Ángeles, triunfo y elegía

Publicat în Dilema Veche nr. 401 din 20-26 octombrie 2011
Ángeles, triunfo y elegía jpeg

Fără îndoială, evenimentul extraordinar al recentei prezenţe româneşti ca ţară invitată de onoare la ultimul Tîrg Internaţional de Carte LIBER de la Madrid a fost concertul susţinut de Jordi Savall şi grupul instrumental Hespèrion XXI. Printre excelente conferinţe (cea a profesoarei Eugenia Popeangă Chelaru de la Complutense despre ecourile tradiţiei evreieşti în cultura română modernă sau cea a istoricului Ştefan Lemny despre „saga Cantemireştilor“), expoziţii, proiecţii de film, mese rotunde, librării temporare şi standuri excepţionale – concertul lui Jordi Savall centrat pe muzica lui Dimitrie Cantemir (în dialog cu alte tradiţii) a fost climaxul. Nu întîmplător muzicianul de geniu care este Jordi Savall, redescoperitorul unui repertoriu muzical uitat, îngropat sub zgomotele actualităţii, a propus invitaţior români şi spanioli de la Madrid cîteva adaptări rare inspirate din ceea ce s-a numit Cartea ştiinţei muzicale (Kitâb-ül ilm-il mûsikî), dedicată de Cantemir, în perioada sa turceasă, sultanului Ahmed al III-lea.

„Principele geniilor şi geniul principilor“ nu era însă doar compozitor (un „cîntec al dervişului“ care îi este atribuit poate fi auzit şi azi pe străzile din Istanbul), ci era şi interpret (cînta la diverse instrumente cu coarde şi la tambur), şi teoretician, şi inventator al unui sistem de notare a muzicii turceşti pe care Savall l-a omagiat săptămîna trecută, la Madrid. Aşa încît, întîlnirea fericită între geniul moldovean de la începutul veacului al XVIII-lea şi geniul catalan de la începutul secolului XXI a fost un moment de o intensitate cu totul aparte. În cosmopolita şi restrictiva sală din Paseo del Prado, pusă cu graţie la dispoziţia ICR Madrid de Caixa Forum, răsunau ecouri otomane, româneşti, armeneşti şi sefarde şi se omagia, în „limba îngerilor“, idiomul universal al muzicii, extraordinarul talent al unui umanist din cealaltă parte a lumii: mai degrabă un triumf decît o „elegie a Inorogului“, cum ne-ar fi învăţat lectura lui Cantemir. 

Triumfală a fost şi inaugurarea standului României la LIBER 2011 (cel mai reuşit pe care l-am văzut vreodată) pentru că, oricît de sceptici am fi, receptarea literaturii române în mediul iberic este o reuşită semnificativă. În Spania s-au publicat, în ultimii ani, peste 50 de volume din limba română, multe cu ajutorul ICR, altele prin graţia şi grija „îngerilor literari“, cum i-a numit H.-R. Patapievici, la o întîlnire amicală, pe traducătorii de vocaţie (apostolică) din limba română. Îi ştiam pe mulţi dintre ei – din poveşti, din cărţi, de pe la alte tîrguri sau de la Institutul Cervantes din Bucureşti. Aşa cum au fost însă la Madrid, în cele două săptămîni dedicate României (în „Anul literaturii române în Spania“), nu i-am mai văzut vreodată: un corp comun angelic (căci vedeau – spre deosebire de noi, critici şi scriitori – doar lucrurile bune), de la Joaquín Garrigós, Ioana Zlotescu, Marian Ochoa de Eribe, Joan Linas, Xavier Montoliu Pauli la Cătălina Iliescu, Viorica Pâtea sau Alberto Madrona. Au fost, desigur, evocaţi Rafael Pisot şi Cristina Sava care tocmai au publicat, în spaniolă, Craii de Curtea veche, Victor Ivanovici care are în lucru Amor intellectualis de Ion Vianu sau Dumitru Radulian, profesorul clujean, traducătorul poeţilor spanioli din Secolul de Aur. Dedicaţia, acribia filologică şi, nu în ultimul rînd, modestia cu care se „esfumau“ în spatele cărţilor şi al autorilor traduşi sînt şi ele, pentru casta angelică de la Madrid, mobilizată de noua echipă condusă de Ioana Anghel şi Luminiţa Marcu, premisele unei prietenii de durată cu literele româneşti. 

Lecturile publice pe două voci – fiecare scriitor cu traducătorul propriu – au postfaţat, de altfel, cele două mese rotunde de la Círculo de Bellas Artes, în cartierul literar la Madridului, cu scriitori propuşi spre traducere (Adriana Babeţi, Adrian Oţoiu, Cezar Paul-Bădescu) şi scriitori deja cunoscuţi în mediul spaniol (Ana Blandiana, Filip Florian, Dan Lungu). Le-am propus scriitorilor traduşi deocamdată fragmentar să vorbim despre frontiere: frontiere exterioare şi interioare, limite reale şi construite, praguri ficţionale şi ideologice, iar discuţia s-a încins, pentru că doi dintre ei, „specialişti“ în limologie sau frontierologie (Adriana Babeţi şi Adrian Oţoiu), au comutat accentul de pe border studies pe „sarsaneliada“ comunistă sau pe „stîngăciile şi enormităţile“ Epocii de Aur, iar cel de-a treilea (Cezar Paul-Bădescu) a făcut o piruetă nostalgică de personaj veritabil şi autoficţionar. Cea de-a doua întîlnire cu scriitori a fost mai animată, fără îndoială, din pricina provocării tematice: spaima de literatură. Poate ar fi fost mai înţelept să vorbim despre spaima de traducere, am fi provocat astfel şi sala într-un mod direct. Mi s-a părut însă extrem de interesant eseul Anei Blandiana din ultimul său volum, o confesiune despre teama de „amenajarea rostirii, de potriveala vorbelor, de meşteşug“, pe care poeta a povestit-o deschis şi expresiv. Dan Lungu şi Filip Florian au comutat apoi discuţia pe relaţia proprie cu critica literară – bună, din cîte ştiu – şi pe teama de etichete. La urma urmelor, e o altă formă a spaimei de literatură, însă de literatura criticilor care, spunea Dan Lungu, „nu ştiu decît literatură“. Aş adăuga – la spartul tîrgului, asta fiind realmente o discuţie de purtat acasă – că acei critici care-şi merită numele ştiu bine mai multe literaturi, în acel fel (critic) care exclude din start formula unică, autopastişa nesfîrşită, dictatura gustului comun. Ei ştiu atît de bine ce ştiu încît, la o adică, pot gira cu numele propriu primul criteriu al programelor de finanţare (inclusiv TPS – programul ICR) pentru diverse edituri străine: calitatea operei propuse. Valoarea literară, cum s-ar zice, ca să închei pe un ton elegiac local evocarea unui triumf instituţional global.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.