Băncuţele caligrafiate ale lui Confucius

Publicat în Dilema Veche nr. 591 din 11-17 iunie 2015
Băncuţele caligrafiate ale lui Confucius jpeg

Că un oraş capătă o identitate şi prin spaţiul pietonal nu e deloc o noutate. S-ar putea lesne face o tipologie a oraşelor după dimensiunile acestora, după generozitatea ori desenul trotuarelor. Îmi place să mă uit la modul în care străzile sînt astfel conturate de diferitele straturi de arhitectură ale unui loc, ca la o hartă de construcţii, reveniri şi adaosuri, mici robinsoniade şi, cel mai adesea, vinerisme detaliate şi stratificate urban. 

Îmi plac oraşele care au încă pomi în şi pe lîngă spaţiul pietonal. Legam atît de mult ideea de promenadă şi de străzi de copaci, încît îmi aduc aminte că la prima ieşire din ţară, acum mulţi ani, am încurcat în Viena spaţiul pentru biciclete, straşnic demarcat de verdele unor arbori, cu un trotuar. La noi nici pomeneală de aşa ceva atunci, dar lucrurile încep să se schimbe şi în acest sens în bine. Zîmbetul razant al unui biciclist, admonestîndu-ne blînd în germană, ne-a adus la realitate.

Dar cel mai mult îmi place să mă uit, în toate oraşele pe care le-am vizitat, dacă sînt băncuţe şi la modul în care sînt acestea aşezate, la forme, culori, dimensiuni. Mă uit la ele ca la un mobilier urban cu un ridicat grad de semnalizare a culturii locului, mici obiecte ficţionale ale realităţii locale. 

Nu vreau să generalizez, dar cam în toate oraşele din Asia în care am fost băncuţele sînt arondate strict parcurilor şi staţiilor de transport local, cu funcţia de

bine înţepenită, demarcînd limpede aici-ul plăcerii şi destinderii de acolo-ul trepidant al muncii. Şi cam aşa se întîmplă în toate marile oraşe care aleg, din necesităţi de conglomerat urban, să-şi marcheze explicit şi sub semnul lui repede,

, funcţiile spaţiilor. Raţional cît se poate şi predictibil megalopolis cît cuprinde, ceva între băncuţe-Aristotel şi băncuţe-Gotham City. Îmi plac însă şi băncuţele urbane din oraşele europene, ca acelea de pe Magheru din Bucureşti, aşezate la baza şi umbra unor copaci, la bulevarde, orientate direct spre tumultul străzii. Au cu ele un inconfundabil aer narativ, în falie

romantico-modernistă. Dar şi un aer vechi şi blînd, socratic. 

Cuvîntul care defineşte cel mai bine societatea sud-coreeană de azi e

. Nu există, cred, un

mai puternic, un motor mai reprezentativ pentru această societate decît respectul pentru ideea de educaţie. Şi asta se vede şi în detalii precum aşezarea băncuţelor în spaţiu. În Coreea de Sud, băncuţele cele mai reprezentative pentru identitatea culturală a locului sînt cele aşezate în jurul unui arbore. Zic arbore pentru că trebuie să fie destul de bătrîn, mare şi cu o coroană bine conturată. Şi zic „în jurul“ şi nu lîngă el sau la baza acestuia pentru că aceste băncuţe, fără spătar şi nici braţe, sînt aşezate ca o linie caligrafic ondulată, la o distanţă destul de mică de trunchiul copacului, în jumătatea dinspre exterior, în spaţiul deschis înspre lumea din jur. Sînt făcute, fireşte, ca să stai la umbră şi să admiri peisajul, în zilele toride post-musonice sau în aerul colorat şi răcoros al toamnei, şi au cu ele un inconfundabil aer meditativ. Nu sînt aşezate doar la marginea unor cărări sau trepte, lîngă un drum deja indicat, ci, adeseori, undeva în mijlocul parcului sau al pantei împădurite a unui versant de munte. Trebuie să ajungi la ele mergînd pe cărăruia pe care ţi-ai ales-o, iar asta îţi dă o stare de bine indescriptibil. 

Trebuie să recunosc, însă, că prima impresie pe care am avut-o despre ele a fost cu totul alta. Spaţiul gol din interiorul curbat dintre lemnul băncii şi lemnul arborelui e numai bun să exersezi şi o altă perspectivă, să stai cu spatele la lume şi cu privirea aţintită spre trunchiul aflat la cîteva zeci de centimetri. Sau, din acelaşi unghi, să ridici privirea spre coroană. Sau, stînd cu spatele la trunchi şi sub coroană, să exersezi hsueh-ul, educaţia de tip confucianist, şi să-ţi imaginezi că îl priveşti, de fapt, invers, ca într-o oglindă bifocală. 

Campusurile universitare coreene, fie din oraş, fie din munţi, sînt adecvat mobilate în acest sens. Băncuţele aşezate sub pavilioane de lemn, în parcul campusului, alături de băncuţele ondulate în stil Confucius, sînt adeseori populate de studenţi şi profesori. Unii dintre aceştia, atunci cînd vremea o permite, ţin cursurile afară. Studenţi care citesc, care discută, care ascultă muzică la ultimul gadget ori stau pur şi simplu şi-şi mănîncă prînzul. Nu e nimic convenţional sau băţos-ceremonios, trecerea de la cursurile cu proiector la băncuţe şi invers se face firesc, respectul pentru spaţiul

-ului şi oamenii lui e şi acolo, nu e deloc o formă (mai jucăuşă) fără fond, şi nimeni nu face din asta – dar deloc şi în nici un sens – un capăt de ţară. 

Foto: B. Tănase

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.