Baladă pentru un e-book reader

Publicat în Dilema Veche nr. 384 din 23 - 29 iunie 2011
Ángeles, triunfo y elegía jpeg

De cînd îmi folosesc telefonul mobil doar în caz de pericol extrem, calamităţi naturale sau cînd vreau să dau de fiică-mea, am început să primesc scrisori. Cele mai multe, desigur, prin poşta electronică, dar unele chiar pe hîrtie, ca în secolul trecut. Cînd încerci să renunţi la ceva (vezi paradigma francofonă din blogosferă vivre sans television, sans ordinateur, sans portable, sans frontières, sans amis) lucrurile se compensează cumva, chiar dacă iniţial o iau razna. Aşadar, printre scrisorile (compensatorii) ale săptămînii trecute, a fost una cu atît mai interesantă cu cît am dat de ea de-a dreptul în pagina a doua a revistei Dilema veche. Am citit-o, astfel, nu ca pe o scrisoare personală, ci, fatalmente, ca pe un exerciţiu publicistic şi retoric, un comentariu (binevenit) la un alt exerciţiu, şi el publicistico-retoric. 

Domnul Mihai Idu, vechi cititor al Dilemei..., ale cărui comentarii le-am citit adesea cu plăcere, comentează, în scrisoarea pe care mi-o adresează, un articol al meu de acum cîteva săptămîni, Eleva Dora dintr-a VII-a, în care era vorba despre felul în care citesc adolescenţii, despre ce citesc şi mai ales (întotdeauna mi-a plăcut să fac pe profesoara!) despre ce cred eu că ar trebui ei să citească. E un subiect destul de sensibil (nu doar pentru părinţi), cum am aflat şi din multele mesaje sau comentarii pe care le-am primit între timp. 

Trei chestiuni mi se par semnificative în scrisoarea dlui Mihai Idu. Mai întîi, faptul că, din articolul meu, dl Idu ajunge la concluzia că „fiica mea, Dora“ (un personaj, vă asigur) nu citeşte. Dar personajul pamfletului meu citeşte, dle Idu! Citeşte enorm, uneori prea mult, şi-a făcut chiar o bibliotecă proprie, bate librăriile cu amicii, iar dacă o prinde ploaia pe Calea Victoriei, îi place să se scufunde într-un fotoliu de la etajul Librăriei Kreţulescu şi să... citească. Mi-a monopolizat locul de citit de-acasă, mi-a zeciuit cărţile din bibliotecă, mi-a luat toate volumele de poezie apărute în ultimii ani la Cartea Românească (cu CD cu tot), dar şi ce i-a plăcut din colecţia „Prima dată“ de la ART. Citeşte, dar nu citeşte nimic din ce-i recomand eu. Pentru un medic, asta ar fi ca şi cum copilul lui n-ar lua ibuprofen pentru febră pentru că i l-a prescris el. Am încercat şi invers: lasă asta pentru mai tîrziu, pe asta n-o s-o guşti acum, ce-ţi trebuie ţie acum Viaţa amoroasă de Zeruya Shalev sau Junkie de Burroughs, ce Trilogie trandafirie vrei tu acum, cînd anul trecut citeai Harry Potter?! N-a mers nici aşa, nu merge nici una dintre prescripţiile sau interdicţiile pe care le imaginez cu un singur scop: să o ajut să-şi facă o cultură generală armonioasă şi să nu pierd legătura cu ea. Vă amintiţi vorba lui Matei Călinescu din Jurnalul lui M: „Îmi pare rău că Matthew nu va putea citi niciodată Război şi pace“. Cîţi dintre copiii de azi care pot citi Război şi pace mai au chef s-o facă? 

A doua chestiune ţine de tonul personal al articolului meu. V-a plăcut şi mă asiguraţi că veţi rămîne cititor fidel al revistei (y compris al articolelor mele) atîta timp cît „textele vor vorbi despre experienţe personale sau vor desena amplasări subiective în tranşee generale“. Vă interesează strict priza directă, „fragmente de memorie, scrise de persoane vii“. În acest punct, mă tem că sîntem pe poziţii diferite, deşi rubrica mea se referă (mai ales) la biografii, memorii, jurnale. Dacă citiţi de multă vreme Dilema veche, nu se poate să nu fi observat că a existat întotdeauna un echilibru strict între priza directă şi cea indirect-impersonală. Că au existat întotdeauna texte ce exaltau propria experienţă (sau doar o mimau, din spatele unui ego ce nu era biografic, ci retoric şi literar), dar au existat tot atîtea texte de analiză, de sinteză, de reflecţie generală care structurau substanţa şi direcţia revistei. Cînd am început să scriu la Dilema, mai ales în cadrul dosarelor, echilibrul acesta era la fel de important ca „dilema“ pe care o construiau textele. Dar la fel era şi în cazul celor mai multe dintre rubricile specializate. Mai ţineţi minte rubrica economică a dlui Adrian Vasilescu? L-aţi surprins vreodată povestindu-şi aventurile... financiare? Vă amintiţi vreun articol de politică externă al Magdalenei Boiangiu în care să primeze experienţa nemijlocită? În orice revistă cu pretenţii există euri mai pronunţate, care îşi asumă natural eul confesiunii, al experienţei directe, al subiectivităţii semnificative. Dar şi autori care preferă impersonalul studiat, autoritatea informaţiei filtrate şi a demonstraţiei inteligente. Important e echilibrul dintre cele două tonalităţi. Fiţi convins că există şi cititori exasperaţi de etalarea egotistă, de păţaniile zilnice, de importanţa pe care cineva şi-o dă la fiecare frază, de acel eu/al meu/pe mine unul... Iar în jurnale, memorii, autobiografii mai contează (enorm) şi cine anume spune Eu. Ca vechi cititori din epoca predigitală, nici dumneavoastră, nici eu nu avem timp să-i citim pe toţi diletanţii care au descoperit că se scrie mult mai uşor la persoana întîi. 

Cît despre sfatul dvs. de a încerca varianta e-book reader pentru fiica mea cea independentă, cred şi eu că e cea mai nimerită. Nu voi ceda însă prea uşor. Voi aştepta momentul în care, într-o doară, o să-mi pomenească de o prietenă care are deja unul. Apoi, voi trece cu uşurinţă peste curiozitatea ei în cine ştie ce magazin sau tîrg de carte. Abia pe la a treia încercare, voi ridica o sprînceană şi o voi întreba dacă un e-book reader o să-i aducă ceea ce o bibliotecă bine făcută nu i-a adus. Aşa îmi voi folosi mintea cea de pe urmă, pe care am lăsat-o să se odihnească în cazul destulor altor gadget-uri abandonate acum prin casă. Pînă atunci însă, vă asigur că o să-mi iau eu un e-book reader (sau un iPad, mă mai gîndesc) şi fac saltul de una singură. În fond, e singura cale să ţinem pasul cu copiii noştri.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.