generate în virtutea inerţiei, aceleaşi politici editoriale autoreferenţiale, de gaşcă şi de generaţie, preocupate de micile găinării din strîmta noastră ogradă literară, autosuficiente şi ignorînd cu splendoare transformările, curentele, modele, succesele, marile dileme şi probleme – nu mai zic ale literaturii mondiale, dar ale literaturii române înseşi. La cum arată în acest moment, mai mult de jumătate din revistele literare nu-şi justifică existenţa decît prin întreţinerea unei aşa-zise demnităţi auctoriale locale. Ce-au fost revistele literare şi ce-au ajuns!

Din fericire, platforme culturale precum scena9.ro şi art7.fm îţi redau încrederea în faptul că se poate scrie despre cultură inteligent, agreabil, conectat la fluxul creativ al momentului: recenzii, eseuri, opinii, anchete, interviuri, topuri, conţinut multimedia, totul într-un design proaspăt, în ton cu vremurile. Vi le recomand în condiţiile în care anul acesta am remarcat, o dată în plus, degradarea blog-urilor şi platformelor de literatură, care nu mai oferă cine ştie ce conţinut. Parcă niciodată recenziile de carte din online n-au fost mai searbede şi mai convenţionale ca acum. Nu ţi-e clar dacă citeşti o compunere şcolară despre lecturile din vacanţă ale unui amator sau însăilarea unui text de coperta a patra a unui anonim. Editurile care le trimit cărţi ar face bine să nu mai încurajeze acest tip de „jurnalism“ cultural leneş, fără valoare, lipsit de originalitate, făcut cu un colţ de tastatură, care aduce deservicii cărţilor.

Altfel, 2016 a fost un an destul de bun pentru roman. N-a mai existat ceva de nivelul Solenoidului cărtărescian de anul trecut (nici nu putem spera la aşa ceva în fiecare an), dar am avut şi avem ce citi în lunile care vin. Redau, aleatoriu, lista mea de preferinţe şi de pariuri de încredere, dat fiind că n-am apucat să citesc tot: Disco Titanic, reîntoarcerea în forţă a lui Radu Pavel Gheo, Cazemata, excelentul debut al lui Tudor Ganea, Calitatea luminii, reinventarea lui Mircea Pricăjan, Spre văi de jad şi sălbăţie, continuarea călătoriei imaginare a Veronicăi D. Niculescu, Interior zero, primul roman al Laviniei Branişte (şi nu „romanul de debut“, cum eronat au scris blog-urile), Cexina Catapuxina, comeback-ul după şapte ani al lui Matei Florian (toate acestea apărute în colecţia „Ego.Proză“ a editurii Polirom), Inocenţii de Ioana Pârvulescu şi Efectele secundare ale vieţii de Vlad Zografi (ambele apărute la Humanitas şi care se anunţă a fi printre titlurile grele ale anului), Năluca de Octavian Soviany, un prozator tot mai consistent, care îl concurează serios pe poet, şi Trecerea colegului nostru Cătălin Pavel (ambele la Cartea Românească), plus Ospăţul de Călin Torsan (Casa de pariuri literare) şi Arhanghelul Raul de Ovidiu Eftimie, care ar putea fi un alt debut notabil (Nemira).

Un an cu mult peste medie a avut însă proza scurtă. Poate că era şi timpul! Ultima ţigară a lui Fondane de Cătălin Mihuleac şi excelentul debut Pascal desenează corăbii al lui Radu Niciporuc (ambele Cartea Românească, despre care am şi scris elogios aici în revistă), alte două debuturi bune, despre care de asemenea am scris, fiind Alegeri dificile de Ioana Creţoiu (Polirom) şi Dincolo de ferestre de Irina Georgescu Groza (Casa de pariuri literare), Aştept să crăpi! de Radu Paraschivescu (Humanitas, recent recenzată), Mici schimbări în viaţă de Adrian G. Romila şi Dulci meleaguri de Mircea Daneliuc (ambele Charmides), Ai uitat să rîzi de Bogdan Munteanu (Nemira) şi Salutări lui Troţki de Dumitru Crudu (Univers). Au mai fost şi altele, dar mă opresc la acestea. Oricum, an bun pentru proza scurtă, incomparabil cu anii trecuţi!

Şi dacă tot vorbim de proză, trebuie să remarc fenomenul cărţilor bloggerilor (în special fete), al aşa-zisei literaturi de blog care este, de fapt, o pseudo-literatură de adolescenţi întîrziaţi şi necitiţi, proză sentimentaloidă cu filozoficale gen Poptămaş, scrisă prost, cu mult umor involuntar şi care beneficiază de publicul din online, în general, follower-i de Facebook. Un fenomen paraliterar care va creşte şi care merită analizat într-o zi cu instrumente de sociologie literară.

Săptămîna viitoare voi continua bilanţul discutînd cărţile de poezie şi de eseu, adăugînd şi o perspectivă asupra prezenţei şi activităţii editurilor româneşti în social media.

(va urma)

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Cea mai săracă țară din UE, prezentată lumii întregi de un celebru vlogger. „Mi-a ajuns, nu se va mai repeta aventura” VIDEO
Cea mai săracă țară membră a Uniunii Europene este prezentată de un cunoscut vlogger, pe You Tube. Cosmin Avram se declară surprins de ceea ce a văzut și spune că realitatea contrazice mult zvonurile.
image
Motivul surprinzător pentru care Grecia introduce săptămâna de lucru de 6 zile
După 15 ani de recesiune și austeritate și trei pachete de salvare care au venit cu condiții dure, Grecia a decis să introducă săptămâna de lucru de 6 zile, în locul celei clasice de 5 zile.
image
Cât a ajuns să-i coste pe români o masă bună în Grecia. „Sigur că e mai ieftin decât pe litoralul nostru”
Aproape un milion și jumătate de români au ales anul trecut să-și petreacă vacanțele în Grecia. Peisajele de vis, marea de azur și serviciile de calitate sunt doar câteva dintre argumentele grecilor, la care se mai adaugă unul, esențial chiar: prețurile mici în raport cu alte țări.

HIstoria.ro

image
Care a fost singurul trofeu european câștigat de o echipă națională de fotbal a României?
Pe 29 aprilie 1962, aproape 80.000 de spectatori au ținut să fie prezenți la finală, pe „23 August”.
image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î