Arta de a fi umorist

Publicat în Dilema Veche nr. 409 din 15-21 decembrie 2011
Arta de a fi umorist jpeg

● Anatol Moraru, Nu mă tentează, povestiri, Editura Cartier, 2011. 

Dintre toţi scriitorii basarabeni contemporani, prozatorul Anatol Moraru îmi place cel mai mult. Calităţile stilistice, umorul şi fondul livresc ale scrisului său (de negăsit, într-o asemenea combinaţie şi de un asemenea rafinament, la nici un alt prozator basarabean, indiferent de generaţie) îl apropie de liga unor scriitori precum Costache Olăreanu, Ioan Groşan sau Răzvan Petrescu. În 2002, cînd i-am recenzat volumul de debut Nou tratat de igienă, îl asemănam pe Anatol Moraru prozatorilor tîrgovişteni (dpdv stilistic, nu conceptual): debuta la 40 de ani cu o literatură livrescă şi intelectualistă, inteligent-ingenioasă (şi bine temperată), povestiri pline de umor şi de (auto)ironie, ziceam eu atunci, o formulă care m-a surprins şi m-a entuziasmat în egală măsură. De altfel, volumul avea să obţină, în anul următor, Premiile pentru debut al USM şi al Fundaţiei Culturale Române, fiind nominalizat şi la Premiul de debut al revistei România literară. Scriitorul a mai publicat între timp un roman (Turnătorul de medalii, 2008), faţă de care criticii literari (inclusiv eu) au rămas datori, iar acum revine cu un volum de proză scurtă, în siajul celui de debut.

Nici aceste treisprezece povestiri nu au propriu-zis un subiect anume, pornesc de la nişte pretexte existenţiale, decupează şi se dezvoltă stilistic tot în jurul unor scene şi situaţii banale, par de-a dreptul nişte anecdote extinse, uneori cu final neaşteptat, care prin adaosul de straturi (gesturi, replici, detalii) reuşesc să sugereze, aproape de fiecare dată, dimensiunea tragicomică a existenţei. De altfel, amestecînd toate tipurile de umor, cu puţin absurd, sentimental şi livresc, pe Anatol Moraru îl interesează să surprindă, în general, latura comică a lucrurilor. Chiar în povestirile ceva mai serioase, cum este cazul celei care deschide volumul, „A treia odisee“, unde profesorul universitar Ieronim Dunăreanu („fire de poet“, autor al unei plachete de versuri intitulate Sonetele haosului) se întoarce acasă cu autobuzul într-o căldură mare (situaţie care, pentru o clipă, te trimite cu gîndul la profesorul de pian, „fire de artist“, Gavrilescu), dar care nu ajunge să rătăcească la ţigănci, ci străbate labirintul cartierului, reuşind să cumpere, pe datorie, nişte file de porc şi, la suprapreţ, un kilogram de cireşe, pentru ca, odată ajuns acasă, replica uneia dintre cele două fete să-l facă să realizeze că tocmai fusese martorul unei posibile epifanii. Celelalte texte sînt, cum spuneam, nişte savuroase povestiri despre nimic: un avocat nu mai scapă de prietenia insistentă a unui saxofonist beţiv pe care îl tot scoate din belele, un comisar de poliţie se alătură unei petreceri nocturne într-o benzinărie, un bărbat se întoarce acasă şi găseşte apartamentul golit de mobilă („Felicitări, m-a părăsit nevasta...“ este prima frază a povestirii „El burlador“), o elevă se îndrăgosteşte de profesorul ei, al cărui „curs de hermeneutică îl aşteaptă precum flora Indiei aşteaptă musonul“ (mai tîrziu, profesorul va „intra în ea ca un sarazin în Ierusalimul cu porţile zăvorîte“), un biciclist beat, accidentat de un şofer, speculează disponibilitatea acestuia de a-i face toate voile pentru a nu avea probleme cu Poliţia, un bărbat primeşte din greşeală un sms (în timp ce citea în cadă Mă numesc Roşu de Pamuk) şi se duce la o întîlnire oarbă, un adolescent nuntean fură mireasa pentru el şi dimineaţa are acest dialog cu bunicul lui: „«Da, ce-i asta, bre? A cui îi fata asta, măi nepoate?» «E Natalia, mireasa lui Ionel, i-am furat-o.» «Ai tăi ştiu măcar de isprava ta, că eu vin de la raion?»“....

Singurul subiect care revine în povestirile lui Anatol Moraru (el însuşi lector la Catedra de Literatură Română şi Universală din cadrul Universităţii de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi) este lumea literară/universitară ale cărei moravuri sînt parodiate. Profesorul Dunăreanu trebuie să definitiveze comunicarea pentru un simpozion intitulat „Postmodernitatea lui Eminescu“; subiectul povestirii „Show must go on...“ este chiar limbajul de lemn al festivismului literar cu prilejul unei lansări de carte ai căror vorbitori se exprimă astfel: „Îl admir pe distinsul meu coleg pentru răbdarea şi acribia cu care a turnat chintesenţe în paginile acestei simfonii exegetice şi pentru că a putut aduna aici, în acest paradis al slovelor, toată floarea criticii basarabene...“; un autobuz plin cu artişti basarabeni aflaţi în drum spre un simpozion la Cluj devine o adevărată cîrciumă (auto)mobilă; personajul din povestirea titulară (titlul „Nu mă tentează“ pare un ecou al celebrei replici a lui Bartleby: „I would prefer not to!“) este un student care îi aduce un omagiu lui Mircea Horia Simionescu, stîlcind titlurile cursurilor/cărţilor profesorilor expuse în vitrina librăriei universitare: „Metodica dezvoltării orbirii la preşcolari“ (apropo, în Bibliografia generală există o carte cu titlul „Determinarea gradului de abstracţie la sugari“), „Prinsă între scamele clemenţei“, „Consideraţii la ştrandul echidistanţei analitice“, „Ultima şoaptă a unui copil îmblănit“ ş.a.; iar povestirea „Toţi sînt unu...“ este o galerie de portrete comice ale profesorilor: „Profesorul Vlad Motivatu face o figură singulară în fauna universitarilor bălţeni. E în permanenţă detaşat şi radios, sfidînd parcă deopotrivă criza mondială şi pe cea naţională. Ochelarii cu lentile groase îi camuflează marile ironii şi micile porcării de care e în stare. M-a cucerit printr-un gest sincer ca puiul de căprioară. Deşi mă cunoştea doar din auzite, m-a oprit într-o toamnă luminată de crizanteme pe stradă şi mi-a arătat o colonie de bufniţe aciuate în brazii de lîngă Palatul Municipal de Cultură. Vorbea cu pasiune despre ele, cum alţii glosează despre femeile frumoase şi goale. L-am văzut cum venea dinspre bibliotecă, mistuia cu ciudă un miez de nucă. Pe chelia care semăna tot mai mult cu o baterie solară am putut observa un semn roşu, ceva mai mic decît al lui Gorby. L-am întrebat ce mai face. «Ce fac, nimic serios, mi-a căzut, de exemplu, o nucă în cap.» «Şi-i aplici, cum văd, pedeapsa capitală»... etc.“

Deşi prima impresie este că personajele povestirilor lui Anatol Moraru sînt oameni simpli (şi beţivi), majoritatea sînt, în felul lor, intelectuali: studenţi, profesori, avocaţi, scriitori, jurnalişti. De unde şi umorul intelectualist, ironia subtilă, sadică uneori, căci la prozatorul basarabean nu subiectul, ci voluptatea expresiei primează: preocuparea pentru stil, comparaţia fastuoasă, perifrastică, eufemismul, toate denotă un adevărat cult pentru limbaj. Anatol Moraru are nevoie de cea mai banală dintre situaţii şi de cel mai comun personaj pentru a construi în jurul lui un ghem de efecte comice exclusiv din limbaj. La un magazin de mezeluri, clientul şi vînzătoarea au următorul schimb de replici: „«Zău, mă puneţi într-o situaţie intempestivă. Nu sînt obişnuit să practic amortismentele.» «Nimic inavuabil... »“, un personaj beat arată „ca o caisă căzută la amiază în iarbă“, un altul se simte „ca un broscoi suit pe un nufăr galben în mijlocul unui lac de ţiţei“, un Mercedes rulează pe şosea „cu mîndrie nibelungică“, Chişinăul este descris drept „această urbe, răsadniţă a spleenului“, o stare liniştită a lucrurilor este descrisă astfel: „toate-s bune şi mendeleevice“...

Anatol Moraru este, fundamental, un umorist intelectualist, un parodist soft al cărui ludic mixează în permanenţă livrescul, elegant în expresie şi cu o stilistică a ironiei desăvîrşită, fără cusur pe spaţii mici, care poate transforma într-o sursă de umor cel mai banal pretext narativ. Oricît ar fi de amuzant şi de fermecător, volumului îi lipseşte, totuşi, piesa de rezistenţă. E-adevărat însă că minimalismul său este atît de bun, încît Anatol Moraru îşi permite să facă un adevărat manifest din chiar titlul volumului: Nu mă tentează!. Un hedonist al prozei scurte, acest savuros scriitor din Bălţi! 

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Cum poate băga statul frica în urși ANALIZĂ
În fața creșterii alarmante a incidentelor cu urși în România, cum ar fi recenta tragedie de la Bușteni, autoritățile sunt tot mai presate să revizuiască politica de gestionare a populației de urși. Experții atrag atenția asupra riscurilor generate de interzicerea vânătorii acestora.
image
EXCLUSIV Interviu cu tânărul de 10 la Bac, închis într-un centru de detenție: A fost o luptă cu sistemul FOTO
Tânărul aflat după gratii în Centrul de la Tichilești, județul Brăila, care a obținut media 9,38 la Bacalaureat cu 10 la Matematică, vrea să dea la Drept și să devină avocat. Ne-a spus-o chiar el într-un interviu pe care ni l-a acordat din detenție.
image
Schimbările climatice își spun cuvântul: unul dintre cele mai aride deșerturi din lume este acoperit cu flori
Deșertul Atacama din nordul Chile este unul dintre cele mai secetoase locuri de pe Pământ, însă porțiuni din nisipul său, de obicei sterp, sunt acoperite în prezent cu o floare colorată de flori albe și violet.

HIstoria.ro

image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.
image
Nicolae Ceaușescu a făcut de gardă la catafalcul lui Tudor Arghezi / FOTO
De un asemenea privilegiu nu s-a bucurat nici un scriitor în Istoria României.