Anul prozei scurte

Publicat în Dilema Veche nr. 727 din 25-31 ianuarie 2018
Anul prozei scurte jpeg

Anul trecut a fost un an literar foarte bun. În timp ce Mircea Cărtărescu a continuat să primească premii internaţionale (Premiul Leteo în Spania), iar Solenoid a apărut deja în traducere în cîteva limbi străine, acasă s-a publicat multă poezie, ca de obicei, dar la fel de multă non-ficţiune şi proză. Mai ales scurtă, pentru că 2017 a fost de departe anul prozei scurte, primul salt semnificativ pe care acest gen literar îl face în ultimii nu ştiu cîţi ani.

Revista Iocan a continuat să publice zeci de tineri autori de proză scurtă, majoritatea nedebutaţi în volum; i s-a alăturat şi revista Familia cu un număr special (nr. 7-8) dedicat genului scurt (pe o piaţă a revistelor culturale tot mai puţin vizibile). Cărţi bune şi foarte bune de povestiri au publicat Răzvan Petrescu, Mandarina (Curtea Veche), Florin Iaru, Sînii verzi, Bogdan-Alexandru Stănescu, Copilăria lui Kaspar Hauser, Ana Maria Sandu, Pereţi subţiri, Alex Tocilescu, Imperiul pisicilor, şi debutantul Bogdan Răileanu, Tot spaţiul dintre gîndurile mele (toate la Polirom), Anatol Moraru, Punct de vedere (Junimea) şi Marian Ilea, Grăsane făcînd baie cu uşile larg deschise (Cartea Românească). Proza scurtă a stat foarte bine şi la capitolul antologii/reeditări, absolut toate notabile: Mircea Cărtărescu, Ştiutorii. Trei povestiri din Orbitor, Radu Paraschivescu, Am fost cîndva femeie de onoare şi Mihai Măniuţiu, Fuga cu Henri (toate la Humanitas), Marian Truţă, Vremea renunţării (Tritonic), Sorin Stoica, Povestiri cu înjurături (Casa de pariuri literare) şi Alex Tocilescu, Eu et al. (Polirom), ultimele trei fiind volumele de debut – destul de rar ca proza scurtă de debut să fie reeditată. De remarcat că o parte din cărţile de proză scurtă de anul trecut au personaje, medii şi teme comune, probabil fără legătură, dar în trend-ul american al marilor premiaţi ai genului din ultimul deceniu (Junot Díaz, Richard Ford, Adam Johnson sau Phil Klay). De altfel, şi traducerile de proză scurtă au avut un an foarte bun, cu volume mai noi şi mai vechi scrise de Lydia Davis, Richard Ford, George Saunders, William Saroyan, Kurt Vonnegut, Mariana Enriquez, Ismail Kadare, David Lodge, Gao Xingjian, Mihail Şişkin, Jeanette Winterson, -Alexandr Soljeniţîn, Roberto Arlt, Ted Chiang, Alice Munro, Truman Capote, Charles Bukowski şi Haruki Murakami.

La categoria romanului, bilanţurile pe 2017 par să indice, în mod just, drept romanul anului Greva păcătoşilor de Florin Chirculescu (Nemira), scriitor care pînă acum a publicat SF cu pseudonimul Sebastian A. Corn, un roman monumental de 1100 de pagini a cărui receptare va continua şi anul acesta. Lista romanelor remarcabile este cel puţin la fel de lungă ca aceea a volumelor de proză scurtă: Ioana Baetica Morpurgo, Schije, Adrian Georgescu, Exitus, Mihai Radu, Extraconjugal, Simona Antonescu, Hanul lui Manuc, Andrei Crăciun, Aleea Zorilor, Tudor Ganea, Miere, Adrian G. Romila, Zeppelin, Florin Irimia, Misterul maşinuţelor chinezeşti, Mihaela Perciun, Cenuşă rece şi „non-ficţiunea“ lui Lucian Dan Teodorovici, Cel care cheamă cîinii (toate la Polirom). Editura Humanitas a publicat mai multă proză românească decît de obicei. A lansat şi o nouă colecţie, „821.135.1. Scriitori români contemporani“, unde a apărut Aşa să crească iarba pe noi de Augustin Cupşa, dar cele mai multe romane au apărut în afara ei: Ioana Nicolae, Pelinul negru, Liliana Nechita, Împărăteasa sau Ioana Bîldea Constantinescu, Nautilus. O receptare bună a avut anul trecut şi romanul Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Ţîbuleac (Cartier), un roman foarte interesant apărut pe final de 2016, din păcate cu prea multe probleme de stil şi limbă (ar merita republicat după o redactare serioasă). Încă două romane de la Nemira care ar merita menţionate: Mara Wagner, În spatele blocului şi Ovidiu Eftimie, Bacalaureat.

Literatura pentru copii este în trend, mulţi dintre poeţii şi prozatorii cunoscuţi „migrînd“ înspre acest gen: Iulian Tănase, Radu Vancu, Veronica D. Niculescu, Lavinia Branişte, cu toţii au scris cărţi noi pentru copii (în colecţii de la Arthur, Nemira, Polirom, Humanitas, Curtea Veche), alături de alte nume lansate direct în acest gen (Cătălina Miciu, Ana Rotea, Cristina Andone, Ana Alfianu ş.a.).

Retrospectiva lui Paul Cernat dedicată cărţilor de eseu, critică şi istorie literară, publicată în Observator cultural cu titlul „Un reset al sintezelor critice“, scanează mult mai bine şi mai detaliat zona non-ficţiunii decît o fac eu aici. Eu însumi am fost surprins să constat cît de multe cărţi de non-ficţiune românească au apărut anul trecut: jurnale, memorii, epistolare (Mihaela Miroiu, Cu mintea mea de femeie, Cartea Românească, Radu Vancu, Zodia Cancerului, Humanitas, Ioan Groşan, Lumea ca literatură, Polirom, Aurel Dumitraşcu şi Lucian Vasiliu, Haimanaua singurătate. Dialog epistolar 1979-1988, Muzeul Literaturii Române), publicistică (Radu Cosaşu, Fotbal plus ai mei şi ai noştri, Polirom, Mircea Cărtărescu, Peisaj după isterie, Humanitas), critică şi istorie literară (Radu Pavel Gheo, Străin în ţară străină şi, colectiv, Cartografii literare: regio-nal, naţional, european, global, ambele Universitatea de Vest, Gelu Ionescu, Cartea lui Prospero, Cosmin Ciotloş, Elementar, dragul meu Rache şi Dorian Branea, Statele Unite ale românilor. Cărţile călătoriilor româneşti în America în secolul XX sau antologia pamfletului editată de Magda Răduţă „Îi urăsc, mă!“, toate la Humanitas, Bogdan Suceavă, Istoria lacunelor. Despre manuscrisele pierdute şi Mihai Zamfir, Panoramă alternativă a literaturii române, ambele la Polirom, Adriana Stan, Bastionul lingvistic. O istorie comparată a structuralismului în România, Muzeul Literaturii Române, Marius Conkan, Portalul şi lumile secundare. Tipologii ale spaţiului în literatura fantasy, Tracus Arte), critică de artă (George Banu, Uşa, o geografie intimă, Nemira), antropologie (Vintilă Mihăilescu, coord., Avatarurile excepţionalismului românesc, Polirom), muzicologie (Valentina Sandu-Dediu, În căutarea consonanţelor, Humanitas), teologie (Bogdan Tătaru-Cazaban, Corpul îngerilor, Humanitas), jurnalism (Elena Stancu şi Cosmin Bumbuţ, Acasă, pe drum, Emilia Şercan, Fabrica de doctorate, ambele la Humanitas, Radu Ciorniciuc, Acasă, Media DoR), istorie (Dan Pavel, Grajdurile lui Augias. Rituri de purificare în posttotalitarism, Polirom, Cornel Jurju, Doina Cornea. Dincolo de zid, Argonaut); media (Stelian Dumistrăcel, Cuvintele, încotro? Lingvistică pentru toate televiziunie, Polirom) etc. etc.

Poezia o duce foarte bine în România, aşa că nu e o surpriză că a avut încă un an bun. Din păcate, nu am urmărit cum se cuvine apariţiile din 2017 (de altfel, rubrica mea de carte va fi secondată de aici încolo de încă una realizată alternativ de Bogdan-Alexandru Stănescu, Cosmin Ciotloş, Şerban Axinte şi Ionuţ Iamandi, fiecare ocupîndu-se de cîte un gen); ţin totuşi să remarc colecţia „Vorpal“ coordonată de Svetlana Cârstean la Nemira, precum şi editurile Charmides, Cartier, Tracus Arte, Casa de Editură Max Blecher şi Casa de pariuri literare, care publică cam toată poezia română contemporană. Tot aici, revista Poes:s International, cea mai bună revistă literară a momentului, a ajuns la anul VII de apariţie şi la numărul 20.

Ca o concluzie, într-un an dezastruos politic şi instituţional, literatura şi-a văzut de treabă.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Ucraineni la periferia Liman FOTO Twitter
Lîman, simbolul umilinței lui Putin. Reportaj BBC pe străzile pustii: „Lumea a suferit destul”
Jurnaliștii de la BBC și-au început reportajul efectuat în orașul Lîman prin a spune că „Victoria poate părea dezolantă”.
ips teodosie foto calin gavrilas
Teodosie se dezice de deputatul Aurel Bălășoiu. Reacția „călugărului-amant“
Arhiepiscopia Tomisului solicită dovezi care să demonstreze implicarea sa în scandalul iscat în jurul deputatului ex-PSD Aurel Bălășoiu. ÎPS Teodosie îl acuză pe „călugărul-amant” de calomnie.
Dmitri Peskov FOTO EPA-EFE
Reacția Kremlinului la „planul de pace” nerealist propus de Elon Musk
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat, marți, față de „planul de pace” cu Ucraina propus de miliardarul american Elon Musk.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.