Anul prozei scurte

Publicat în Dilema Veche nr. 727 din 25-31 ianuarie 2018
Anul prozei scurte jpeg

Anul trecut a fost un an literar foarte bun. În timp ce Mircea Cărtărescu a continuat să primească premii internaţionale (Premiul Leteo în Spania), iar Solenoid a apărut deja în traducere în cîteva limbi străine, acasă s-a publicat multă poezie, ca de obicei, dar la fel de multă non-ficţiune şi proză. Mai ales scurtă, pentru că 2017 a fost de departe anul prozei scurte, primul salt semnificativ pe care acest gen literar îl face în ultimii nu ştiu cîţi ani.

Revista Iocan a continuat să publice zeci de tineri autori de proză scurtă, majoritatea nedebutaţi în volum; i s-a alăturat şi revista Familia cu un număr special (nr. 7-8) dedicat genului scurt (pe o piaţă a revistelor culturale tot mai puţin vizibile). Cărţi bune şi foarte bune de povestiri au publicat Răzvan Petrescu, Mandarina (Curtea Veche), Florin Iaru, Sînii verzi, Bogdan-Alexandru Stănescu, Copilăria lui Kaspar Hauser, Ana Maria Sandu, Pereţi subţiri, Alex Tocilescu, Imperiul pisicilor, şi debutantul Bogdan Răileanu, Tot spaţiul dintre gîndurile mele (toate la Polirom), Anatol Moraru, Punct de vedere (Junimea) şi Marian Ilea, Grăsane făcînd baie cu uşile larg deschise (Cartea Românească). Proza scurtă a stat foarte bine şi la capitolul antologii/reeditări, absolut toate notabile: Mircea Cărtărescu, Ştiutorii. Trei povestiri din Orbitor, Radu Paraschivescu, Am fost cîndva femeie de onoare şi Mihai Măniuţiu, Fuga cu Henri (toate la Humanitas), Marian Truţă, Vremea renunţării (Tritonic), Sorin Stoica, Povestiri cu înjurături (Casa de pariuri literare) şi Alex Tocilescu, Eu et al. (Polirom), ultimele trei fiind volumele de debut – destul de rar ca proza scurtă de debut să fie reeditată. De remarcat că o parte din cărţile de proză scurtă de anul trecut au personaje, medii şi teme comune, probabil fără legătură, dar în trend-ul american al marilor premiaţi ai genului din ultimul deceniu (Junot Díaz, Richard Ford, Adam Johnson sau Phil Klay). De altfel, şi traducerile de proză scurtă au avut un an foarte bun, cu volume mai noi şi mai vechi scrise de Lydia Davis, Richard Ford, George Saunders, William Saroyan, Kurt Vonnegut, Mariana Enriquez, Ismail Kadare, David Lodge, Gao Xingjian, Mihail Şişkin, Jeanette Winterson, -Alexandr Soljeniţîn, Roberto Arlt, Ted Chiang, Alice Munro, Truman Capote, Charles Bukowski şi Haruki Murakami.

La categoria romanului, bilanţurile pe 2017 par să indice, în mod just, drept romanul anului Greva păcătoşilor de Florin Chirculescu (Nemira), scriitor care pînă acum a publicat SF cu pseudonimul Sebastian A. Corn, un roman monumental de 1100 de pagini a cărui receptare va continua şi anul acesta. Lista romanelor remarcabile este cel puţin la fel de lungă ca aceea a volumelor de proză scurtă: Ioana Baetica Morpurgo, Schije, Adrian Georgescu, Exitus, Mihai Radu, Extraconjugal, Simona Antonescu, Hanul lui Manuc, Andrei Crăciun, Aleea Zorilor, Tudor Ganea, Miere, Adrian G. Romila, Zeppelin, Florin Irimia, Misterul maşinuţelor chinezeşti, Mihaela Perciun, Cenuşă rece şi „non-ficţiunea“ lui Lucian Dan Teodorovici, Cel care cheamă cîinii (toate la Polirom). Editura Humanitas a publicat mai multă proză românească decît de obicei. A lansat şi o nouă colecţie, „821.135.1. Scriitori români contemporani“, unde a apărut Aşa să crească iarba pe noi de Augustin Cupşa, dar cele mai multe romane au apărut în afara ei: Ioana Nicolae, Pelinul negru, Liliana Nechita, Împărăteasa sau Ioana Bîldea Constantinescu, Nautilus. O receptare bună a avut anul trecut şi romanul Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Ţîbuleac (Cartier), un roman foarte interesant apărut pe final de 2016, din păcate cu prea multe probleme de stil şi limbă (ar merita republicat după o redactare serioasă). Încă două romane de la Nemira care ar merita menţionate: Mara Wagner, În spatele blocului şi Ovidiu Eftimie, Bacalaureat.

Literatura pentru copii este în trend, mulţi dintre poeţii şi prozatorii cunoscuţi „migrînd“ înspre acest gen: Iulian Tănase, Radu Vancu, Veronica D. Niculescu, Lavinia Branişte, cu toţii au scris cărţi noi pentru copii (în colecţii de la Arthur, Nemira, Polirom, Humanitas, Curtea Veche), alături de alte nume lansate direct în acest gen (Cătălina Miciu, Ana Rotea, Cristina Andone, Ana Alfianu ş.a.).

Retrospectiva lui Paul Cernat dedicată cărţilor de eseu, critică şi istorie literară, publicată în Observator cultural cu titlul „Un reset al sintezelor critice“, scanează mult mai bine şi mai detaliat zona non-ficţiunii decît o fac eu aici. Eu însumi am fost surprins să constat cît de multe cărţi de non-ficţiune românească au apărut anul trecut: jurnale, memorii, epistolare (Mihaela Miroiu, Cu mintea mea de femeie, Cartea Românească, Radu Vancu, Zodia Cancerului, Humanitas, Ioan Groşan, Lumea ca literatură, Polirom, Aurel Dumitraşcu şi Lucian Vasiliu, Haimanaua singurătate. Dialog epistolar 1979-1988, Muzeul Literaturii Române), publicistică (Radu Cosaşu, Fotbal plus ai mei şi ai noştri, Polirom, Mircea Cărtărescu, Peisaj după isterie, Humanitas), critică şi istorie literară (Radu Pavel Gheo, Străin în ţară străină şi, colectiv, Cartografii literare: regio-nal, naţional, european, global, ambele Universitatea de Vest, Gelu Ionescu, Cartea lui Prospero, Cosmin Ciotloş, Elementar, dragul meu Rache şi Dorian Branea, Statele Unite ale românilor. Cărţile călătoriilor româneşti în America în secolul XX sau antologia pamfletului editată de Magda Răduţă „Îi urăsc, mă!“, toate la Humanitas, Bogdan Suceavă, Istoria lacunelor. Despre manuscrisele pierdute şi Mihai Zamfir, Panoramă alternativă a literaturii române, ambele la Polirom, Adriana Stan, Bastionul lingvistic. O istorie comparată a structuralismului în România, Muzeul Literaturii Române, Marius Conkan, Portalul şi lumile secundare. Tipologii ale spaţiului în literatura fantasy, Tracus Arte), critică de artă (George Banu, Uşa, o geografie intimă, Nemira), antropologie (Vintilă Mihăilescu, coord., Avatarurile excepţionalismului românesc, Polirom), muzicologie (Valentina Sandu-Dediu, În căutarea consonanţelor, Humanitas), teologie (Bogdan Tătaru-Cazaban, Corpul îngerilor, Humanitas), jurnalism (Elena Stancu şi Cosmin Bumbuţ, Acasă, pe drum, Emilia Şercan, Fabrica de doctorate, ambele la Humanitas, Radu Ciorniciuc, Acasă, Media DoR), istorie (Dan Pavel, Grajdurile lui Augias. Rituri de purificare în posttotalitarism, Polirom, Cornel Jurju, Doina Cornea. Dincolo de zid, Argonaut); media (Stelian Dumistrăcel, Cuvintele, încotro? Lingvistică pentru toate televiziunie, Polirom) etc. etc.

Poezia o duce foarte bine în România, aşa că nu e o surpriză că a avut încă un an bun. Din păcate, nu am urmărit cum se cuvine apariţiile din 2017 (de altfel, rubrica mea de carte va fi secondată de aici încolo de încă una realizată alternativ de Bogdan-Alexandru Stănescu, Cosmin Ciotloş, Şerban Axinte şi Ionuţ Iamandi, fiecare ocupîndu-se de cîte un gen); ţin totuşi să remarc colecţia „Vorpal“ coordonată de Svetlana Cârstean la Nemira, precum şi editurile Charmides, Cartier, Tracus Arte, Casa de Editură Max Blecher şi Casa de pariuri literare, care publică cam toată poezia română contemporană. Tot aici, revista Poes:s International, cea mai bună revistă literară a momentului, a ajuns la anul VII de apariţie şi la numărul 20.

Ca o concluzie, într-un an dezastruos politic şi instituţional, literatura şi-a văzut de treabă.

copertă Murmur jpg
988 16 coperta2 jpg
Retractilități incisive
Atît Cristina Alexandrescu, cît și Mihnea Bâlici sînt două voci deja recognoscibile în poezia românească extrem contemporană.
988 17 Vrabia foto Tudor Neacsu1 jpg
Să cazi la pace cu trecutul
Perioada postcomunistă în România, în special pînă la aderarea țării la Uniunea Europeană, a fost tumultuoasă din multe punctele de vedere.
Matrix fisa cartii jpg
Lauren Groff, Matrix, traducere din engleză de Brîndușa Cotea, Curtea Veche Publishing, 2023 - fragment -
Cu o privire arzătoare, se apleacă peste masa pe care Asta, entuziasmată, a început deja să schițeze planuri.
Giuliano da Empoli Magul de la Kremlin cop1 APROBATA (1) jpg
Magul de la Kremlin de Giuliano da Empoli - fragment-
Acest roman este inspirat din fapte și personaje reale, cărora autorul le-a împrumutat viață particular și replici imaginare.
Afis Sala Radio 17 martie 2023 (2) jpg
Dirijoarea Orchestrei Simfonice din Canberra - JESSICA COTTIS - invitată la Sala Radio
JESSICA COTTIS – o prezență specială pe scena muzicală internațională, unul dintre cei mai remarcabili dirijori britanico-australieni, dirijor-șef și director artistic al Orchestrei Simfonice din Canberra, este invitată pe scenă Sălii Radio!
RRM Iasi 1920x1080 jpg
Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM
Radio România Muzical poate fi ascultat la București pe frecvența 104.8 FM, regional pe frecvența Coștila 97.6 FM, iar din 22 martie 2023, pe frecvența locală 95.4 FM la Iași.
p 16 YouTube jpg
Extemporal la erotică
Noul diagnostic îl răstoarnă sau îl echilibrează pe cel vechi: multă gingăşie şi un dram de forţă.
p 17 jpg
Fami(g)lia
A Chiara rulează în cadrul Festivalului „Visuali Italiane – Noua Cinematografie Italiană în România”.
987 17 coperta1 jpg
Focus JazzX
Timișoara și Clujul s-au sincronizat, inclusiv în interes politic, în ambiția de a consacra două festivaluri jazz de centru de capitală regională – JazzX și Jazz in the Park
987 15 foto BogdanDincă jpg
987 21 coperta Iamandi jpeg
Economie și psihologie
Una dintre explicațiile referitoare la căderea comunismului acordă factorului economic un rol preponderent.
(1) Beethoven Skizze Eugène Louis Lami FotoJean Marc Anglès Collection Cité de la musique jpg
Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații – conferință NEC
Colegiul Noua Europă are deosebita plăcere de a vă invita la conferința „Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații”, pe care compozitorul Dan Dediu o va susține joi, 9 martie 2023, la ora 17.00.
José Gallegos y Arnosa, El zapatero jpg
IIC BUC VISUALI ITALIANE AFFICHE 230222 jpg
Festivalul „Visuali Italiane - Noua Cinematografie Italiană în România”
Cinematografia italiană are o istorie lungă și prestigioasă, cu capodopere care au cucerit publicul din întreaga lume.
986 16sus coperta jpg
Călătoria fluturelui monarh
Într-un restaurant li se strigă „Go back to Russia!”, iar viața le e punctată de atacurile de panică legate de identitatea lor fluctuantă.
986 16jos coperta jpg
Avataruri ale iubirii
Amestec de Pascal Bruckner, Julian Barnes și David Lodge, pasional, ironic și simultan intelectual, noul roman al lui François-Henri Désérable e o bijuterie literară care merită admirată.
p 17 2 jpg
Cu ușile închise
E vorba, în definitiv, despre caractere. Adică despre lucruri care nu se confundă niciodată cu viața, care e mult mai flexibilă și mai nuanțată.
986 17 coperta audio jpeg
„Lumea asta nătîngă / E tot ce avem”
Acum vreo trei ani, într-un interviu pentru publicația engleză Uncut, Georgia Hubley, una dintre treimile artistice din interiorul Yo La Tengo
p 21  Vorba, 1948 jpg
Victor Brauner – Regatul mamelor
„Eu cred că sărbătoarea mamelor este cu adevărat o sărbătoare antică, o zi în care mamele au toate drepturile și pot face ce vor.
index jpeg 7 webp
Episoade cu Mihai Șora
Altminteri, Mihai Șora era cumpănit la vorbă, deloc guraliv, temperat și cumpănit în vederi și exprimări.
Afis Sala Radio 3 martie landscape jpg
ANUL INTERNAȚIONAL RACHMANINOV: 150 DE ANI DE LA NAȘTEREA COMPOZITORULUI ANIVERSAȚI LA SALA RADIO
A cîntat în cele mai importante săli de concerte ale lumii, precum Wiener Konzerthaus, Palau de la Música din Barcelona, Teatrul Mariinski, Filarmonica din Paris, Alte Oper din Frankfurt, Tonhalle din Zürich și Auditorio Nacional de Música din Madrid.
985 16 coperta1 png
„Pentru-ale conștiinței nevoi”
Radu Demetriades e protagonistul celui mai bun roman despre comunismul și tranziția de la noi.
DTL digiposter logo (3) jpg
Volte
Există în film o generozitate într-ale prostului gust deloc specifică filmelor cuminți și educate, la mare trecere azi.

Adevarul.ro

image
Imagini emoționante cu Bruce Willis sărutându-și soția, la aniversarea nunții. Actorul luptă cu demența
Bruce Willis și Emma Heming au sărbătorit marți cea de-a 14-a aniversare a căsătoriei lor. Soția starului și-a amintit cum și-au reînnoit jurămintele și a postat pe Instagram o fotografie emoționantă cu un sărut de la o aniversare anterioară.
image
Un nou aquapark în România: poate fi comparat cu celebrele băi din Ungaria
Aquaparkul de pe fostul stadion UMT va purta numele de Amazonia, având în vedere că interiorul a fost amenajat cu ornamente și decorațiuni care amintesc de o junglă. Proiectul se ridică la peste 83 de milioane de lei, din care aproape 29 de milioane de lei sunt fonduri europene nerambursabile.
image
Un șofer român de TIR a explicat cum a ajuns să câștige 4.200 de euro pe lună VIDEO
Un tânăr român, care lucrează ca șofer de TIR la o firmă de curierat din Germania, a dezvăluit într-un clip video publicat pe TikTok cum a ajuns să încaseze 4.200 de euro pe lună.

HIstoria.ro

image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.