Basmele viitorului

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
Basmele viitorului jpeg

● Stanislaw Lem, Ciberiada, traducere de Ioana Diaconu-Mureșan, Editura Curtea Veche, 2021.

Am citit prima oară Ciberiada într-o ediție veche, de la Editura Albatros, pe care am găsit-o întîmplător în mica bibliotecă a unchiului meu. Se întîmpla în alt secol (ba chiar mileniu), într-o iarnă cînd îmi amintesc că fusese o problemă cu lemnul și cărbunele, așa că dîrdîiam cu toții într-o singură cameră încălzită iluzoriu de un reșou care stătea să-și dea duhul. Se apropiau sărbătorile, nu se găsea de mîncare, era frig și afară ningea necontenit. Era 1987 sau 1988. Citisem toate cărțile accesibile mie din acea bibliotecă, așa că-mi rămăsese să aleg între un roman cu un titlu straniu, Calpuzanii, și Ciberiada, pe care am ales-o atunci pentru că am dedus, interpretînd ilustrația copertei, că ar fi un soi de roman istoric.

Nu era așa ceva, ba chiar s-a dovedit a fi o culegere de povestiri ce aveau ca protagoniști doi ciudați pe nume Trurl și Clapauțiu (nu cred că am înțeles atunci că ar fi vorba despre doi roboți), doi inventatori neliniștiți care se află în permanentă concurență și care străbat spațiul, confruntîndu-se cu regi nebuni, prințese mofturoase și isterice, poeți închipuiți și... propriile mașinării pline de ifose, de personalitate, de multe ori transformate în dușmanii creatorilor lor. Pe atunci (aveam 8-9 ani) mi se întîmpla adesea să caut în cartea pe care o citeam un refugiu din calea discuțiilor celor mari și, mai ales, să folosesc acea carte ca pe un scut împotriva cuvîntărilor lui Ceaușescu, cuvîntări ce căpătau amploare și frecvență în preajma sărbătorilor de iarnă. În casa bunicii mele nu se prindeau bulgarii, ca acasă, așa că nici cele 15 minute de Flintstones de seara nu-mi puteau lumina zilele. Nu puteam ieși din casă, așa că am preferat să intru în Ciberiada și-n lumea nebună a lui Lem, care în acele circumstanțe părea luminoasă și fermecătoare ca un basm.

Nu știam atunci că și Lem, în copilărie, descoperise că o cale de a scăpa de teroarea istoriei e să-ți creezi propriile lumi ficționale. După mai bine de trei decenii am redescoperit basmele tehno ale lui Lem (într-o nouă ediție și o nouă traducere), de data asta învestindu-le cu o capacitate la fel de numinoasă de a mă primi în lumea lor ca refugiu din calea unui alt fel de teroare. Universurile robotice ale lui Lem au trăsăturile spațiilor concentraționare ale secolului trecut, dar aduc la lumină – sau pun în discuție – și hibridizarea monstruoasă a rațiunii absolutiste cu tehnica ridicată la rang de religie. Povestirile lui Lem rătăcesc prin domeniile epistemologiei, ontologiei, behaviorismului și metafizicii, lăsînd tehnologiei rolul de pretext al înstrăinării lecturii. Oricum ai da-o, Ciberiada își păstrează trăsăturile de operă a gîndirii critice, de o inventivitate neștirbită în timp. Roboții și oamenii lui Lem, ciberarmăsarii și Electrobarzii lui schimbă replici istețe, discută teme filosofice de importanță majoră, schimbă datele universului pocnind din degete, rescriu de la zero poezia lumii (și istoria ei), umblă din planetă-n planetă în încercarea de a-și vinde talentele, luptînd și dovedind prin istețime regi ce poartă trăsăturile inconfundabile ale unor tirani foarte familiari nouă. De altfel, strigătul disperat al lui Trurl, inventatorul încolțit de propria mașinărie care deformează adevărul („Doi și cu doi fac patru și doi ori doi fac tot patru! Poți să stai în cap, să transformi munții ăștia în praf și pulbere, să înghiți toată marea, să iei tot cerul și să-l dai pe gît, mă auzi?”) nu e foarte diferit de esența orwellianului 1984.

Personajele principale ale volumului, cavaleri în halate albe de laborator, sînt Clapaucius și Trurl: semiroboți, vrăjitori ai inventicii, posesori ai unor diplome de omnipotență perpetuă, ei sînt mereu gata să creeze mașinării care să-i ajute (și cîteodată să le pună bețe-n roate) cu problemele de care se izbesc în călătoriile lor prin univers. De exemplu, în cea de-a șasea expediție a lor, turbați la vestea că-n univers ar exista alți doi inventatori-aventurieri asemănători, pornesc la drum, gata să-i provoace pe acei parveniți, doar pentru a descoperi că zvonurile se refereau chiar la ei. În altă povestire, cel mai mare (electro)bard al tuturor timpurilor este construit și programat de divinul Trurl după model biblic: „Construi deci o mașină care modela haosul și un spirit electric ce zburătăcea prin el deasupra unor ape electrice, apoi adăugă parametrul luminii, după care pe cel al strănebuloaselor...”. Bardul electric se va dovedi însă dușmanul numărul 1 al barzilor de meserie. Aproape toate personajele volumului sînt roboți, creaturi din metal și circuite, o metodă de a distanța, de a înstrăina spațiul literar de lumea „reală”.

Spre deosebire de marea masă a cărților SF, lumea ficțională a lui Lem nu este una a viitorului, ci o alternativă satirică a ei. Fabulele lui Lem au un parfum de basm ce ține mai mult de acumularea unor detalii pe care alt scriitor probabil că le-ar fi ignorat, decît de o vetustețe datată. Basmele lui Lem își au rădăcinile atît în gravitas, cît și în ridicol, un echilibru pe care-l mînuiesc cu o dexteritate uimitoare. Nu pot să-i găsesc acum un echivalent, nici măcar un gen proxim. Forțînd puțin comparația, aș putea spune că Ciberiada e un soi de Alice in Wonderland sci-fi. Amuzante, inteligente, pline de witz și agudezza, aventurile lui Trurl și Clapaucius au calitatea rară de a-și prinde cititorul într-o capcană a oglinzilor, de unde însă lumea se vede cu mai multă limpezime decît prin ecranul unui device contemporan. Mi-aș dori enorm să fie tradus și volumul borgesian de cronici fanteziste la cărți inexistente scris de Lem în 1971.

Nu pot încheia fără a lăuda traducerea Ioanei Diaconu-Mureșan – nu-mi amintesc nimic despre calitatea vechii traduceri, dar cea de acum este impecabilă: de la prima la ultima pagină ea oferă o plăcere lingvistică a lecturii ce ține de ritmul ca de basm al frazei, de o imponderabilitate stilistică demnă de marii povestitori.

Bogdan-Alexandru Stănescu este scriitor. Cea mai recentă carte publicată: volumul de poezie Adorabilii etrusci, Editura Charmides, 2021.

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.