Betonul

Publicat în Dilema Veche nr. 919 din 18 – 24 noiembrie 2021
Betonul jpeg

● Anselm Jappe, Betonul: armă de construire masivă a capitalismului, traducere din limba franceză de Cristian Peneș, postfață de Vianu Mureșan, Editura Eikon, București, 2021, 196 de pagini.

„Nu e destul fier în beton”, sună o angoasă urbană contemporană. Cu corolarul: „Se dărîmă la primul cutremur”. Referința e la noile construcții rezidențiale care au luat avînt prin localitățile României. Iar angoasa le aparține potențialilor locatari, care afirmă că „nu putem ști ce cumpărăm”.

În altă ipostază sînt în tren, la Londra, acum vreo douăzeci de ani, și trec pe lîngă trei-patru blocuri-turn masive și înalte, înșiruite unul după altul, cum nu văzusem nici în București. Nu erau zgîrie-norii newyorkezi cu aer de office, ci chiar blocuri de locuit, cu zeci de etaje. Credeam că blocurile-turn sînt specifice comunismului, dar iată-le bine-mersi și în buricul Londrei.

Acestea ar fi principalele mele experiențe cu betonul armat, cărora nu prea le-am dat atenție. A, și mai e și exclamația de caniculă, că „s-au încins betoanele” în care sîntem condamnați, ca orășeni, să trăim. Dar nici asupra acesteia nu am zăbovit, grăbit fiind să dau de un parc sau de o cameră cu aer condiționat.

Toate trei însă au căpătat brusc semnificație cînd am dat de cartea intitulată chiar așa: Betonul, scrisă de un profesor german, Anselm Jappe, un critic consecvent al modernismului de pe poziții de stînga. Aici banalul fier-beton care ne înconjoară este prezentat drept instrument de bază al „capitalismului”, care a adus o seamă de prejudicii mediului, arhitecturii și traiului uman în general.

Anselm Jappe arată că betonul e folosit de mii de ani în construcții, dar că fier-betonul, sau betonul armat, este o invenție mai recentă, din secolul al XIX-lea, care a avut un succes extraordinar din cauza urgenței postbelice de a construi repede și mult. Dar acest succes a venit cu un cost. Arhitectura tradițională prietenoasă cu mediul a fost înlocuită de una industrială, neînsuflețită, străină. Răspîndirea betonului la scară mondială l-a propulsat pe acesta pe un loc fruntaș între poluatorii mari. Betonul este „materialul cel mai utilizat de pe Terra după apă, iar dacă industria cimentului ar fi o țară, ar fi pe locul trei la emisia de dioxid de carbon, cu 2,8 miliarde de tone pe an, după Statele Unite şi China”, scrie Anselm Jappe. Dar nici regresul arhitectural, nici impactul ecologic nu sînt cele mai mari neajunsuri ale betonului armat. Însuși conceptul lui ar prezenta fisuri grave. Pentru că, în pofida tratamentului de izolare, în cele din urmă apa ajunge la fierul din beton și îl erodează. Rezultă o slăbire a structurii de fier-beton și, în final, compromiterea și prăbușirea acesteia. Așa a fost cazul, afirmă Jappe, cu viaductul Morandi din Genova, în 2018, dar și cu multe alte construcții similare. Durata de viață a unei construcții din beton armat ar fi de aproximativ 50 de ani, susține autorul. La sfîrșitul acestei perioade, costurile de reparație și întreținere ar fi prea mari, mai eficientă economic fiind pur și simplu ridicarea unei noi construcții. Aici am simțit nevoia mai multor argumente din partea autorului. Am tot auzit de proorocirea abandonării „blocurilor lui Ceaușescu” și de apocalipsa rezidențială a cartierelor comuniste, dar ce pot spune din experiența mea este că văd că aceasta se tot amînă.

Anselm Jappe atașează și un vector ideologic la ascensiunea fier-betonului. Acesta este, în viziunea lui, o „armă de construire în masă a capitalismului”. Este însă problematic înțelesul „capitalismului” în accepțiunea lui Jappe. El nu pare un sistem opus comunismului, cel puțin din perspectiva subiectului său de cercetare. Pentru că marii consumatori și producători de beton, scrie chiar el, sînt comuniștii. Cel care a dat un impuls masiv utilizării fier-betonului a fost Nikita Hrușciov, care a vrut să revoluționeze construcțiile sovietice și a fondat astfel omniprezentele hruștoba, cartierele-dormitor vizibile prin toate orașele Europei de Est. Numele dat acestora este o combinație între Hrușciov și truștoba (mahala), ele numindu-se în RDG Plattenbau, iar în România „blocurile de prefabricate”. În prezent, cel mai mare producător și consumator de beton – aproape jumătate din totalul mondial – este China, care construiește într-o veselie cu el autostrăzi, baraje, aeroporturi. Și atunci cum e betonul marca și ideologia capitalismului? Un posibil răspuns se întrevede în pasajul în care Jappe menționează, fără să insiste sau să explice, un așa-numit „sistem capitalist chinez”. Cu alte cuvinte, el pare să facă din comunismul chinez o ramură specială a capitalismului și să înțeleagă prin capitalism, de fapt, expresia modernității, cu toate fațetele ei, inclusiv cu cele la care a contribuit comunismul. În acest sens, atunci cînd își închipuia ruinele de fier-beton ale civilizației umane, nu degeaba el propunea ca epocii noastre în ansamblu să i se spună „Capitalocen” în loc de „Antropocen”.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Cum arată inchisoarea unde este încarcerat Cherecheș, cea mai modernă din Bavaria. Nimeni nu poate evada FOTO
Cătălin Cherecheș a fost dus de către autoritățile germane într-un penitenciar de maximă siguranță, cel mai modern din Bavaria, cu tehnologie modernă anti evadare.
image
Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 20 de ani va ajunge tractat la Curtici. Pe ce rute va circula
Primul tren electric nou, din cele 37 contractate de România cu producătorul Alstom, va ajunge în țara noastră pe 2 decembrie. Trenul se va opri la Curtici, apoi va pleca spre București.
image
„Crăciunul african” din Oltenia, pentru care s-au cheltuit sume aiuritoare. Explicația primarului: „S-o dăm pe partea de Europe Style”
O fotografie postată pe Facebook, în care, în parcul amenajat pentru Crăciun, alături de pomul de Crăciun se observă o girafă, un elefant și un tigru realizate din instalații luminoase, a stârnit mare interes. Primarul, chiar cel care a postat fotografia, a explicat cum s-a optat pentru acest decor.

HIstoria.ro

image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic
image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.