Au copacii Internet?

Publicat în Dilema Veche nr. 743 din 17-23 mai 2018
Au copacii Internet? jpeg

● Peter Wohlleben, Viața secretă a copacilor. Cum comunică, ce simt. Descoperirea unei lumi ascunse, traducere de Dana Gheorghe, Editura Publica, 2017. 

Peter Wohlleben este un fel de Steve Irwin al copacilor. Nu veţi găsi un tip mai pasionat şi care să scrie cu mai multă plăcere, pricepere şi pe înţelesul tuturor despre organismele astea formidabile care se dovedesc a fi copacii, de care trăim înconjuraţi fără să ştim mai nimic despre ei. De fapt, cercetătorii încă mai caută explicaţii pentru anumite caracteristici şi fenomene legate de copaci şi e uluitor că în zilele noastre încă nu se ştie, spre exemplu, cum ajunge apa de la rădăcini la coroană (procesele de transpiraţie şi osmoza sau forţele capilare dovedindu-se ineficiente în acest scop). În Viaţa secretă a copacilor (şi titlul e cît se poate de exact), Peter Wohlleben o ia metodic şi, pe întinderea a 34 de capitole, reuşeşte să ofere înţelegere cu privire la viaţa interioară şi exterioară a copacilor şi, mai ales, a pădurii. Peter Wohlleben începe cu descrierea pădurii ca un superorganism cu o reţea comună de rădăcini, un vast ecosistem care înmagazinează şi transportă apă, generează umiditate, comunică şi emite avertismente, se reproduce, îmblînzeşte fenomenele meteorologice, ba chiar şi migrează; un superorganism dotat cu simţuri şi o anume inteligenţă, capabil de nenumărate strategii de supravieţuire.

Cum nu pot comenta şi analiza această carte din perspectiva unui specialist, o să dau mai departe, sub forma unui corpus de tipul „ştiaţi că“, informaţii fascinante, unele chiar greu de crezut. Cum ar fi de pildă că, prin coajă, copacii pot detecta tipurile de salivă ale insectelor şi, în funcţie de utilitatea sau nocivitatea lor, elimină substanţe de protecţie (stejarii transmit tanini amari şi otrăvitori, sălciile produc salicină etc.). Şi mai uluitor este faptul că genul acesta de mesaje (informaţii, sfaturi sau avertismente legate nu doar de dăunători, dar şi de condiţii climaterice, de pildă) sînt transmise între copaci nu doar olfactiv şi chimic, ori la nivel de ultrasunete, dar şi electric (la viteza de 1 cm/sec.): celulele nervoase aflate la extremităţile rădăcinilor (structuri similare creierului uman) folosesc ciupercile ca intermediar, acestea acţionînd precum fibrele optice de Internet, de unde şi sintagma Wood-Wide-Web. Apropo de cele peste o mie de specii de ciuperci care se dezvoltă pe rădăcinile şi scoarţa copacilor, în schimbul unei treimi din carbohidraţii produşi de copaci, ciupercile oferă nu doar servicii de fibră optică, dar acţio­nează şi ca antiviruşi, filtrînd metalele grele şi blocînd atacurile bacteriilor. Datorită reţelei de rădăcini, copacii funcţio­nează după un sistem de întrajutorare, cei vulnerabili fiind susţinuţi de cei puternici, care le transmit substanţe nutritive, vigoarea şi stabilitatea pădurii ca ecosistem depinzînd de fiecare membru al ei. Tot legat de control, copacii maturi limitează accesul la lumină al puieţilor ca metodă educativă, iar anumiţi copaci îşi pregătesc atît de minuţios reproducerea (vezi şi fragmentul de mai jos), încît scoruşul, spre exemplu, îşi programează seminţele să dormiteze pînă la cinci ani, în aşteptarea celor mai potrivite condiţii pentru germinare.

Ce-am mai aflat de la Peter Wohlleben? „Momentul în care un copac alege să-şi piardă frunzele este o chestiune de caracter.“ Copacii acumulează hrană pentru iarnă, perioadă în care, asemeni urşilor, intră în hibernare. Un copac deţine tot atît de multe lichide precum corpul uman, iar fagul are nevoie de pînă la 300 de litri de apă zilnic pe care, de altfel, îi şi transpiră. Ultravioletele afectează inclusiv scoarţa copacilor care, pe măsură ce îmbătrînesc, pierd în înălţime. În coroana unui copac trăiesc peste 2000 de insecte, clasificabile în peste 250 de specii, iar într-o mînă de pămînt de pădure sălăşluiesc mai multe organisme decît numără populaţia Terrei. Ciocănitoarea poate dăuna copacului, efectul ei benefic nefiind decît colateral. Cei mai nefericiţi copaci sînt cei din oraşe, afectaţi de tot: poluare, zgomot, asfalt, toaletarea coroanei, sarea aruncată iarna pe străzi, urina cîinilor. Pădurile au redus de nouă ori concentraţia de dioxid de carbon din era carboniferă, un copac depozitînd de-a lungul unei vieţi pînă la 20 de tone de dioxid de carbon. Poluarea face copacii să crească mai repede, dar cu o calitate mai slabă a lemnului. Clima unui continent depinde de tipul, întinderea şi calitatea pădurilor sale; dar, din cauza schimbărilor climatice, copacii migrează dezvoltînd strategii de „împingere“ a seminţelor tot mai la nord. Tăierea copacilor, chiar şi a celor uscaţi, afectează ecosistemul pădurii. Raportat la standardele umane, un copac atinge maturitatea după 200 de ani, iar întinerirea pădurilor este o strategie ineficientă: doar pădurile bătrîne ne pot ajuta împotriva schimbărilor climatice.

După ce citeşti cartea asta, nu vei mai intra într-o pădure altfel decît copleşit de admiraţie, cu un sentiment de vinovăţie faţă de lipsa noastră de consideraţie faţă de copaci şi, mai ales, cu jena că încă nu sîntem în stare să ni-i facem aliaţii noştri.

***

Peter WOHLLEBEN
Viața secretă a copacilor (fragment)

Pentru că polenul este mai concentrat în jurul propriului trunchi, persistă pericolul inseminării propriilor flori. În acest scop, copacii au dezvoltat diverse strategii. Anumite soiuri, ca molidul, se bazează pe momentul potrivit. Florile masculine şi cele feminine înfloresc defazat, la interval de cîteva zile, în aşa fel încît ultimele sînt polenizate preponderent cu polenul altor camarazi. Cireşii sălbatici, care se bazează pe insecte, nu au această posibilitate. Organele lor de reproducere masculine şi feminine se află în aceeaşi floare. În plus, ei aparţin uneia dintre puţinele specii de copaci din pădure polenizate de albine. Acestea cercetează cu atenţie toată coroana şi duc, de voie, de nevoie, polenul copacului mai departe. Însă cireşul e sensibil şi simte atunci cînd îl paşte pericolul endogamiei. Polenul care ajunge pe stigmat şi intenţio­nează să pătrundă în ovul prin intermediul unui tub delicat e verificat genetic. Dacă e vorba despre polenul propriu, tubul e blocat şi se deshidratează. E permisă doar intrarea materialului genetic străin, promiţător, care va produce mai tîrziu seminţe şi fructe. Cum distinge copacul între ce e al lui şi ce e al altuia? Nici pînă astăzi nu avem un răspuns clar la această întrebare. Ştim doar că, într-adevăr, genele trebuie activate şi trebuie să fie compatibile. Nu greşim dacă afirmăm că pădurea şi membrii ei simt asta.

Anumite specii se opun cu înverşunare endogamiei prin limitarea copacului la un singur sex. Salcia căprească dispune de exemplare atît feminine, cît şi masculine şi, în concluzie, nu se poate împerechea cu sine însăşi, ci doar cu alţi copaci. Sălciile nu sînt însă copaci de pădure. Ca nişte adevărate pioniere, ele cresc peste tot unde nu există încă o pădure. Pentru că pe asemenea suprafeţe există mii de ierburi şi tufişuri înflorite, care atrag albinele, sălciile se bazează şi ele pe insecte pentru polenizare. Apare însă o problemă: albinele trebuie să zboare întîi la sălciile de sex masculin, să ia de acolo polenul şi să-l transporte către exemplarele feminine. Dacă s-ar în­tîmpla invers, polenizarea nu s-ar produce. Copac fiind, cum rezolvi problema, atunci cînd ambele sexe înfloresc în acelaşi timp? Cercetătorii au descoperit că sălciile emană un miros specific care atrage albinele. Odată ajunse în aria dorită, diferenţa se face în plan vizual. Pentru asta sălciile de sex masculin îşi dau toată silinţa, etalîndu-şi mîţişorii de un galben luminos. Albinele sînt atrase iniţial de aceste exemplare. Odată ce s-au ospătat, ele se îndreaptă spre florile discrete și verzui ale exemplarelor de sex feminin.

999 16 coperta jpg
Reducția retoricii
În Eșarfe în cer (2012), Dumitru Crudu scrie despre moarte pornind de la o situație concretă, de fapt persistînd în situația concretă.
p 17 2 jpg
Celălalt pe care-l adoram
Cu toate acestea, Marx può aspettare rămîne un film găurit, incapabil să se închidă rotund.
999 17 PBreazu jpg
Un tunel creativ
Vocea lui Del Rey rămîne centrală și omniprezentă, la fel ca în operele precedente.
999 21 jpg
Delirul realității
Poate că o explicație ar fi că din trunchiul memorialisticii naziste a ieșit un trunchi mai mare, al memorialisticii Holocaustului.
Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.

Adevarul.ro

image
„Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită“. Cei mai longevivi oameni au aceste două trăsături de personalitate
Cei mai mulți centenari au trăsături de personalitate similare, care contribuie la creșterea duratei de viață, potrivit unui studiu.
image
Halep, prima veste bună după o lungă perioadă: Situația paradoxală cu care se confruntă
Constănțeanca de 31 de ani traversează un sezon trist, per ansamblu.
image
Angajată băgată în comă de patron. Bărbatul a fost arestat. „Ce, vrei să demisionezi?“
Femeia a fost sechestrată și lovită cu un topor în momentul în care a mers la firmă să-și depună demisia. Angajata a ajuns la spital în comă de gradul unu. Soțul acesteia a sunat imediat la 112.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.