Dar dacă Paradisul e o librărie mică?

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
Dar dacă Paradisul e o librărie mică? jpeg

Cum mă plimbam eu într-o seară, pe la 10, prin East Village, un pic supărată că nu prinsesem bilete la un stand-up comedy cu teme politice și sociale (so newyorkish, știu), mi-a atras atenția o vitrină. O mică librărie, mai exact, și nu doar pentru că era deschisă la ora aia, nici pentru că New York-ul ar duce lipsă de librării, ci pentru ce vedeam. Patti Smith, Burroughs, David Bowie în vitrină, cu autografe. Intru. O librărie mică, doar cîteva rafturi de cărți. Vreau și asta, și asta, aș citi și asta, de fapt, știi ce, putem să mutăm toate cărțile astea, mai ales că nu-s multe, la mine acasă și să terminăm povestea?

Librăria, Mast pe numele ei, avea cea mai bună selecție de cărți pe care am văzut-o eu vreodată. Sau, ca să păstrez nuanțele, una care mie mi se potrivea foarte bine. De la Céline la Baudelaire sau Rimbaud, de la Burroughs la Ginsberg, de la o carte uriașă despre Ingmar Bergman la cîteva studii de referință despre psihedelice, de la Dylan Thomas la Godard, de la Frank O’Hara, cummings sau Sylvia Plath la ceva istorii ale punk-ului. Cu un raft consistent de poezie sau unul de artă, cu tot felul de prime ediții în stare excelentă sau de cărți cu autograf, Mast era paradisul. Am plecat de acolo cu Our Lady of the Flowers, fenomenala carte a lui Jean Genet și cu promisiunea că mă întorc. A doua zi. În fiecare zi.

O librărie de genul acesta îți dă impresia că sigur o să-ți placă și cărțile pe care nu le știi. Că selecția e atît de atentă încît te bucuri de fiecare descoperire. L am întrebat pe librar cine alege cărțile. Proprietarul, în general, mi-a spus, dar toți cei care lucrează acolo sînt oarecum pe același mindset. Cumva, mi-am dat seama că din Mast aș fi plecat cu zece sacoșe, iar în Strand, de exemplu, care se laudă cu 18 miles of books (adică vreo 29 de kilometri), n-am avut răbdare să stau prea mult și mi-am luat fix ce căutam, deranjată atît de aglomerația foarte mare de oameni, cît și de mult prea multele cărți care nu mă interesau.

Și atunci, care e „paradisul“? O librărie imensă, cu șiruri nesfîrșite de cărți printre care te plimbi, sau una mică, cu cîteva volume alese de un curator atent? Sau poate ceva la mijloc, cum e o altă librărie celebră din NYC, McNelly Jackson pe numele ei, unde selecția e una serioasă, dar mai mare și mai pe toate gusturile decît în Mast. Apropo de McNelly Jackson, o chestie simpatică pe care am văzut-o acolo e o mașinărie unde poți să-ți printezi propriile cărți. Pentru toți scriitorii neînțeleși de edituri sau pentru cadouri cu sens.

Sau poate paradisul e online? Neeea. Și nu pot să nu-mi aduc aminte aici ideea „genială“ a unei minți luminate de la Amazon care, la un moment dat, pusese la dispoziție un serviciu prin care, în librărie fiind, scanai codul de bare al unei cărți și-ți spunea cu cît e mai ieftină online. Eventual și cu o promoție. Dar oare asta vrem? Adică da, de ce să fiu ipocrită, cumpăr cărți online, mi se pare supercomod și eficient. Dar, mai ales, cînd caut ceva anume. Nu fac descoperiri prea multe browsînd prin Amazon, însă. Și nici n-am același sentiment de intimitate ca într-un spațiu dedicat cărților.

„The existence of a bookstore in a community creates a community,“ spunea Azar Nafisi, iar John Green duce mai departe lucrurile: „You cannot invent an algorithm that is as good at recommending books as a good bookseller“. Sau un proprietar de librărie indie, care-și selectează cu o atenție, aș zice, maniacală titlurile.

Intrînd în cîteva zeci de librării și anticariate din New York în ultimele săptămîni și diversitatea lor fiind atît de mare, mi-am dat seama mai ușor ce mă atrage. Librării mici, dar cu cărțile alese într-un anumit fel, recomandări ale librarilor scrise preferabil de mînă, locuri de citit, librari cu personalitate și păreri (undeva în SoHo, un librar mi-a spus ce crede el despre cartea de Junot Díaz pe care tocmai o luasem), anticari cu povești (de exemplu, un anticar pe care îl știe bine o prietenă, ce a locuit niște ani în Chelsea Hotel, apropiat al lui Philip Roth și care i-a cunoscut, printre alții, pe Henry Miller sau Patti Smith), rafturi unde cărțile nu se înghesuie și sînt ușor de văzut, mici acțiuni și evenimente neașteptate ale librăriilor (de exemplu, o librărie făcea seri de literary dating și alta – petreceri literare), rarități, rafturi de reviste literare și de artă, atent selectate și ele din toată lumea, selecții legate de „viața reală“ (cărți de citit după o despărțire), cărți obscure scoase în față sau genuri literare nu prea populare intens promovate (cum ar fi poezia). Și multe altele.

Mai sînt multe locuri unde gă­sești cărți, de exemplu la tîrguri sau piețe. În Rough Trade, un tîrg din cel mai hipsteresc cartier al New York-ului, Williamsburgh, era un raft cu maximum 100 de cărți unde, pe lîngă clasicele miștouri la adresa hipsterilor, puse în cărți grafice, am găsit, printre multe titluri ale contraculturii, o istorie a LSD-ului cu o introducere de Andrei Codrescu!

În general, mi-au plăcut locurile cu o anumită conștiință (nu găsesc alt cuvînt), unde se simte pasiunea pentru cărți, unde scopul nu e să aducă bestseller-urile (de asta se ocupă bine-mersi marile lanțuri de librării), ci să pună lumină pe titluri poate mai puțin cunoscute și pe autori care au schimbat ceva. Funcționează ca business? Nici una nu era goală! Nici la 10 seara, nici în timpul săptămînii, nici după sărbători. Deci presupun că da. E o încredere pe care o cîștigă librăriile în comunitate, printre cititori, e o poveste în spate și, mai ales, simți că sînt niște oameni cel puțin la fel de pasionați de cărți ca și tine. Iar asta înseamnă enorm.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.