22 de ani de roman

Publicat în Dilema Veche nr. 419 din 23-29 februarie 2012
22 de ani de roman jpeg

● Corpul T, revistă de literatură, nr. 4/2011, www.corpulT.ro

Tînăra revistă de literatură Corpul T, condusă de Alexandru Muşina şi Andrei Bodiu şi editată de Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania“ din Braşov împreună cu Editura Tracus Arte, a avut inspirata idee a unei anchete care să stabilească un top al romanelor româneşti apărute din 1990 pînă astăzi. 59 de recenzenţi, cronicari şi critici literari, universitari şi redactori de reviste, inclusiv subsemnatul, au trimis cîte un top cinci personal. În textul explicativ al anchetei, Alexandru Muşina regretă că „o parte dintre seniorii criticii literare româneşti s-au derobat elegant, cu argumentul (plauzibil) că nu au citit toate romanele semnificative“. (Fie vorba în paranteză: dat fiind că destule din topurile propuse de cei tineri denotă aceeaşi lipsă, e de apreciat derobarea seniorilor.) Mai precizează Alexandru Muşina: „Nu am cerut părerea unor critici, redactori, universitari, formatori de opinie valoroşi şi importanţi, dar care au «comis» cel puţin un roman...“, criteriu căruia eu nu-i găsesc relevanţa – dacă şi-ar fi votat singuri cărţile, opţiunile lor n-ar mai fi trebuit luate în considerare, pur şi simplu. Deşi s-au cerut doar cîte cinci titluri, pe lista finală se regăsesc nu mai puţin de 75 de cărţi, număr care – spune Alexandru Muşina – arată că de la Revoluţie încoace s-au scris multe romane valoroase. Eu cred că acest număr (suspect de mare) arată, în parte, posibila lipsă a unor criterii valorice comune ale celor invitaţi la anchetă (profesional vorbind, foarte amestecaţi), eventuale parti-pris-uri literare şi relativa necunoaştere a romanelor scrise în ultimele două decenii (lucru, de altfel, explicabil şi prin tinereţea unor participanţi, şi prin faptul că nu toate romanele au fost reeditate ori au apărut la edituri mici, fără vizibilitate). Observaţia lui Alexandru Muşina mi se pare însă valabilă: „Această «bogăţie» de romane este normală. Cei 22 de ani de la Revoluţie pînă astăzi înseamnă mai mult decît perioada proletcultistă (1948-1964) şi ceva mai puţin decît cea interbelică sau cea dintre 1965-1989. Epoca de după 1989 este, probabil, cea mai promiţătoare din istoria noastră... «Veteranilor» din generaţia ’60, promoţia ’70 şi generaţia ’80, li s-au adăugat noi şi noi combatanţi…“

Înainte de a discuta despre topul propriu-zis, ţin să amintesc prima anchetă de acest fel, realizată în 2001 de revista Observator cultural, intitulată „Romanul românesc al secolului XX“, şi la care au participat nu mai puţin de 102 critici şi istorici literari. Cîştigător a ieşit, surprinzător pentru mai toată lumea, Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, primul roman scris după Revoluţie fiind Orbitorul lui Mircea Cărtărescu, situat, în acel top final extins la 150 de titluri, pe locul 11, imediat sub linia top ten-ului. Acum doi ani, Adevărul literar & artistic a făcut a doua anchetă semnificativă, dedicată, de data aceasta, celor mai bune romane ale deceniului 2000-2010. Cei zece critici literari invitaţi au ales astfel: 1) Trilogia Orbitor de Mircea Cărtărescu; 2) Asediul Vienei de Horia Ursu; 3) Teodosie cel Mic de Răzvan Rădulescu; 4) Pupa Russa de Gheorghe Crăciun; 5) Povestea Marelui Brigand de Petru Cimpoeşu. Ei bine, ancheta revistei Corpul T confirmă topul de mai sus, adăugînd un titlu nou, dar păstrînd (aproape) aceleaşi romane: Orbitorul cîştigă din nou, urmat de data aceasta de Pupa Russa, Povestea Marelui Brigand lasă, acum, locul lui Simion liftnicul de acelaşi Petru Cimpoeşu, Rădăcina de bucsau de Ovidiu Nimigean (newcomer-ul de care ziceam), Asediul Vienei şi, pe locul şase, Teodosie cel Mic (Răzvan Rădulescu, n. 1969, fiind cel mai bine situat tînăr autor în aceste topuri); restul locurilor, pînă la zece, fiind ocupate de Amantul colivăresei de Radu Aldulescu, Coaja lucrurilor sau Dansînd cu Jupuita de Adrian Oţoiu, Exuvii de Simona Popescu şi Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian. Consultînd lista extinsă din 2001 a Observatorului cultural, se observă că toate romanele scrise după Revoluţie votate atunci se regăsesc şi în topul extins al revistei Corpul T: Femeia în roşu de Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş, Nostalgia de Mircea Cărtărescu, Exuvii şi Coaja lucrurilor... sau Hotel Europa de Dumitru Ţepeneag. 

Depinde de fiecare cît de serios percepe aceste topuri, fără îndoială semnificative în felul lor, şi nu voi discuta aici poziţiile pe care s-a situat un roman sau altul (chit că Fantoma din moară de Doina Ruşti este, în cel mai bun caz, un roman mediocru). Mă voi opri însă, în cele ce urmează, asupra unor aspecte interesante sau discutabile. Mai întîi, e de remarcat faptul că, în acest top 75, „clasici“ precum Nicolae Breban şi Augustin Buzura se situează undeva pe la mijlocul clasamentului, în timp ce destui alţi scriitori sînt prezenţi cu mai multe romane: Radu Aldulescu, Petru Cimpoeşu şi Caius Dobrescu (surprinzător, în opinia mea) cu cîte trei titluri, iar Gheorghe Crăciun, Ioan Groşan, Radu Mareş, Radu Ţuculescu, Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici şi Dan Lungu cu cîte două. În ceea ce priveşte aspectele discutabile ale topului, destule nominalizări surprind prin abuzul criteriilor. Astfel, romane precum Adio, Europa! de I.D. Sîrbu, Naufragiul de Dinu Zarifopol sau Cafeneaua Pas-Parol de Matei Vişniec sînt toate romane concepute şi scrise în anii comunismului, ele doar au fost publicate în primii ani de după Revoluţie, fie postum, fie ca romane de sertar, ca să nu mai vorbesc de Ferestrele zidite de Al. Vona scris şi predat, fără succes, unei edituri încă din 1947. Alte titluri, precum Nostalgia (nevotat de nimeni, Travesti mi se pare, în continuare, cea mai subevaluată carte a lui Mircea Cărtărescu) sau Ultimii eretici ai Imperiului de Vasile Ernu nu sînt, după nici un criteriu, romane, iar Zodia scafandrului de Mircea Nedelciu este o carte neterminată din absolut toate punctele de vedere, un draft, o schiţă de roman (votînd o carte rămasă într-un asemenea stadiu nu faci decît să desconsideri şi talentul lui Mircea Nedelciu, şi multe alte romane, terminate şi valoroase, ale altor scriitori).

Discutabil rămîne şi votul acordat doar unei părţi din trilogia Orbitor, zece invitaţi la anchetă nominalizînd doar primul volum. Acum doi ani, comentînd topul din Adevărul literar şi artistic dedicat romanelor deceniului 2000-2010, Daniel Cristea-Enache scria, în Observator cultural, următoarele: „Mi se pare discutabilă opţiunea pentru o trilogie şi/sau pentru unul dintre volumele ei componente. Dacă Marius Chivu, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihăilescu şi Simona Sora votează trilogia Orbitor, Paul Cernat şi Al. Cistelecan votează volumul II din ea, Corpul, iar punctele de la acest volum se adună, aiuritor, cu punctele de la întreaga trilogie, care prin volumul I [apărut în 1996, n.m.] mai şi iese din intervalul avut în vedere. Cam multe glisaje şi excepţii de la regulă...“ Chestiunea a rămas nerezolvată, deşi atunci am formulat eu însumi cîteva întrebări, zic eu, cît se poate de legitime: Ce face ca un roman să „se încadreze“ într-un deceniu şi nu în altul? Ce relevanţă are: literară, sociologică, politică, filozofică? În ciuda datelor de apariţie, sînt variaţiile (tematice, stilistice, narative etc.) şi diferenţele (de valoare) între primul şi următoarele două volume ale trilogiei cărtăresciene atît de mari, flagrante, încît nu doar că nu aparţin toate aceluiaşi deceniu (nouăzecist sau douămiist, nu contează), dar trebuie şi analizate/valorizate separat? Şi de ce ar fi contraindicat ca o operă conceptuală (triptic, trilogie, simfonie etc.) să fie judecată exclusiv în totalitatea ei? Este Aripa stîngă un roman complet, independent, substituent Corpului şi Aripii drepte? Cum se poate lipsi, la modul narativ-organic, simbolic & metafizic, de celelalte părţi? Este trilogia simetrică a Orbitorului asemănătoare structural tetralogiei modulare Ingeniosul bine temperat a lui MHS ca să poată fi "dezmembrată"? Iată cîteva întrebări la care (măcar cîţiva dintre) cei zece invitaţi la ancheta revistei Corpul T care au votat doar primul volum din Orbitor ar fi interesant şi chiar necesar să răspundă.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
Aliații lui Putin au criticat retragerea rușilor din Lîman: Sunt niște gunoaie
Susținători ai lui Vladimir Putin au criticat sâmbătă retragerea armatei dintr-un oraș din Ucraina, la o zi după ce președintele a afirmat că a anexat regiunea.
FOTO Traian Goga jpg
Bucșani, ciclism și turism alături de zimbri, într-o locație ideală, care le împacă pe amândouă
Fenomenul sportiv al mountain bike-ului a prins un avânt serios în România și se dezvoltă de la an an. Aproape că nu mai este copil care să nu știe să pedaleze sau să își dorească acest lucru.
Convoi de civili atacat in regiunea Harkov FOTO SBU jpg
Un nou atac asupra unui convoi de civili ucraineni: Cel puțin 24 de morți la Harkov
Cel puțin 24 de civili aflați într-un convoi au fost uciși în urma unui atac comis de ruși în regiunea Harkov, a anunțat guvernatorul acestei regiuni din estul Ucrainei, Oleh Sinehubov.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.