Baia comunală

Publicat în Dilema Veche nr. 621 din 14-20 ianuarie 2016
Baia comunală jpeg

Mult timp nu am intrat în saunele coreene. Mă mulțumeam să le observ din depărtare, semnalizate printr-un fel de emoticon: o linie orizontală deasupra căreia pluteau trei linii ondulate vertical, imitînd aburii. În marea de neoane și înscrisuri hangul erau neobișnuite, aveau ceva dintr-o caligrafie arabă, semnalizare a unui decor povestaș în aglomerarea de ciment. Cel mai mult îmi plăceau cele desenate simplu cu alb sau negru, agățate la colțul unei clădiri, nu cele colorate sau cu neoane. Au un aer vetust, care-mi plăcea mult. Am început să merg acolo mai ales cu amicii cu inflexiuni mai nordice (nemți, olandezi, austrieci; colegii est-europeni sau mediteraneeni nu le prea gustau) după intensele drumeții pe munții din jurul Seulului, într-un circuit de refacere sportivă care se încheia, după baia de aburi, cu o supă foarte picantă.

În interior e o mică comunitate pe care o descoperi în pași mici (că altfel aluneci). Intri, te duci la ghișeu și ceri serviciul care te interesează: o saună normală, un masaj coreean, unul sportiv. Primești o cheie de la vestiar, la cerere și în prețul intrării, un set de haine de schimb, foarte de casă, niște bermude și un tricou, de obicei gri. Te descalți tacticos, îți iei pantofii în mînă, îi așezi într-o cutiuță și te îndrepți spre sauna împărțită pe sexe. Te dezbraci într-o lumină orbitoare, hainele sînt plasate într-un dulăpior, duș și apoi, paing gol, intri în sala căzilor și a camerelor cu aburi. Căzi cu diferite temperaturi, de la sloi la fierbinte, alternate cu camere de saună cu diferite esențe, dezgheață și relaxează orice complex sau tensiune ai avea în tine. Și dacă ai mai avea o urmă de stres după micul carusel de aburi și vapori, te ajută masajul coreean s-o elimini printr-o mică tortură exfoliantă care se petrece pe o masă rece în interiorul saunei: bureți ori niște lavete abrazive alunecă cu o viteză neîndurătoare pe bietul corp vascularizat pînă la extenuare capilară, maseurul pare că a lăsat la vestiar orice rest de milă: te-ntoarce, te sucește, te întinde (ba eventual se mai și suie cu picioarele pe tine, agățat de o bară, să nu iasă totuși cu picioarele pe partea cealaltă!) și, la sfîrșit, îți mai aruncă și o găleată de apă rece pe tine, ca să fie ritualul complet. Asta e varianta hardcore a saunei, pe care o poți încerca doar în momentele de testare a propriilor limite, varianta cu clăbuci. La sfîrșit te îndrepți spre locul cu cosmeticale, unde găsești prosoape sterilizate, geluri, creme și parfumuri, uscătoare de păr și tot tacîmul oglinzilor mari care te arată, în sfîrșit, într-o relaxare realistă, din toți porii larg deschiși. Dacă ești obosit și vrei să dormi departe de zgomot, ai la îndemînă camere scunde și luminate domol, în care îți așezi capul pe mici perne dreptunghiulare, sub aburul odorizant al nu știu cărei pietre încinse.

În spațiile comune intri după ce te-ai costumat în pijămăluțele primite la intrare. Acolo e locul de relaxare în grup. Întinși pe saltele alandala, fără nici o regulă de delimitare a spațiului, coreenii dorm, joacă go, citesc (cărțile aduse de acasă sau pe care le găsești în rafturile locului), mănîncă ouă fierte în ceai verde ori supă de alge, ori se hidratează din niște recipiente mari de plastic (de nu știi unde începe gustul ceaiului și unde se termină cel al plasticului). Unul sforăie, o familie extinsă se joacă cu copiii, fetele își împletesc din prosoape cozi sau fac din ele niște figurine haioase, cineva a adormit șui într-un scaun de masaj, altul stă la rînd așteptînd masajul sportiv (mai uman, relaxant și mult mai scump). Ai la îndemînă karaoke, sală de computere, mici magazine, televizoare unde poți comenta ultimul hit al telenovelolor locale sau un meci de fotbal. Pare un loc orientat spre familie, dar mulți coreeni vin la saune ca să fie singuri, să exerseze încetul dincolo de orice presiune socială. Unele saune au și terase, așa că în zilele însorite poți sta acolo și urmări, cu muzică în urechi, fantasticul smog seulez lățindu-se indiferent peste oraș.

Jjimjjilbang-ul, deschis 24 din 24, e un hub al liniștii. E ca și cum ai vedea dintr-odată toate ritmurile nebunești ale orașului vaporizate în ralenti-ul uniformului împijămălit,  mișcat abulic printre saltele. Unii vin acolo din motive de întreținere, alții ca să uite stresul orașului, cei mai mulți pentru o formă de socializare fără multe inflexiuni. E acel tip de loc-nișă unde singurătatea îți face bine, topită într-o mimică a socialului fără prea multe riduri. În Coreea de Sud nu ai cum să ratezi aceste locuri, ar fi ca și cum nu ai fi văzut-o pînă la capăt.

Foto: B. Tănase

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.