Cluj via Stockholm – TIFF, o istorie personală

Publicat în Dilema Veche nr. 539 din 12-18 iunie 2014
Cluj via Stockholm – TIFF, o istorie personală jpeg

Sînt cît se poate de sigură că nu există nici un alt eveniment cultural despre care să fi scris la fel de mult şi de constant ca despre Festivalul Internaţional de Film Transilvania. Am ajuns la Cluj la ediţia a doua, iar anul acesta s-a încheiat cea de-a treisprezecea. Mă uit în jurul meu, la toţi aceşti oameni cunoscuţi, cu care mă întîlnesc an de an şi-mi dau seama că, oricît de agitate şi de complicate ne-ar fi vieţile, tot vom găsi un răgaz pentru momentul TIFF din existenţele noastre.  

Şaorma boemă cu de toate

Nici o ediţie nu poate să înceapă pînă nu ai reperat locurile unde poţi găsi o şaorma bună la orice oră din zi şi din noapte. Din kit-ul de supravieţuire al TIFF n-are cum să lipsească. Doner-ul de vizavi de Hotel Meteor a fost de data asta mană cerească. Într-o dimineaţă, pe la 4, cînd am descins într-un grup numeros, băieţii care vindeau ne-au întrebat cîte filme am văzut.

Revelaţia anului la capitolul mîncare rămîne însă Terasa Boema: loc spectaculos, feluri multe şi gustoase, scumpuţ, dar deloc de neglijat, serviciu rapid. Şi nu glumesc, în anii trecuţi inventaserăm un joc cinic: cîte filme poţi să pierzi aşteptînd la o cîrciumă din Cluj să-ţi vină cea mai simplă comandă.  

Zilele încep invariabil la TIFF cu multă cafea şi cu semne făcute pe programul tipărit. Titlurile încercuite vor fi mereu mai multe decît vei ajunge să vezi, dar ce contează. Important e să intri în ritmul de festival şi să te laşi dus de val. Să te bucuri, de exemplu, de un prînz cîmpenesc la Vlasa, o localitate împădurită, aflată la vreo 20 de minute distanţă de Cluj de mers cu maşina, unde gazdă ne-a fost artistul Ernö Bartha, autor al unor statui de fîn organic. În acest muzeu în aer liber (care le pune minunat în valoare) şi colţ de rai deopotrivă, ne-am bucurat de bunătăţile pregătite în cuptorul de piatră sau fierte în ceaun. Maestru de ceremonii: Ernö Bartha însuşi.  

Selfie-ul de după Gală ne-a găsit într-un cerc restrîns, la coada calului statuii din Piaţa Unirii, mîncînd raţă şi biban din nişte caserole de plastic şi ciocnind prosecco în pahare de carton. Mihai Chirilov, în ţinută de marinar, face ca poza noastră strîmbă de pe bancă să pară făcută pe o corabie adevărată. N-am eşuat nici de data asta. În buzunarul sacoului mai am încă o bucăţică de peliculă în care DiCaprio zîmbeşte galeş de pe Titanic. Am găsit-o cînd am fost să vedem depozitul de filme, locul din cartierul Gruia lăsat zeci de ani în paragină. Amestecul de ziduri dărîmate şi de pelicule răvăşite îţi rupe sufletul. Ideea de a-i da locului o nouă viaţă şi de a-l transforma, în următorii ani, într-un muzeu al filmului, precum şi campania „Salvaţi marele ecran“, iniţiată anul acesta, sînt semne de sănătate pe termen lung şi de generozitate. 

Filme pe alese

De cîteva ediţii încoace, fac selecţia documentarelor de la TIFF, aşa încît, cu vreo două luni înainte de a începe festivalul, stau şi văd cam 100 de filme, din care ajung să aleg cam 20. Un procent mic, avînd în vedere că în program au fost, anul acesta, 200 de filme, dar important pentru că e vorba despre titluri care merg cot la cot cu ficţiunea. Mă declar mulţumită că, şi la această ediţie, n-au fost puţini cei care au venit să-mi spună cît de mult le-au plăcut un titlu sau altul. Campioane la popularitate: Julia, Normalization, Fuoristrada şi Sickfuckpeople.

Dar să ne întoarcem la ficţiune. Competiţia a inclus 12 filme, iar Still Life, Blind, Stockholm, Paat sînt doar cîteva dintre titlurile despre care s-a vorbit cu pasiune, la cafea sau la bere, seara, la terase. Stockholm (Spania, 2013), în regia lui Rodrigo Sorogoyen, a cîştigat Trofeul Transilvania, iar protagoniştii – premiul pentru cei mai buni actori. E genul de film în două personaje, care îţi intră pe sub piele şi ştii că va rămîne acolo, oricîte poveşti de dragoste vei mai vedea de atunci înainte. La TIFF sau în altă parte. Regizorul a povestit că n-au avut finanţare, ceea ce se întîmplă destul de rar în Spania, dar, cu toate astea, şi-a pus în cap să-l facă şi cu resurse puţine, şi în timp scurt, tocmai pentru că şi-a dorit foarte tare. Şi, cumva, se simte. Totul se întîmplă într-o singură noapte. O noapte ca oricare alta, cînd un el şi o ea au un flirt într-un club. Mecanica sentimentelor e, însă, ca întotdeauna, una complicată. Fac un drum împreună. El e în stare de orice ca să-i arate cît de mult îşi doreşte să-şi petreacă noaptea împreună. Ea nu se lasă convinsă uşor, dar pînă la urmă o face. Nu, nu e o poveste cu happy end. Şi nu vor trăi fericiţi pînă la adînci bătrîneţi. Căci ştim toţi că cele mai multe diamante strălucitoare sub clar de lună se dovedesc a fi nişte tinichele ordinare la lumina zilei. Situaţiile sînt construite cu o atenţie infinită, nici o replică nu sună fals, iar dramatismul privitului în oglinda celuilalt nu e altceva decît un joc la ruleta rusească. Şi aici nu există cîştigători.

Aceeaşi unitate de timp apare şi în filmul regizorului Peter Solan, pe care l-am descoperit cu această ocazie – Înainte de sfîrşitul nopţii (Cehoslovacia, 1965), proiectat în secţiunea „3x3“. O bijuterie cinematografică, un tur de forţă actoricesc, peste care timpul a trecut frumos. Povestea e extrem de simplă: într-o noapte, nişte necunoscuţi beau într-un bar. Felul în care interacţionează şi cum se schimbă raporturile dintre ei, în acest decor aparent banal te ţine însă cu sufletul la gură de la prima scenă şi pînă la ultima. Dramă şi comedie în egală măsură, Înainte de sfîrşitul nopţii rămîne un film viu, în care condiţia umană e luată la puricat şi arătată în toată splendoarea ei. 

Experienţa vizuală cea mai puternică am avut-o la filmul Of Horses and Men (Islanda, Germania, 2013), regia Benedikt Erlingsson. Facem cunoştinţă cu o comunitate mică, în care relaţiile pe care le dezvoltă oamenii cu caii par mai umane decît cele pe care le au unul cu celălalt. Absurd, caligrafic şi apăsător, filmul acesta, cu o imagine şi o atmosferă incredibile, cred că ar putea să îmblînzească şi pe cel mai cîrcotaş spectator.  

Cîteva instantanee  

Nu fac poze, dar mereu îmi decupez în minte nişte imagini pe care ştiu că le voi păstra de la fiecare ediţie de festival. Amintiri-polaroid fără de care Clujul n-ar avea nici un haz: sala plină de la Cinema „Florin Piersic“ (tot Republica îmi vine să-i zic), la proiecţia celor două calupuri de scurtmetraje româneşti şi marea familie a celor care cred în cinema-ul independent; ecranul mare din Piaţa Unirii, de care şi dacă ai vrea nu ai cum să scapi, pur şi simplu pune stăpînire pe întregul centru din oraş; răsăritul intimidant, după o noapte întreagă de dansat într-un bar; energia contagioasă a lui Mihai Chirilov; zenul lui Tudor Giurgiu; bucuria invitaţilor străini; uşurinţa cu care ne împrietenim unii cu alţii, într-o complicitate marca TIFF; agitaţia Iuliei Rugină înainte de proiecţia scurtmetrajului Să mori de dragoste rănită, cînd o avea alături pe Angela Similea, care vedea pentru prima dată filmul a cărei protagonistă era cumva; Zanussi distrîndu-se de fiecare dată cînd cineva făcea vreo glumă pe scenă la Gală; Boyhood, în ultima seară, văzut în aer liber, care vorbeşte cu o candoare infinită despre maşina infernală şi fascinantă de tocat, a timpului. Iar protagonist nu mai era de mult puştiul pe care regizorul l-a filmat timp de 12 ani, captînd fiecare transformare prin care a trecut, ci noi, cei care venim de tot atîţia ani la TIFF.  

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Povestea care sparge tiparele în Japonia tradiționalistă. Cum a devenit o însoțitoare de bord prima femeie la conducerea Japan Airlines
Numirea în ianuarie a lui Mitsuko Tottori la conducerea Japan Airlines (JAL) a provocat un adevărat șoc în lumea afacerilor din această țară. Nu numai că Tottori era prima femeie aflată la conducerea companiei aeriene, dar își începuse cariera ca membru al echipajului de cabină.
image
„Era doar o chestiune de timp”: Eminem îl ucide pe alter ego-ul Slim Shady în noul album VIDEO
Unul dintre marile alter ego-uri din pop ar putea avea un sfârșit macabru, Eminem anunțând primul său album de după cel din 2020, intitulat „The Death of Slim Shady (Coup de Grâce)”, relatează The Guardian.
image
Dispariția misterioasă a fiicei de 16 ani a unor magnați americani ai tehnologiei. Când a fost văzută ultima dată VIDEO
Mint Butterfield, fiica unor cunoscuți antreprenori din lumea tehnologiei, a dispărut în weekend. Tânăra de 16 ani a fost zărită pentru ultima dată duminică seara, în Bolinas, California, la nord de San Francisco.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.