Apocalipsa după CFR

Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
Apocalipsa după CFR jpeg

● Ovidiu Eftimie, Arhanghelul Raul, Editura Nemira, 2016. 

Romanul de debut al lui Ovidiu Eftimie (n. 1980), jurnalist la Times New Roman, ar putea fi cea mai amuzantă carte de ficţiune românească pe care s-o citiţi anul acesta. De altfel, de la un jurnalist specializat în ştiri false, comic-absurde, care trece la ficţiune, te poţi aştepta, eventual, să nu deţină alte calităţi, numai umor, nu. Romanul are o premisă abracadabrantă şi, în ciuda inserţiilor teo-retice de fizică cuantică, e scris suficient de simplu, limpede şi fluent, încît să l citeşti dintr-o suflare în aceeaşi stare de tensiune comică.

Primul mare merit al debutului lui Ovidiu Eftimie vine din faptul că se înscrie în zona literaturii alternative, căreia îmi place să-i spun punk, cea care mixează (sub)genuri şi stiluri – fantasy, SF, steampunk şi new weirdo, distopie şi erotism, comic şi horror, absurd şi parodie –, o literatură care produce cărţi aşa-zis impure, dificil de clasificat, reprezentată la noi de autori precum Mitoş Micleuşanu, Silviu Gherman, Alex Tocilescu sau încă nedebutatul Aron Biro, cu toţii veniţi, ca şi Ovidiu Eftimie, din zone paraliterare. Două caracteristici comune împart cărţile de acest gen: imaginaţia şi umorul debordante; prin urmare, îl văd pe Ovidiu Eftimie mai degrabă în această zonă marginală specifică, decît în cea generală a SF-ului, al cărui fan declarat este. De altfel, conform descrierii, autorii săi favoriţi sînt Karel Capek, Jaroslav Hašek şi Philip K. Dick, autori de la care a împrumutat cîte ceva (predilecţia pentru satiră, spre exemplu), fără însă a avea şi pretenţia complexităţii acestora.

Premisa romanului denotă un potenţial narativ uriaş pentru instrumentarul unei astfel de literaturi: între lumea pămîntenilor şi Iadul populat cu invulnerabili (foşti pămînteni deveniţi imuni la moarte datorită noii lor alcătuiri plasmatice), aşadar între aceste două universuri cu dimensiuni variate (Iadului îi lipseşte dimensiunea Timpului) se produce o fisură care ameninţă să absoarbă şi să neantizeze ambele universuri, soluţia pu-tînd veni doar din partea unei fiinţe superioare aparţinînd unui univers cu cel puţin o dimensiune în plus. Aceasta fiind „dimensiunea“ ştiinţifico-fantastică a scenariului, există şi un substrat mitologic: fisura dintre cele două universuri este, de fapt, rezultatul acţiunii rebelilor din Iad, insurgenţi invulnerabili care lucrează să evadeze din universul lor inferior construind o replică a Turnului Babel al cărui vîrf străpunge suprafaţa terestră, creînd astfel spărtura spaţiu-timp dintre cele două lumi. Omenirea şi Universul trebuie salvate!

Urmează sarea şi piperul acestui scenariu cuantico-apocaliptic: gaura neagră dintre cele două universuri cu dimensiuni variabile se află în apropierea gării de la Teiuş, cei însărcinaţi cu securizarea zonei sînt controlorii de tren ai CFR-ului (care formează o armată secretă de securitate naţională împotriva forţelor supranaturale, autofinanţată din şpăgi), cel trimis din Iad pentru a se alătura acestei operaţiuni de sudare a continuumului spaţiu-timp este un down-shifter publicitar mort, upgradat de Satana ca arhanghel cu aripi de fier şi spadă de foc, salvatorul omenirii fiind o creatură superioară dintr-un alt univers, un pandimensional eşuat în Pantelimon din raţiuni de turism sexual (în paranteză fie zis, Charles Bukowski are o povestire, „Diavolul era fierbinte“, exact cu acelaşi subiect). Marea provocare a acestei operaţiuni de anvergură este faptul că pandimensionalul a murit, iar comandoul CFR-ist trebuie să călătorească în timp. Ceea ce presupune trecerea mai multor probe, toate la fel de enorme şi derizorii în termenii imaginarului naţional: la Paşcani se află un Institut de Cercetări Paranormale (acolo s-a obţinut prima scîrţîitură în vid, de pildă), la Buzău există o eroare de dimensiune, în gara din Braşov se află un nod temporal secret sub forma unei cîrciumi unde bea Drojdierul Timpului, Şoapta lui Zamolxe este o locomotivă a timpului (vezi şi fragmentul de mai jos), SRI-ul deţine arhiva sonoră exhaustivă a României, în Pantelimon se obţine punctul fix al mirosului etc.

Realizînd un mix parodic de teme şi motive ale genului (s-ar putea invoca filmele Men in Black, Matrix şi Ghost Busters sau romanul Solenoid, care, apropo, este şi capodopera SF-ului românesc, sau prozele lui Philip K. Dick, personajul Drojdierul Timpului fiind un omagiu adus acestui maestru al scenariilor călătoriei în timp, al universurilor paralele, al loop-urilor spaţio-temporale), -touch-ul lui Ovidiu Eftimie – derizoriul, sarcasmul, satira, umorul negru – are, totuşi, un precedent strălucit în literatura lui Ioan Groşan, cel mai mare scriitor umorist de la noi, care a dat cîteva mari realizări ale intergenului în anii ’80-’90: Epopeea spaţială 2084, Planeta Mediocrilor sau O sută de ani de zile la porţile Orientului. Ovidiu Eftimie nu are dimensiunea livrescă a lui Groşan, nu produce o literatură parodică de tip palimpsest, acest prim roman al lui fiind doar entertainment: personajele n-au cine ştie ce identitate, iar clişeele sînt deopotrivă parodiate şi încorporate în naraţiune – însă tocmai pentru că acest gen de literatură mizează pe efectele create de mixarea clişeelor, prejudecăţilor şi orgoliilor locale (literar-cultural-naţional-identitare) cu marile teme ale SF-ului global. Finalul romanului sugerează că ar putea exista o continuare şi că Arhanghelul Raul s-ar putea dezvolta, precum în comics-uri, în personajul unei serii. Dacă va fi aşa, e nevoie ca Ovidiu Eftimie să i contureze o personalitate mai clară. Pînă la a doua venire a Arhanghelului Raul, această Apocalipsă după CFR este un festin al rîsului.

***

Ovidiu EFTIMIE
Arhanghelul Raul (fragment) 

Pe la sfîrşitul anilor ’70, Nicolae Ceauşescu şi lingăii lui marşau pe ideea că România trebuie să fie o ţară care să se autosusţină în întregime. Să nu mai fie dependentă de importuri şi să producă tot, dacă se poate, local. În ideea asta a luat cîteva miliarde de dolari împrumut de la Fondul Monetar Internaţional şi a făcut o industrializare forţată a ţării. Iniţiativa asta a afectat şi domeniul cercetării, aşa au apărut primele calculatoare româneşti, primele medicamente, primele stalagmite româneşti şi primul element nou românesc din tabelul lui Mendeleev, cariciu, un metal ale cărui proprietăţi nu pot fi încă stabilite pentru că s-a pierdut.

Pe de altă parte, a afectat şi domeniul industriei şi cercetărilor paranormale. Savanţii din domeniu a trebuit să se descurce cu ce aveau prin ţară, de la anomalii gravitaţionale la fenomene PSI. Pentru cercetare şi inovaţie s-au construit utilaje 100% româneşti. Astfel, în mare secret, a fost creat ROMBAC 1-11-T, primul avion românesc (sub licenţă BAC 11) de călătorit în timp, care avea un deformator de unde cuantice în spate, în locul ultimelor opt locuri. Deşi avea toate mecanismele necesare pentru transportul în timp, nu era dotat cu motoare suficient de puternice să atingă viteza utilă pentru spargerea barierei timpului, aşa că a călătorit o singură dată, cînd s a stricat un motor şi a căzut de la 18.000 de metri altitudine. Aeronava a stat în hangar ani buni pentru modernizări, pînă în 1993, cînd a fost vîndută alături de alte avioane din flota naţională, la fier vechi, pentru a se putea plăti avansul pentru două noi avioane Airbus.

Şantierele Navale Mangalia au produs în 1986 un crucişător cu un deplasament de 5500 de tone, cu o lungime de 144 de metri, dotat cu patru motoare diesel şi unul nuclear. Mascată ca o navă de transport, aceasta avea în hală un generator de cîmp variabil şi bruiaj de timp ce permitea călătorii în timp de pînă la trei ani (spate/faţă) cu o bulă de incluziune de aproape 500 de metri în jurul centrului de comandă. Nava a participat la patru misiuni de salvare în timp, înainte de a fi blocată în Durban, Africa de Sud, pentru neplata taxelor portuare. Amiralitatea română încă nu a reuşit să găsească fondurile necesare pentru recuperarea crucişătorului timpului.

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: „Povestea Casei Paleologu”, un eseu despre educație
Editura Fundației Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectuală semnată de Theodor Paleologu și, totodată, un eseu despre educație și un manifest pentru inițiativele independente în acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semnează un eseu despre educație și modul în care o practică de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a pătrunde în universul istoriei culturale a cunoscutei clădiri din strada Armenească 34, construită în 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, şi Emilia, cea de-a treia lui soție, un parcurs creionat din povești recuperate și amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Granițe
Începînd cu această ediție, deloc întîmplător intitulată „Granițe”, antologia „KIWI” (Editura Polirom, 2022) oferă un cuprins internațional.
946 17 Morozov jpg
Bărbatul care iubea femeile
Cîteva femei devin materie literară pură, ajungînd să umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autoficțională care e viața scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzicală a lui Boiangiu are cîrlig – e un LP cu multe ricoșeuri tematice, sărind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner – Totul în tot sau marea metamorfoză
Așezarea pe soclul tabloului a sculpturii care înfățișează varianta tridimensională a unui segment din pictură demonstrează intenția artistului de a crea o operă susceptibilă să sugereze un spațiu în care exteriorul (sculptura) și interiorul (tabloul) sînt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?