Aşteptîndu-i pe străini
Din iulie şi pînă acum au avut loc nu mai puţin de patru festivaluri literare, majoritatea internaţionale: Festivalul Internaţional de Poezie de la Bistriţa, Festivalul Internaţional de Poezie de la Sibiu, Festivalul Naţional de Literatură FestLit de la Cluj şi FILIT-ul de la Iaşi; şi urmează Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM) şi Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB). Literatura încearcă, astfel, să iasă din manuale şi din librării, începe să se manifeste în spaţiile publice, să-şi facă simţită existenţa şi, judecînd după audienţă, pare că reuşeşte. Fireşte că fiecare festival – unele aflate la debut, altele ajunse şi la a şasea ediţie, unele cu un profil clar conturat, altele, în curs de găsire a identităţii – are dimensiunea şi publicul lui. FILIT-ul – festivalul cu bugetul cel mai mare de la noi din ţară – este, raportat la alte festivaluri europene de aceeaşi anvergură, unul cu buget modest; pe cînd FILB-ul a fost şi va rămîne „un festival de buzunar“ – cum l-a numit Mircea Cărtărescu – făcut de o mînă de oameni, mai mult din pasiune şi prietenie. FILB-ul de la Bucureşti (oraş altfel bogat în nenumărate manifestări literare mediocre, organizate pe ascuns) are un frate în acest FILTM „La Vest de Est / La Est de Vest“, ajuns la a treia ediţie, şi care se va desfăşura în perioada 22-24 octombrie, la Muzeul de Artă Timişoara/Sala Barocă, oferind multe lecturi inedite şi discuţii literare pe măsură.
Aşa cum la FILIT a fost invitat Patrick McGuinness, un scriitor născut în Tunisia, care predă în Anglia şi trăieşte în Ţara Galilor, dar care a debutat în 2011 cu un roman cu subiect românesc – Ultimele o sută de zile (traducere de Ana-Maria Lişman, Editura Polirom, 2012 – acţiunea se petrece la Bucureşti spre sfîrşitul regimului comunist, înainte de căderea şi execuţia Ceauşeştilor), şi la FILTM sînt invitaţi scriitori ale căror cărţi au tangenţă sau sînt inspirate de personaje şi realităţi româneşti prezente ori trecute.
● Jean Mattern, Lapte şi miere, traducere de Anca Băicoianu, Editura Polirom, 2011.
Originile francezului Jean Mattern coboară pînă în Banatul anilor postbelici, iar cărţile lui (la Polirom i s-a mai tradus romanul Băile Király) sînt poveşti de exil plasate în acest spaţiu est-european multietnic. În Lapte şi miere, protagonistul, un bănăţean de origine franceză, rememorează pe patul de moarte fuga din Timişoara, în toamna lui 1944, în ajunul eliberării oraşului de către sovietici, căsătoria cu o unguroaică şi încercarea de a-şi construi o viaţă pe tărîmul occidental al făgăduinţei. Săptămîna viitoare, la Timişoara, Jean Mattern va citi din cel mai recent roman al său, Septembre, aflat în pregătire la Gallimard (editură unde el însuşi coordonează colecţia de literatură străină).
● Paul Bailey, Băiatul prinţului, traducere de Marius Chivu, Editura Polirom, 2014.
După Kitty şi Virgil (1998) şi Unchiul Rudolf (2002), ambele traduse şi la noi, cu Băiatul prinţului (2014), Paul Bailey încheie mica trilogie dedicată României. Şi de data aceasta, romanul este plasat în anii ’30, cînd tînărul de doar 19 ani, Dinu Grigorescu, fiul unui bancher bucureştean, trimis la Paris pentru o vacanţă boemă, se îndrăgosteşte, într-unul dintre cele mai cunoscute bordeluri pariziene (condus de un personaj pitoresc despre care se spune că ar fi sursa de inspiraţie pentru domnul Jupien al lui Proust) de educatul şi virilul Răzvan Popescu, fiul adoptiv al unui prinţ ilustru (figură misterioasă inspirată de Emanuel Bibescu), care-i devine îndrumător în explorările sexuale şi culturale ale Parisului. Acţiunea romanului se mută de la Paris în Bucureştiul antisemit, cu treceri pe la Corcova şi Eforie, doar pentru a sfîrşi la Londra din timpul şi de după Război. Săptămîna viitoare, la Timişoara, Paul Bailey va citi un fragment din acest roman.
● Cătălin Dorian Florescu, Jacob se hotărăşte să iubească, traducere de Mariana Bărbulescu, Editura Polirom, 2012.
Toate romanele prozatorului elveţian născut la Timişoara Cătălin Dorian Florescu sînt inspirate de realităţi istorice ale Banatului şi au ca personaje reprezentanţi ai multietniilor din această zonă. Noul său roman, Jacob se hotărăşte să iubească (distins cu Swiss Book Prize în 2011), carte din care va citi şi la Timişoara, este o altă epopee bănăţeană în care istoria europeană şi poveştile personale se întrepătrund, avînd în centru un love story interetnic.
● László Krasznahorkai, Satantango, traducere de Anamaria Pop, Editura Curtea Veche, 2012.
Dincolo de aceşti prozatori ale căror cărţi au, într-un fel sau altul, legături cu România, la FILTM vor fi prezenţi, pentru prima oară, şi alţi mari autori. Cel mai celebru dintre aceştia este maghiarul László Krasznahorkai, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori europeni ai momentului, care va citi din Satantango, roman cult şi premonitoriu al literaturii maghiare despre dezastrul progresului comunist, roman apărut în 1985, ecranizat de Béla Tarr în 1994 şi care se bucură deja de o carieră internaţională. Traducerea românească a primit distincţia de Cea mai bună traducere a anului, la Gala Industriei de Carte din România, 2013.
Alţi scriitori străini invitaţi, netraduşi încă, sînt nume noi pentru români: croata Dasa Drndic, una dintre cele mai puternice voci feminine ale literaturii din fostul spaţiu iugoslav; albaneza Ornela Vorpsi, cunoscută deopotrivă ca scriitoare şi artist vizual, şi Noémi Kiss, un alt nume din literatura maghiară contemporană, apreciată inclusiv ca cercetătoare literară, specializată în opera lui Paul Celan.
Pe lîngă scriitorii străini, vor mai citi la FILTM şi Mircea Mihăieş, cel care semnează, din nou (după romanul Femeia în roşu, scris înainte de ’89, în colaborare Mircea Nedelciu), o carte împreună cu Adriana Babeţi: Corpuri de litere. Altă lectură în premieră va susţine şi Filip Florian, care va citi din fragmentul scris pentru Halebarde Halebarde, cartea neterminată a lui José Saramago. Filip Florian, alături de scriitorul italian Roberto Saviano au imaginat finalul romanului pentru ediţia în limba română, care, incluzînd ilustraţii de Günter Grass, se află în pregătire la Editura Polirom. Bogdan Munteanu va citi din volumul de proză scurtă Ai uitat să rîzi, aflat încă în manuscris, dar pe care am avut privilegiul să-l citesc şi deja vi-l recomand ca pe o mostră de proză scurtă de cea mai bună calitate. Florin Lăzărescu va citi din cel mai nou roman al său – Amorţire, carte publicată în 2013 şi care va apărea în traducere în China, iar Radu Pavel Gheo va citi, de asemenea, din cel mai recent roman al lui – Noapte bună, copii!, volum care, din 2010 încoace, a primit trei distincţii literare, un roman pe care, dacă nu l-aţi citit deja, vi-l recomand ca pe unul dintre puţinele romane cu adevărat bune ale ultimilor ani.
Dincolo de aceste lecturi, vor avea loc, în fiecare seară, discuţii literare cu toţi aceşti scriitori, dar pentru programul acestora va trebui să intraţi pe site-ul festivalului: www.filtm.ro.