A mai trecut un tîrg

Publicat în Dilema Veche nr. 435 din 14-20 iunie 2012
A mai trecut un tîrg jpeg

ÔÇ×Pardon, ma ch├Ęre, v-am c─âlcatÔÇť: v─âz c─â nu ne mai place ideea de t├«rg, c-o fi prea vulgar, acuma ne-am f─âcut─âr─â salon, ca la Paris, m─â-n┼úelegi!

De fapt, n-avem a ne burzului, de vreme ce avem parte de acela┼či tipic. Acelea┼či edituri, acelea┼či reduceri de pre┼ú, ├«n bun─â m─âsur─â aceia┼či autori, acelea┼či alei cu mocheta ofilit─â, aceea┼či ├«nc─âlecare de microfoane sabot├«ndu-se reciproc ├«ntre standuri, acela┼či stoc insuficient de ap─â plat─â (terminat, s├«mb─ât─â, 2 iunie, chiar la orele pr├«nzului!) la ar┼ú─âgosul birt din pavilionul C, y compris aceea┼či precar─â prezen┼ú─â a str─âin─ât─â┼úilor.

Apropo de francezi ┼či de bonsovajii care ├«nc─â s├«ntem ├«n ochii ┼čovinului lor narcisism de ÔÇ×second hand powerÔÇť: am r─âmas n─âuc, duc├«ndu-m─â ├«nfrigurat la standul Fran┼úei s─â cump─âr dic┼úionarul vinului, demn─â isprav─â a lui Bernard Pivot, de care auzisem mai demult, afl├«nd c─â n-au avut la v├«nzare dec├«t patru exemplare.

(Parantez─â u┼čor vanitoas─â. Dac─â tot ce ┼úine de agasantul fenomen Michel Houellebecq m─â las─â ├ęperdument rece, ├«n schimb patronul Apostrofurilor mi-a r─âmas nesmintit reper de libertate c─âtre sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ80, c├«nd ron┼ú─âiam ├«n colectiv Lire dup─â Lire gra┼úie lui B. Elvin. Cum oare s─â-i fi ratat lui Pivot autograful, odat─â ajun┼či la Salon du Livre, ├«n 2005!? Povestindu-i iute ce facem, ne-am ales cu aceste r├«nduri pe Le m├ętier de lire: ÔÇ×├á Tania et Dan C. Mihailescu, qui savent bien que lire est exceptionnellement un m├ętier, mais surtout un plaisir, une joie, un suppl├ęment ├á la vie. Bien cordialement, B. PivotÔÇť. Sun─â strun─â, nu? ├Änchid paranteza.)

Cum, din p─âcate, nu am putut ajunge ├«n t├«rg la nici una dintre prezen┼úele pivotiene, odat─â ├«narmat cu leafa proasp─ât intrat─â pe card, m-am av├«ntat voios la standul Fran┼úei, unde am aflat c─â din amorosul dic┼úionar nu s-au adus dec├«t patru exemplare (N.B.: la un t├«rg vizitat cam de-o sut─â de mii de suflete per edi┼úie!), ├«n ideea c─â-i cam scump ┼či c─â rom├ónii s├«nt ├«n criz─â financiar─â. Ceea ce, odat─â ajuns acas─â, m-am ┼či repezit s─â le reclam furibund prietenilor din Lille. Care s-au ┼či gr─âbit, s─âracii, s─â promit─â c─â ni-l cump─âr─â ei ┼či ni-l trimit numaidec├«t. ┼×i z─âu dac─â suna ceva mercantil-aluziv ├«n filipica mea ├«mpotriva perpetu─ârii imaginii Rom├óniei ca parte mucilaginoas─â din lumea a treia.Vorba e c-am economisit pe spinarea lor vreo 40 de euro. Nu-i a┼ča c─â, vorba lui Agami┼ú─â, ÔÇ×am ├«ntors-o cu politic─âÔÇť?

Bun. Acuma, dac─â voi fi ├«ntrebat, ca-n fiecare an, care a fost pentru mine ÔÇ×cartea t├«rguluiÔÇť, nu a┼č ezita nici o secund─â: scrisorile Ecaterinei B─âl─âcioiu-Lovinescu, mama Monic─âi, primul volum, 1947-1951, Humanitas, palpitant traduse de Gabriela Cre┼úia, excelent prefa┼úate ┼či adnotate de Astrid Cambose (un nume de cert viitor, ├«mi permit s─â cred, ├«n textologia ┼či istoria noastr─â literar─â). Avem deopotriv─â un scriitor ata┼čant ┼či un complex personaj de roman epistolar, plus un jurnal cu suculente secven┼úe de sociopsihologie literar─â, cu peste 2500 de texte ├«ntr-un deceniu (vor fi ├«n final trei volume). O iubire matern─â pentru care scrisoarea devine, ├«n esen┼ú─â, un nou cordon ombilical, un tub de oxigen, o fericit-nefericit─â branul─â. O admirabil─â feminitate, pe c├«t de energic-impun─âtoare, pe at├«t de nobil-vulnerabil─â, confin─â cu Alice Voinescu, Pia ┼či Cornelia Pillat sau Annie Bentoiu. Voi scrie pe larg despre carte, mai ales c─â, tot acum, Iulia Vladimirov (33 de ani, IICCMER) face la Humanitas o explorare prin documentele Securit─â┼úii av├«nd-o ca ┼úint─â de recrutare ┼či (apoi) anihilare (1949-1989) pe Monica Lovinescu.

Am vorbit cu precipitat─â admira┼úie la lansarea autoportretului ÔÇ×en miettesÔÇť al lui Mircea C─ârt─ârescu (Ochiul c─âprui al dragostei noastre), captivat mai cu seam─â de evoc─ârile din Ada-Kaleh ┼či de seduc─âtoarele secven┼úe ÔÇ×ubi s├«ntÔÇť (MHS, Madi Marin, Nino Stratan, Alex. Leo ┼×erban, Gheorghe Cr─âciun), ca ┼či despre impecabila for┼ú─â de impact a celor 27 de interviuri reunite de Gabriel Liiceanu ├«n Estul naivit─â┼úilor noastre, unele exfoliate ca fronturi de gheril─â colocvial─â (Iosif Sava, O. ┼×imonca), altele ca ecran al scrierii de sine (Alexandra Olivotto, Simona Chi┼úan), ca pretext pentru pledoarii de acuzare-ap─ârare (Cristian Teodorescu, Mircea Vasilescu, Gabriela Tabacu), pozi┼úion─âri heideggeriene (Julia Richter) ┼×.a.m.d.

Mi-am asigurat o perversă noapte albă cu thriller-ul lui Oliver Harris Goana după bani, tipărit în seria neagră de la Trei.

M-a ├«nduio┼čat sincer debutul (dulce ┼čocant prin amestecul de medelenism ┼či huliganism, mai precis: prin naturale┼úea cu care etaleaz─â virtu┼úi puberale ├«ntr-un context contondent) al britanicului Stephen Kelman, ┼×i porumbeii vorbesc engleze┼čte (Pandora-M).

M-a bucurat demersul Anei Selejan de la Vremea (ÔÇ×Glasul patrieiÔÇť, un cimitir al elefan┼úilor ├«n comunism), ├«ns─â am regretat absen┼úa datelor tehnice despre editor, componen┼ú─â redac┼úional─â, difuzare etc., pentru c─â multe dintre cruntele ru┼čini cuprinse acolo (Glasul patriei, 1955-1972) fac parte dintr-un perfect echivalent, al─âturi de reeducarea de la Aiud, ca tor┼úionare moral─â, pentru ce-a ├«nsemnat ├«n ordinea fizic─â a elitelor noastre ÔÇ×fenomenul Pite┼čtiÔÇť.

Mi-am luat, ├«n sf├«r┼čit, de la Polirom cartea lui Alexandru Goldi┼č ÔÇô Critica ├«n tran┼čee, autorul fiind, dup─â ┼čtiin┼úa mea, subiectul celei mai tari campanii de pres─â de care a avut parte un debut editorial ├«n eseul istorico-literar rom├ónesc de la Mircea Mih─âie┼č ├«ncoace.

Am glosat simpatetic, al─âturi de Theodor Baconschi ┼či Adrian Papahagi, seria de cre┼čtin-democra┼úie editat─â la Curtea Veche, lans├«nd cartea t├«n─ârului C─ât─âlin Raiu ÔÇô Ortodoxie, postcomunism ┼či neoliberalism.

V─âz├«nd reeditarea Ciocnirii civiliza┼úiilor lui Huntington la Litera, mi-am amintit nostalgic de anii LA&I-ului, c├«nd, la doar c├«teva zile dup─â ce ap─âruse traducerea francez─â a eseului din Foreign Affairs, am ┼či dedicat cu fervoare un num─âr acestui text arz─âtor, care doare ┼či azi, poate chiar mai acut ca atunci.

Stelian ┼óurlea mi-e martor: cu c├«teva zile ├«nainte de Bookfest, m─â pl├«ngeam c─â nu mai am marf─â vrednic─â pentru rubrica de la PRO TV. ├Än urm─â cu doar c├«┼úiva ani, pe c├«nd trebuia s─â aleg bucoavnele s─âpt─âm├«nii viitoare, valsam non┼čalant printre c├«teva zeci de titluri. De prin toamna trecut─â, prefirarea cu pricina dep─â┼če┼čte doar arareori degetele ambelor m├«ini. Acum, ├«ns─â, nesa┼úiul mi-e satisf─âcut, cel pu┼úin vizual. M─â uit ├«n raft ┼či z├«mbesc sadico-gale┼č, precum lupul la scufi┼úe: Cum e s─â fii femeie? ghidu┼ča ├«ntrebare a lui Alex ┼×tef─ânescu, la Ma┼čina de scris; cartea Laviniei Betea despre Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu de la Curtea Veche; Ioana Bot ┼či Eminescu explicat fratelui meu, la ART, ├«mpreun─â cu coresponden┼úa lui James Joyce, autor antipatic mie, dar nu mai pu┼úin interesant epistolar; Neagu Djuvara ┼či Misterul telegramei de la Stockholm, din care s-au v├«ndut, numai l├«ng─â mine, o mie de exemplare, s├«mb─ât─â, 2 iunie, cu autografe cale de trei ceasuri; George Friedman ┼či convingerea lui c─â prevede ce-o s─â se ├«nt├«mple cu omenirea ├«n urm─âtoarea sut─â de ani, la Litera; Horace McCoy, ┼×i caii se ├«mpu┼čc─â, nu-i a┼ča?, tradus la Humanitas de-un fan Jan McEwan, Dan Croitoru.

┼×i, ce s─â vezi? culmea ├«nt├«mpl─ârii conspirative: r─ât─âcesc pe alei ┼či m─â trezesc cu Ioana Ieronim, care-mi aburc─â subtil ┼či f─âr─â replic─â, -n ta┼čc─â, un Timeless and Transistory de Ernest H. Latham Jr. de la Vremea.

Nu e vremea de dormit. De citit ┼či dumirit.

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.