Apocalipsa după CFR

Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
Apocalipsa după CFR jpeg

● Ovidiu Eftimie, Arhanghelul Raul, Editura Nemira, 2016. 

Romanul de debut al lui Ovidiu Eftimie (n. 1980), jurnalist la Times New Roman, ar putea fi cea mai amuzantă carte de ficţiune românească pe care s-o citiţi anul acesta. De altfel, de la un jurnalist specializat în ştiri false, comic-absurde, care trece la ficţiune, te poţi aştepta, eventual, să nu deţină alte calităţi, numai umor, nu. Romanul are o premisă abracadabrantă şi, în ciuda inserţiilor teo-retice de fizică cuantică, e scris suficient de simplu, limpede şi fluent, încît să l citeşti dintr-o suflare în aceeaşi stare de tensiune comică.

Primul mare merit al debutului lui Ovidiu Eftimie vine din faptul că se înscrie în zona literaturii alternative, căreia îmi place să-i spun punk, cea care mixează (sub)genuri şi stiluri – fantasy, SF, steampunk şi new weirdo, distopie şi erotism, comic şi horror, absurd şi parodie –, o literatură care produce cărţi aşa-zis impure, dificil de clasificat, reprezentată la noi de autori precum Mitoş Micleuşanu, Silviu Gherman, Alex Tocilescu sau încă nedebutatul Aron Biro, cu toţii veniţi, ca şi Ovidiu Eftimie, din zone paraliterare. Două caracteristici comune împart cărţile de acest gen: imaginaţia şi umorul debordante; prin urmare, îl văd pe Ovidiu Eftimie mai degrabă în această zonă marginală specifică, decît în cea generală a SF-ului, al cărui fan declarat este. De altfel, conform descrierii, autorii săi favoriţi sînt Karel Capek, Jaroslav Hašek şi Philip K. Dick, autori de la care a împrumutat cîte ceva (predilecţia pentru satiră, spre exemplu), fără însă a avea şi pretenţia complexităţii acestora.

Premisa romanului denotă un potenţial narativ uriaş pentru instrumentarul unei astfel de literaturi: între lumea pămîntenilor şi Iadul populat cu invulnerabili (foşti pămînteni deveniţi imuni la moarte datorită noii lor alcătuiri plasmatice), aşadar între aceste două universuri cu dimensiuni variate (Iadului îi lipseşte dimensiunea Timpului) se produce o fisură care ameninţă să absoarbă şi să neantizeze ambele universuri, soluţia pu-tînd veni doar din partea unei fiinţe superioare aparţinînd unui univers cu cel puţin o dimensiune în plus. Aceasta fiind „dimensiunea“ ştiinţifico-fantastică a scenariului, există şi un substrat mitologic: fisura dintre cele două universuri este, de fapt, rezultatul acţiunii rebelilor din Iad, insurgenţi invulnerabili care lucrează să evadeze din universul lor inferior construind o replică a Turnului Babel al cărui vîrf străpunge suprafaţa terestră, creînd astfel spărtura spaţiu-timp dintre cele două lumi. Omenirea şi Universul trebuie salvate!

Urmează sarea şi piperul acestui scenariu cuantico-apocaliptic: gaura neagră dintre cele două universuri cu dimensiuni variabile se află în apropierea gării de la Teiuş, cei însărcinaţi cu securizarea zonei sînt controlorii de tren ai CFR-ului (care formează o armată secretă de securitate naţională împotriva forţelor supranaturale, autofinanţată din şpăgi), cel trimis din Iad pentru a se alătura acestei operaţiuni de sudare a continuumului spaţiu-timp este un down-shifter publicitar mort, upgradat de Satana ca arhanghel cu aripi de fier şi spadă de foc, salvatorul omenirii fiind o creatură superioară dintr-un alt univers, un pandimensional eşuat în Pantelimon din raţiuni de turism sexual (în paranteză fie zis, Charles Bukowski are o povestire, „Diavolul era fierbinte“, exact cu acelaşi subiect). Marea provocare a acestei operaţiuni de anvergură este faptul că pandimensionalul a murit, iar comandoul CFR-ist trebuie să călătorească în timp. Ceea ce presupune trecerea mai multor probe, toate la fel de enorme şi derizorii în termenii imaginarului naţional: la Paşcani se află un Institut de Cercetări Paranormale (acolo s-a obţinut prima scîrţîitură în vid, de pildă), la Buzău există o eroare de dimensiune, în gara din Braşov se află un nod temporal secret sub forma unei cîrciumi unde bea Drojdierul Timpului, Şoapta lui Zamolxe este o locomotivă a timpului (vezi şi fragmentul de mai jos), SRI-ul deţine arhiva sonoră exhaustivă a României, în Pantelimon se obţine punctul fix al mirosului etc.

Realizînd un mix parodic de teme şi motive ale genului (s-ar putea invoca filmele Men in Black, Matrix şi Ghost Busters sau romanul Solenoid, care, apropo, este şi capodopera SF-ului românesc, sau prozele lui Philip K. Dick, personajul Drojdierul Timpului fiind un omagiu adus acestui maestru al scenariilor călătoriei în timp, al universurilor paralele, al loop-urilor spaţio-temporale), -touch-ul lui Ovidiu Eftimie – derizoriul, sarcasmul, satira, umorul negru – are, totuşi, un precedent strălucit în literatura lui Ioan Groşan, cel mai mare scriitor umorist de la noi, care a dat cîteva mari realizări ale intergenului în anii ’80-’90: Epopeea spaţială 2084, Planeta Mediocrilor sau O sută de ani de zile la porţile Orientului. Ovidiu Eftimie nu are dimensiunea livrescă a lui Groşan, nu produce o literatură parodică de tip palimpsest, acest prim roman al lui fiind doar entertainment: personajele n-au cine ştie ce identitate, iar clişeele sînt deopotrivă parodiate şi încorporate în naraţiune – însă tocmai pentru că acest gen de literatură mizează pe efectele create de mixarea clişeelor, prejudecăţilor şi orgoliilor locale (literar-cultural-naţional-identitare) cu marile teme ale SF-ului global. Finalul romanului sugerează că ar putea exista o continuare şi că Arhanghelul Raul s-ar putea dezvolta, precum în comics-uri, în personajul unei serii. Dacă va fi aşa, e nevoie ca Ovidiu Eftimie să i contureze o personalitate mai clară. Pînă la a doua venire a Arhanghelului Raul, această Apocalipsă după CFR este un festin al rîsului.

***

Ovidiu EFTIMIE
Arhanghelul Raul (fragment) 

Pe la sfîrşitul anilor ’70, Nicolae Ceauşescu şi lingăii lui marşau pe ideea că România trebuie să fie o ţară care să se autosusţină în întregime. Să nu mai fie dependentă de importuri şi să producă tot, dacă se poate, local. În ideea asta a luat cîteva miliarde de dolari împrumut de la Fondul Monetar Internaţional şi a făcut o industrializare forţată a ţării. Iniţiativa asta a afectat şi domeniul cercetării, aşa au apărut primele calculatoare româneşti, primele medicamente, primele stalagmite româneşti şi primul element nou românesc din tabelul lui Mendeleev, cariciu, un metal ale cărui proprietăţi nu pot fi încă stabilite pentru că s-a pierdut.

Pe de altă parte, a afectat şi domeniul industriei şi cercetărilor paranormale. Savanţii din domeniu a trebuit să se descurce cu ce aveau prin ţară, de la anomalii gravitaţionale la fenomene PSI. Pentru cercetare şi inovaţie s-au construit utilaje 100% româneşti. Astfel, în mare secret, a fost creat ROMBAC 1-11-T, primul avion românesc (sub licenţă BAC 11) de călătorit în timp, care avea un deformator de unde cuantice în spate, în locul ultimelor opt locuri. Deşi avea toate mecanismele necesare pentru transportul în timp, nu era dotat cu motoare suficient de puternice să atingă viteza utilă pentru spargerea barierei timpului, aşa că a călătorit o singură dată, cînd s a stricat un motor şi a căzut de la 18.000 de metri altitudine. Aeronava a stat în hangar ani buni pentru modernizări, pînă în 1993, cînd a fost vîndută alături de alte avioane din flota naţională, la fier vechi, pentru a se putea plăti avansul pentru două noi avioane Airbus.

Şantierele Navale Mangalia au produs în 1986 un crucişător cu un deplasament de 5500 de tone, cu o lungime de 144 de metri, dotat cu patru motoare diesel şi unul nuclear. Mascată ca o navă de transport, aceasta avea în hală un generator de cîmp variabil şi bruiaj de timp ce permitea călătorii în timp de pînă la trei ani (spate/faţă) cu o bulă de incluziune de aproape 500 de metri în jurul centrului de comandă. Nava a participat la patru misiuni de salvare în timp, înainte de a fi blocată în Durban, Africa de Sud, pentru neplata taxelor portuare. Amiralitatea română încă nu a reuşit să găsească fondurile necesare pentru recuperarea crucişătorului timpului.

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Bătălia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.