Colonel dr. Constantin Mocanu (n. 1950), absolvent al Facultății de Medicină Militară, a susținut peste o sută de lucrări științifice în conferințe/congrese naționale și internaționale și peste douăsprezece mii de intervenții chirurgicale în ORL. Este membru al Academiei Americane de ORL din 2001 şi membru al Academiei Internaționale de ORL. În anul 2008 a fost distins cu titlul de „Omul Anului în Medicină“ de către Institutului Biografic American pentru contribuții remarcabile în domeniul medical. Miercuri, 16 martie, de la ora 18, la ARCUB, în cadrul Săptămînii Sunetului, Constantin Mocanu va susţine o conferinţă despre riscurile poluării sonore urbane pentru sănătatea auditivă.

Ce este sunetul; ce nu ştim despre el?

În general, înțelegem realitatea prin intermediul simțurilor și considerăm reale experiențele noastre. În Univers nu există culoare și sunet. Există vibrație pe care o interpretăm, iar noi reușim să interpretăm prin simțurile noastre doar o fracție minusculă din tot spectrul. Ştiința însă suplinește această limitare.

Sunetul este o undă longitudinală (de compresiune) în materie, ce e transformată în semnal electro-chimic transmis și interpretat în creier. Iar transformarea energiei mecanice în impuls electric o realizează cohleea. Interesant e faptul că pentru creier – iar acest lucru e valabil pentru toate simțurile – nu contează cum vine semnalul pe care îl decodează în impuls electric. Important pentru creier e că are ceva de interpretat; astfel recunoaşte structuri și stabileşte relații.

Există sunete bune şi sunete rele?

În mediul ambient, omul modern e înconjurat permanent de sunete bune, benefice organismului, și sunete rele – zgomote nocive pentru organism. Sunetele bune sînt sunetele naturii: sunetul valurilor mării, foșnetul pădurii, ciripitul păsărilor, sunetul molcom al ploii și altele.

Sunetele muzicii liniștite se folosesc în medicină ca meloterapie. Toate aceste sunete bune elimină stresul cotidian, scad tensiunea arterială, scad pulsul, reduc depresia și anxietatea.

Ultrasunetele (sunete de înaltă frec­ven­ță) au aplicații deosebite în medicină. Astfel, ultrasonoterapia e folosită în bolile reumatice, pentru detartraj în stomatologie, la sterilizarea instrumentelor. Investigația cu ultrasunete (ecografia) este o metodă foarte eficientă și neinvazivă pentru depistarea multor posibile afecțiuni. La fel, eco-doppler-ul permite investigarea întregului aparat circulator sanguin.

Cum ne poate afecta sunetul?

Sunetele rele din mediul înconjurător, zgomotele, au efecte nocive asupra sănătății în funcție de sensibilitatea fiecăruia. După expunerea la un zgomot persistent și de durată, chiar și la intensități de pînă la 50 db, pot apărea dificultăți de adormire, reducerea somnului paradoxal, scăderea duratei totale a somnului profund, modificări ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale, cu senzație de oboseală permanentă matinală. Pot apărea chiar perturbări ale echilibrului hormonal, variații ale catecolaminelor și ale cortizolului ce duc la efecte generale de stres.

Toate cele de mai sus pot determina tulburări de concentrare, izolare, agresiune, creșterea consumului de somnifere și tranchilizante, care duc în final la scăderea performanțelor și randamentului în activitate.

Expunerea la zgomote puternice, explozii de gaze, arme de foc, zgomotele din industrie pot determina simptome de la cefalee, acufene, vertij pînă la leziuni ale urechii medii, cu rupturi ale timpanului și întreruperi de lanț osicular urmate de scăderea marcată a auzului.

Tinerii care participă la concerte de muzică cu amplificarea puternică a sunetelor muzicii peste 80-90 db, în funcție de sensibilitatea fiecăruia, pot avea traumatisme sonore acute cu leziuni definitive, cu acufene persistente și hipoacuzii irecuperabile. De asemenea, folosirea căștilor pentru ascultat muzică la intensități crescute poate să producă leziuni ireversibile care pot determina zgomote permanente în urechi și o scădere marcată a auzului.

pagină realizată de Marius CHIVU