„Unde te-ai duce, întîlneşti dans contemporan. Ceea ce e bine!“ - interviu cu Vava ŞTEFĂNESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 558 din 23-29 octombrie 2014
„Unde te ai duce, întîlneşti dans contemporan  Ceea ce e bine!“   interviu cu Vava ŞTEFĂNESCU jpeg

Un (nou) început pentru Centrul Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB). Coregrafa şi dansatoarea Vava Ştefănescu este noul manager al singurei instituţii publice din România care se ocupă cu promovarea dansului contemporan. La zece ani de la înfiinţare, un look back şi cîteva proiecţii de viitor.

Sînteţi dansator şi coregraf. Dar aţi devenit şi manager cultural: la Multi-Art Dans, apoi la Centrul Naţional al Dansului. Ce presupune munca de director al acestei instituţii?

Mai întîi, presupune o atenţie mărită la toate detaliile. Pentru mine, înseamnă să corelezi sursele şi resursele instituţiei cu necesităţile, preocupările artistice şi culturale ale artiştilor, cu tendinţele pieţelor culturale, cu tendinţele de consum cultural. Calitatea atenţiei este cu atît mai importantă cînd lucrezi pentru o instituţie nouă, care este unică între instituţiile dedicate artelor spectacolului, din subordinea Ministerului Culturii. O instituţie care nu are tradiţia unui teatru naţional, cu o sută de ani de istorie în spate; Centrul Naţional al Dansului împlineşte anul acesta zece ani de la înfiinţare. E cu atît mai interesant pentru un manager cultural să aibă ocazia să construiască şi să transforme gîndirea instituţională tradiţională despre managementul instituţiilor de cultură, făcînd continuu un proces de adecvare la timpurile noastre europene şi, de ce nu, mondiale. Dimensiunea pe care o văd importantă aici este că instituţia trebuie să ştie la ce întrebări să răspundă şi să lucreze pentru artişti şi public, şi nu invers.

Mai aveţi timp şi pentru propriile proiecte artistice?  

E dificil, dar nu imposibil. Iar în toamna aceasta am avut poate cel mai bogat sezon din ultimii ani. Trei dintre lucrările mele au fost prezentate în festivaluri internaţionale sau naţionale (Swing – o producţie Teatrul Naţional Cluj, 2013, a fost prezent în Întîlnirile Internaţionale de la Cluj, After All – o producţie Colectiv A/Festivalul Temps d’Images, 2011, a fost prezentat la Budapesta în L1 Festival, la Bucureşti în Festivalul E-motional, şi o să fie prezent la Festivalul Eurothalia la Timişoara, în noiembrie, iar Cvartet pentru o lavalieră a fost prezentat în Festivalul Confrontations la Lublin, Polonia). Asta fără să mai vorbim de spectacole la care am colaborat în calitate de coregraf: Viaţa e mai frumoasă după ce mori, de Mihai Măniuţiu, o producţie a Teatrului din Odorheiul Secuiesc, sau Muzicanţii din Bremen, în regia lui Attila Vizauer, o producţie a Teatrului Ţăndărică – vor fi prezente în cadrul Festivalului Naţional de Teatru. Dar acestea sînt producţii anterioare. Despre proiecte artistice personale noi… încă nu mă pot gîndi, deşi am mai multe idei.  

Centrul Naţional al Dansului e una dintre puţinele instituţii care a apărut la cererea şi din iniţiativa artiştilor. Au existat cîteva dezbateri publice în care s-a văzut foarte clar solidaritatea, consensul în jurul acestui proiect. Se mai păstrează această solidaritate?  

Nu ştiu; cred că starea generală este alta acum, contextul social este cu totul altul şi pune artiştilor alte probleme. Impresia generală este de disoluţie şi fragmentare, mai puţin de solidaritate. Ne-am maturizat cu toţii, iar maturizarea a adus cu ea şi o benefică stare de profesionalizare. Am trecut, cumva, de la „improvizaţie“ şi acţiuni pompieristice la formele profesionale „normale“, mereu susceptibile de a fi îmbunătăţite, dar care sînt actualmente „revendicate“ de artişti. 

E aşa cum zicea cîntecul: „Noi în anii 2000, cînd nu vom mai fi copii“… Nu mai sîntem copii, chiar şi tinerii sînt mai maturi decît eram noi la vîrsta lor, însă ce a rămas constant şi aproape neschimbat este starea de precaritate în care se dezvoltă dansul contemporan şi atitudinea actuală asupra acestui domeniu artistic, care, în continuare, frizează ignoranţa şi neatenţia.  

Cum vă explicaţi această relaţie solidară într-un mediu foarte competitiv?

Competiţia a devenit un fenomen real în ultimii ani. Publicul s-a maturizat şi el, este o cerere crescîndă pentru dans contemporan în ultima vreme, dar publicul nu ştie (şi nici nu ar trebui să ştie) despre condiţiile în care este încă produs dansul contemporan. Se cere, pe bună dreptate, calitate, dar această calitate are de multe ori o valoare dublă: puterea artistică şi resursele de producţie…  

Care e situaţia Centrului Naţional al Dansului acum, la începutul mandatului de manager? Care sînt resursele de care dispuneţi şi ce vă lipseşte?

Încă lipseşte un spaţiu al Centrului Naţional al Dansului, pentru a putea răspunde corect şi coerent misiunii sale. Relaţia cu autoritatea centrală, Ministerul Culturii, în subordinea căruia sîntem, s-a îmbunătăţit vizibil. Pare că se doreşte acelaşi lucru, şi doar e vorba de o ajustare de „procedură“. Sper să nu fi fost doar un an norocos, cu efecte pozitive de circumstanţă.  

Ce este „Planul Marshall pentru dans“?

Eu cred în „parteneriat“, în sensul cel mai exact al cuvîntului, în sensul unei construcţii împreună. Nu cred că, în situaţia noastră, putem susţine acest serviciu public, fără adevăraţi parteneri, care vor să construiască în acelaşi sens. Cred că acest serviciu public într-o oarecare măsură este preluat de alte instituţii de stat sau private. Centrul Naţional al Dansului este gata să sprijine acele iniţiative, la nivel naţional, care susţin producţia, difuzarea, formarea şi documentarea în domeniul dansului contemporan.  

Cum se construieşte o stagiune la Centrul Naţional al Dansului?

Tocmai am lansat un apel către artişti, în care îi rugăm să ne trimită, pînă în decembrie, idei, preocupări, proiecte, în urma cărora să putem configura programul pentru anul viitor. Eu încerc să ies din logica unei stagiuni aşa cum se înţelege termenul pentru majoritatea teatrelor. Pot să îi spun, în cel mai bun caz, stagiune de evenimente, dar nu este potrivit termenul de „stagiune“, pentru că noi nu sîntem un teatru de repertoriu, deşi prezentăm aceeaşi producţie de mai multe ori în decursul unui an teatral.  

Care este locul dansului contemporan pe scena artistică din România?

Cred că în ultimii ani, în ciuda scăderii surselor de finanţare, dansul a căpătat un loc aparte şi este prezent cam pe toate „scenele“, fie că vorbim de teatru, de arte vizuale, experiment, spaţiu public, stradă, scene mari, scene underground… Oriunde te-ai duce, întîlneşti dans contemporan. Ceea ce e bine!

Misiunea principală a Centrului Naţional al Dansului este să promoveze producţii ale companiilor şi dansatorilor. Îşi poate atinge această misiune?

Eu cred că reuşim; mai ales dacă nu rămînem singurii care fac asta, şi găsim partenerii care doresc să promoveze acest domeniu.  

În ce măsură reuşeşte CNDB să atragă publicul larg?

Cred că am răspuns mai devreme la această întrebare; nu este doar simbolic premiul pe care l-a primit CNDB încă pe vremea cînd avea spaţiul în clădirea Teatrului Naţional din Bucureşti: premiul „pentru dezvoltarea unui public specializat“. Eu cred că publicul CNDB este specializat şi foarte atent la ceea ce prezintă CNDB, dar există şi un public larg, care este dornic să vadă şi să participe la formele artistice actuale pe care dansul contemporan le propune. Este o formă foarte vie a artei contemporane, care invită la o altă formă „divertismentală“, proprie timpului în care cu toţii trăim.  

a consemnat Matei MARTIN 

Foto: A. Usurelu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.