Basarabeni în tranziție

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Basarabeni în tranziție jpeg

● Iulian Ciocan, Tărîmul lui Saşa Kozak, Editura Tracus Arte, 2011.

Pînă acum, cea mai importantă contribuţie basarabeană la cultura română rămîne pop-ul (de la Doina şi Ion Aldea Teodorovici, la Zdob şi Zdub, O-Zone, Pavel Stratan sau Alexandrina), afirmam în deschiderea recenziei de acum doi ani a antologiei Noua poezie basarabeană, realizată de Dumitru Crudu, un volum colectiv care încerca să facă cunoscută aici şi poezia de dincolo de Prut, în condiţiile în care prozatorii basarabeni, harnici şi ambiţioşi, erau şi sînt destul de vizibili. Alexandru Vakulovski a publicat deja patru romane (primul, Pizdeţ, încă din 2002; ultimul, 157 de trepte spre iad sau Salvaţi-mă la Roşia Montană, anul trecut), Ştefan Baştovoi are două ediţii la Iepurii nu mor şi pregăteşte ceva nou, Mitoş Micleuşan a debutat cu proză scurtă (Organismecanisme), apoi a scris şi romane (Tuba Mirum şi Kasa Poporului); după romanul Măcel în Georgia, Dumitru Crudu a publicat anul acesta volumul de povestiri Oameni din Chişinău, Mihai Vakulovski a publicat şi el, tot anul acesta, Student la Chişinău („primul rockman din trilogia Tovarăşi de cameră“, cum a fost prezentat), iar Iulian Ciocan revine, iată, tot cu un roman, după ce cartea sa din 2007, Înainte să moară Brejnev, a fost tradusă deja în cehă... Cu toate astea, tinerii prozatori basarabeni n-au dat, încă, lovitura în proză, şi marele roman al generaţiei lor încă este aşteptat.  

Acum cîteva săptămîni, scriind despre traducerile în engleză ale prozatorilor români, vorbeam despre celebra antologie americană Best European Fiction 2010 (îngrijită de Aleksandar Hemon, Dalkey Archive Press) care îl includea şi pe Iulian Ciocan cu un capitol chiar din acest roman; un alt fragment fiind publicat, anul acesta, şi în antologia românească Ochelarii de fum (Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti şi Editura Cartex). De altfel, structura acestui roman (sau, mai bine zis, lipsa unei structuri clare şi ferme, în sensul clasic) permite „dezmembrarea“ a numeroase fragmente care se pot citi separat, fără să se piardă prea multe din imaginea de ansamblu, Tărîmul lui Saşa Kozak fiind un roman modular, alcătuit din juxtapunerea mai multor povestiri ale căror personaje au prea puţine legături unele cu altele. Dacă romanul Înainte să moară Brejnev era plasat, după cum o sugerează şi titlul, în Moldova Sovietică, de data aceasta Iulian Ciocan se ocupă de tranziţia basarabeană, de haoticii ani ’90 de după dezmembrarea URSS, cînd în politica, economia şi vieţile basarabenilor există multă îngrijorare, confuzie şi sărăcie. Fiecare grup de personaje care alcătuiesc povestirile-capitole ale cărţii ilustrează, într-un fel sau altul, starea de nesiguranţă şi de singurătate ce se-ntinde de pe străzi pînă în sufletele oamenilor. Criza dintre cele două lumi, una trecută şi alta incertă, se manifestă prin nostalgia oamenilor faţă de „stabilitatea“ economică din comunism şi prin îngrijorarea şi încrîncenarea cu care privesc noua ordine, cea care aduce, printre altele, problema „românizatorilor“ şi a confruntării dintre cele două limbi, cea rusă şi cea „moldovenească“. Iulian Ciocan nu este însă interesat prea mult de aceste aspecte politice ale tranziţiei, nu creează propriu-zis un conflict pornind de la această temă, mulţumindu-se să redea fugitiv cîteva secvenţe stradale şi să consemneze părerile unor personaje. Prozatorul este preocupat mai degrabă de viaţa domestică a protagoniştilor, de traseul lor existenţial minor, de travaliul cotidian banal, de dramele şi tragediile vieţii lor comune. 

Un pensionar rusofon proaspăt văduv o invită să se mute cu el pe vecina moldoveancă, văduvă şi ea, care l-a ajutat să se descurce cu înmormîntarea soţiei, comuniune conjuncturală (nepotrivită politic şi locativ) care nu-i încîntă pe fiul şi pe nora lui. Un ziarist şi scriitor nouăzecist ratat (absolvise filologia în România, fusese premiat pentru debut, dar nu era în stare să-şi scrie romanul vieţii) locuieşte într-o garsonieră, primită de la părinţi, împreună cu soţia şi cu fiul său, iar în ziua în care-şi întîlneşte, după mai bine de douăzeci de ani, prima iubire, sub forma unei femei sexy păşind dintr-un BMW, se simte umilit şi are revelaţia vieţii mizere pe care o duce, a „halului“ în care a ajuns, a „sărbezelii“ vieţii sale. Emoţiile vieţii tuşei Frosea, al cărei soţ disponibilizat se mută la cîrciumă, sînt livrate exclusiv de telenovela Sclava Isaura; un bărbat răpeşte un copil; o moldoveancă îl stoarce de bani pe un italian bătrîn şi bogat... Dar povestea centrală aparţine personajului Saşa Kozak, un adolescent rănit în dragoste care devine un „serial fucker“ în căutare permanentă de distracţie şi sex, orice fel de sex şi cu oricine. Scrise alert şi explicit, capitolele dedicate aventurilor sexuale ale lui Saşa Kozak justifică nu doar cantitativ titlul romanului, dar şi prin drama rusofonului care (îşi) descoperă dintr-odată o nouă identitate naţională: „Lăsînd la o parte diferenţele dintre grafia latină şi cea chirilică, dintre accentul moldovenesc şi cel muntenesc, puteai constata că moldovenii şi românii vorbeau cam aceeaşi limbă. Reieşea că era şi el un fel de... român! Încerca sentimente amestecate. Pe de o parte, descoperirea uluitoare că era «un fel de român» înclina balanţa în favoarea bîcilor nesuferiţi, care urlau pe străzile oraşului «Unire, fraţi români!», îl îndepărta de identitatea ruso-sovietică spre care aspirase mereu, dar, pe de altă parte, la rigoare, era mai bine să fii un român cu maniere stilate, decît un moldovean necioplit. Altfel spus, bîcii, de care Saşa încercase cu toată fiinţa să se detaşeze, erau acum nu doar nişte submoldoveni, ci şi nişte români inferiori. Acest talmeş-balmeş, care se instaură pe neaşteptate în capul tînărului, avu ulterior drept consecinţă un fapt de-a dreptul insolit: Saşa îşi însoţi părinţii radioşi la serviciul de evidenţă a populaţiei, pentru a-şi schimba odată cu ei numele de familie. Din ziua aceea, Saşa Kozak devenise Alexandru Cazacu.“ Povestea continuă cu bişniţa pe care începe s-o facă în România (episod care se termină cu un act ratat: încurcînd trenul de Braşov cu trenul de Moscova, are un atac cerebral care îl lasă invalid) şi se sfîrşeşte cu evitarea, în ultima clipă, a căsătoriei cu o bîkovkă. Alexandru Cazacu a rămas, de fapt, tot Saşa Kozak. 

Romanul lui Iulian Ciocan are două mari probleme. Prima dintre acestea este limba. Care nu este, peste tot, română. Personajele vorbesc cu accent moldovenesc (replicile sînt transcrise fonetic) şi tot lor ar fi trebuit să le aparţină şi cuvintele ruseşti sau slangul basa, doar că acestea se regăsesc inclusiv în discursul naratorului, care abuzează de cuvinte pe care românii n-au cum să le-nţeleagă („bîci“, „nacealnic“, „cinovnic“), de expresii vechi care, fie se repetă de prea multe ori („colac peste pupăză“, „prin ciur şi dîrmon“), fie au efect de umor involuntar („în dricul nopţii“, „a bolovănit ochii“, „au legat cunoştinţă“). Mă tem că Iulian Ciocan nu urmăreşte efectul comic atunci cînd scrie o frază ca aceasta, în care un afacerist, după ce loveşte mortal cu maşina un pieton neatent şi plăteşte bani grei pentru a scăpa nepedepsit, „se aruncă în bulboanele somnului cu o dezinvoltură pruncească“. Alteori autorul nu are proprietatea termenilor („nu mai serviseră masa la restaurant de un car de ani“), dar nu prea poţi avea pretenţii de redactare cînd titlul cărţii este scris fără toate diacriticele, încă de pe copertă. A doua problemă a romanului, şi cea mai importantă, este faptul că rămîne, după toate criteriile, neterminat. Cu una-două excepţii în care personajele mor cam suspect dpdv narativ, finalul cărţii întrerupe brusc destinele multor personaje şi lasă poveştile suspendate, ca şi cum multe dintre ele ar fi fost doar nişte pretexte pentru a furniza diverse scene ale tranziţiei basarabene. Scris neglijent şi nedus pînă la capăt, Tărîmul lui Saşa Kozak are în continuare potenţial, dar nicidecum în această formă.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.