Am fost educaţi să ne săpăm singuri groapa

Publicat în Dilema Veche nr. 404 din 10-16 noiembrie 2011
A mai trecut un tîrg jpeg

M─ârturiseam aici joia trecut─â c├«t de st├«njenit m-am sim┼úit, la o recent─â ├«nt├«lnire cu studen┼úii, de ├«ntrebarea privind ÔÇ×deresponsabilizarea politic─âÔÇť a celor de v├«rsta mea. Mi s-a reactualizat atunci, cu jenant─â acuitate ┼či intens─â vinov─â┼úie, dilema angajare-neutralitate (i.e. senin─â resemnare) de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, c├«nd refuzam cu obstina┼úie orice ÔÇ×├«nregimentareÔÇť, c├«nd adev─ârurile politice elementare mi se p─âreau minciuni cinice, c├«nd am jurat s─â nu mai am vreodat─â carnet de partid, c├«nd vedeam exfoliindu-se ├«n toate ├«ncheg─ârile politice aceea┼či securime, e┼čaloanele doi ┼či trei ale vechii nomenclaturi, ┼či c├«nd rapida reorientare a oportuni┼čtilor de carier─â te orbea literalmente. Am avut ┼či am prieteni sau cuno┼čtin┼úe ├«n toate partidele care au defilat pe scena politic─â ├«n aceste dou─â decenii. Am fost ispitit adeseori ÔÇ×s─â intru ├«ntr-o combina┼úieÔÇť, ori ├«ndemnat s─â ÔÇ×tac binevoitorÔÇť, m─âcar. N-am f─âcut nici una, nici alta. Am refuzat p├│sturi sau demnit─â┼úi absolut invidiabile, ├«n cultur─â ┼či mass-media: ├«n 1992 ┼či 1999, ├«n 2007 ca ┼či-n 1996.

De ce? ÔÇô m─â-ntreb, sfios, p─âgubos, vinovat ┼či stupid acum.

Oare cum va fi ├«n┼úeles ministrul Andrei Ple┼ču refuzul at├«tor oameni, ├«n a c─âror bun─â-credin┼ú─â ┼či-n al c─âror sprijin necondi┼úionat era ├«ndrept─â┼úit s─â cread─â, de a-┼či potrivi pasul ┼či ceasul cu mizele libert─â┼úii proasp─ât c├«┼čtigate? Ce va fi crezut Ion Caramitru despre fandoselile mele, ├«n decembrie ÔÇÖ96, c├«nd ideea de a p─âstori ÔÇ×Direc┼úia pres─â ┼či tip─ârituriÔÇť a Ministerului Culturii ├«nsemna pentru mine co┼čmarul suprem? Cum s─â demonstrezi unor oameni atotputernici ┼či binevoitori c─â tu nu vrei s─â conduci, c─â nu vrei putere administrativ─â, ci ÔÇ×doarÔÇť prestigiu ├«n cuprinsul breslei? Cine nu vrea putere!? Cine nu viseaz─â la ÔÇ×divide et imperaÔÇť ├«n scopuri... strategice!? Ce intelectual artist nu-┼či cultiv─â, deliberat sau incon┼čtient, fantasma sinelui, dac─â nu ca dictator, m─âcar ca ÔÇ×monarh luminatÔÇť?

Iar dac─â nu reu┼če┼čti s─â-i convingi pe cei mai ├«n v├«rst─â de temeinicia refuzurilor tale, cu at├«t mai pu┼úin vei fi ├«n m─âsur─â s─â le demonstrezi tinerilor avizi de mod├ęle ideologic-comportamentale rostul ezit─ârilor tale. Ezit─âri salvatoare individual, dar sinuciga┼če social.

Vei ├«ncepe prin a le povesti c─â sexagenarul care e┼čti ÔÇô m─âdular optzecist, ├«n fapt ÔÇô nu a fost educat s─â conduc─â (adic─â s─â primeasc─â informa┼úii, s─â analizeze ┼či s─â decid─â), ci s─â se supun─â. S─â supravie┼úuiasc─â. Nu s─â tr─âiasc─â. S─â vad─â ┼či s─â asculte, nu s─â programeze, s─â ini┼úieze ┼či s─â organizeze. ÔÇ×Voi s├«nte┼úi b─âie┼úi de┼čtep┼úi. Vede┼úi-v─â de cultur─â, de c─âr┼úile voastre, ┼či l─âsa┼úi mizeria politic─â pentru cei educa┼úi s─â o practice.ÔÇť

C├«nd am vrut ┼či eu, prin 1987, s─â-mi dep─â┼česc ├«ntru politichie marginile ┼úarcului doxologic, urmare a unei oferte de burs─â IREX ├«n SUA, am fost pus imediat s─â optez pentru unul sau altul dintre rolurile meciului: antrenor, juc─âtor, arbitru sau spectator? Colabora┼úi (rafinat) cu Institu┼úia sau r─âm├«ne┼úi la crati┼úa profesional─â? Am ales s─â r─âm├«n acas─â. Adic─â nimic, din punctul lor de vedere. Deci liber, din perspectiva mea. Dar vinovat, marcat negativ, din unghiul de vedere al tinerilor de azi, care nu ├«n┼úeleg de ce nu ┼úi-ai asumat ┼či tu, intelectual cinstit, slujitor al (utopiei) maximalismului etic, dac─â nu neap─ârat o halc─â baban─â, ÔÇ×ca toat─â lumeaÔÇť, m─âcar o partitur─â decent─â ├«n marele concert!

Repet: m─â umile┼čte ucig─âtor neputin┼úa de a le demonstra adolescen┼úilor, pe drept revendicativi ast─âzi, ra┼úiunile care ne-au ┼úinut pe noi, cincagenarii ┼či sexagenarii de acum, departe de mirajul politicii, suspicio┼či fa┼ú─â de ofertele oficiale, reticen┼úi la demnit─â┼úi etc. ├Än comunism, bruma elitar─â a fost educat─â s─â-┼či vad─â de cultur─â, adic─â s─â-┼či sape singur─â groapa ┼či s─â lase puterea pe seama grobianismului dominator. Dup─â aceea, mizeria postceau┼čismului a caricaturizat grotesc politicul, a diabolizat activismul ┼či a postulat omnipoten┼úa calibanismului, a f─âr─âdelegii ca lege, a simbiozei guvernare-interlopi ┼č.a.m.d.

Dup─â suav-ridicol-├«nduio┼č─âtoarelor tentative post-ÔÇÖ89 de ÔÇ×participare la via┼úa Cet─â┼úiiÔÇť gen Paleologu-Ple┼ču-Dinescu-Caramitru-Dan Grigore, dup─â triste┼úea falimentar─â a tensiunilor AC-PAC, Blandiana-Ra┼úiu-Manolescu, dup─â experien┼úele tip Stelian T─ânase, Ulici, ┼óeposu, Sorin Dumitrescu, Alin Teodorescu, Ion Cristoiu, Alex ┼×tef─ânescu, Cristian Hadjiculea, Alina Mungiu vs gre┼úoasa cohort─â a pseudoapolitismului arghirofil fesenist (Eugen Simion, R─âzvan Theodorescu, F─ânu┼č Neagu, Marin Sorescu, Augustin Buzura, Paul Everac, Sergiu Nicolaescu, Petre S─âlcudeanu ┼č.cl.), dup─â scindarea pro sau anti Monica Lovinescu, Noica, Marino, Liiceanu, Patapievici ┼či Culianu a pie┼úii (┼či vie┼úii) literare, dup─â e┼čecurile Goma, Botez, Tudoran ┼či jalnicele triumfuri pe nume Pacepa, Ple┼či┼ú─â, Merce... a fost cam greu s─â mai convingi un dou─âmiist de ┼čansele ┼či dreptatea onestit─â┼úii ├«ntru posteritate, sau de rostul angaj─ârii civice, fie ┼či ├«n postura de spectateur ├á la Raymond Aron.

┼×i totu┼či. Ce facem acum, c├«nd unul ca mine (al─âturi de mul┼úi al┼úii) se uit─â cu at├«tea speran┼úe la Sever Voinescu, Teodor Baconschi ┼či Cristian Preda, la Mihail Neam┼úu, Traian Ungureanu, Cristian Ghinea, ca s─â nu mai spun de Monica Macovei? Ce naiba s─â faci cu inteligen┼úa doctrinar─â, cu notele de subsol ale referen┼úialit─â┼úii erudite, cu alaiul t─âu de Hayek, Burke, Mises, Tocqueville, De Maistre, Friedman&Co prin ┼čleaurile, pe dealurile ┼či v─âile desp─âdurite de tro┼úkism, guevarism ┼či maoism, c├«nd afli c─â bol┼čevismul ceau┼čist e catalogat drept ÔÇ×capitalism de statÔÇť?!?

S─â ┼čtie t├«n─ârul de la Universitatea Rom├óno-American─â, cel care, cu tot respectul, m-a acuzat de fug─â de responsabilitate, c─â noi am fost educa┼úi ├«ntru evazionism ┼či dulce ├«mplinire estetic-metafizic─â, echival├«nd activismul cu autoanihilarea. Pentru noi, idealismul va fi fost o rupere strategic─â de capacitatea de decizie. Sinuciderea ca salvare. Primatul esteticului. Pentru cei de azi, pragmatismul, relativismul, fripturismul s├«nt cadre eficace pentru amestecul contrariilor, brasajul ideologiilor, metisajul doctrinar. Iar acum, c├«nd ÔÇô vorba lui Blaga ÔÇô ni s-ar deschide z─ârile, d─âm de o realitate subistoric─â, sufocat─â de aliajul etatism-infrac┼úionalitate ┼či mafiotl├«cul de stat, c├«nd orice energie dornic─â de legalitate eficient─â devine automat primejdie general─â, ├«ntr-un sistem pentru care cea mai firav─â pornire de onestitate ┼či corectitudine reprezint─â o pacoste deopotriv─â pentru putere ┼či opozi┼úie!

Recunosc sp─âsit: ┼či azi ├«mi bubuie mustr─âtor ├«n minte cele trei cuvinte pe care mi le-a ├«nfipt ├«n auz Antonie Pl─âm─âdeal─â ├«n prim─âvara lui 1991 la S├«mb─âta de Sus. Eu ├«l tot h─âr┼úuiam pe teme de colabora┼úionism ceau┼čist. El se dezvinov─â┼úea senin, cum c─â a slujit Biserica, ideea cre┼čtin─â, nu buzunarul propriu. ├Än fine, zice el, ┼či-mi face semn c─âtre sutele de credincio┼či care a┼čteptau cu lingura-n aer semnul de cuminecare al P─âstorului: ÔÇ×oamenii trebuie condu┼čiÔÇť. Ad─âug├«nd ├«n ┼čoapt─â : ÔÇ×cei ca dumneata au datoria s-o fac─âÔÇť.

Ei bine, nici atunci ┼či nici acum n-am (avut) urechi pentru atari ├«ndemnuri. Tot nu ┼čtiu dac─â-i bine sau r─âu, dar cel pu┼úin am groapa gata.

Dan C. Mih─âilescu
este critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: ┼×i a┼ča mai departe? Via┼ú─â literar─â IV: august 2008 ÔÇô mai 2010, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.