Seducţia pubertăţii

Publicat în Dilema Veche nr. 715 din 2-8 noiembrie 2017
Seducţia pubertăţii jpeg

Exist─â o febr─â a marilor expozi┼úii, diferit─â de pl─âcerea produs─â de descoperirea discret─â a acelora mai pu┼úin excitante. La expozi┼úia intitulat─â Teatrul puterii de la Luvru, care reia, modest, ├«n context francez, cunoscuta metafor─â shakespearian─â a ÔÇ×lumii ca teatruÔÇť, intri ├«ntr-o stare diferit─â de aceea ├«n care intri la retrospectiva Gauguin, dup─â o lung─â a┼čteptare, ├«n ciuda invita┼úiei oficiale de care dispui. Astfel se angajeaz─â dialoguri, se ├«nt├«lnesc cuno┼čtin┼úe ca odinioar─â la cozile din anii ÔÇÖ60. Contexte diferite, dar socialit─â┼úi similareÔÇŽ Motiva┼úiile difer─â: economice atunci, artistice acum. Dar, ├«n esen┼ú─â, ÔÇ×cozileÔÇť se aseam─ân─â. Ele nu au doar dezavantaje, ├«mi spun uneori, cu toate c─â mo┼čtenirea ce mi-a r─âmas de pe vremuri e tocmai oroarea de cozi, oriunde. Tropism indefectibil al Estului! De ast─â dat─â, gra┼úie prezen┼úei fortuite a unei studente de alt─âdat─â, timid─â ca o vrabie, dezagrementul timpului mort a operat mai pu┼úin acerb, dar cum s─â nu admit iluminarea tr─âit─â c├«nd, ├«n sf├«r┼čit, p─âtrundeam ├«n prima sal─â Gauguin?

Acolo m-a surprins, de la ├«nceput, prezen┼úa unui tablou de Degas, una din celebrele sale repeti┼úii de balet la Opera din Paris, deschis─â la sf├«r┼čit de secol XIX. Garnier construise atunci templul ÔÇ×imperialÔÇť dorit de Napoleon III, care ├«ntre timp ├«┼či pierduse tronul, a┼ča cum i se va ├«nt├«mpla ┼či lui Ludovic al II-lea al Bavariei, care va finan┼úa genialul proiect wagnerian de la Bayreuth. ├Ämp─âra┼úii cad, spectacolul continu─â! Degas ┼či-a manifestat obsesiv atrac┼úia pentru foaierele dansului la Opera Garnier, unde se ducea cu aceea┼či insisten┼ú─â cu care impresioni┼čtii se destindeau pe malurile r├«urilor din apropierea Parisului sau pe plajele normande. Ei c─âutau aerul, lumina, iar el ÔÇô concentrarea interiorului semiprivat, semipublic, proprie acestor s─âli interzise publicului, dar al c─âror acces ├«i era facilitat de un permis oficial acordat. Dar ce motiva prezen╚Ťa tabloului ├«n expozi┼úie? Admira┼úia neb─ânuit─â ┼či necunoscut─â mie pe care i-o purta Gauguin, care de altfel ├«i achizi┼úionase nu doar aceast─â p├«nz─â, ci ┼či altele! Totul ├«i opune, cum s─â mi explic aceast─â atrac┼úie? Tot astfel cum ├«mi r─âm├«ne pentru totdeauna enigmatic─â rela┼úia dintre Br├óncu┼či, artist preocupat de arta sacr─â, ┼či Marcel Duchamp, adversarul ei obstinat. Cum pot comunica oameni at├«t de opu┼či?

Prezen┼úa lui Degas care m─â surprindea la retrospectiva Gauguin coincidea, printr-o ├«nt├«mplare, cu lectura recent─â a c─âr┼úii pe care Camille Laurens, autoare rafinat─â, o consacrase Micii dansatoare de paisprezece ani. De altfel, nu demult oferisem mamei mele una din acele copii difuzate ├«n lume de care dispune ┼či Camille Laurens, cum o confirm─â ea ├«ns─â┼či, ale celebrei statui inclasabile pe care a expus o Degas ├«ntr-o perioad─â t├«rzie, produc├«nd unul din acele scandaluri binevenite c├«nd lumea artei nu adopta postura permisiv─â de azi. C├«t ├«mi place un refuz, uneori violent, stupid, afirm├«nd existen┼úa unui conflict! Statueta lui Degas l-a atestat. Artistul izolat a prezentat, ├«ntr-o protectoare cutie de sticl─â, silueta unei dansatoare adolescente p─âstr├«ndu-┼či ÔÇ×tutuÔÇť-ul din voal pe corpul de cear─â. Un obiect hibrid. O oper─â impur─â. Maestrul ├«┼či abandonase balerinele de la Oper─â pentru a se ├«nchide ├«n atelierul s─âu, zile ├«ntregi, cu t├«n─âra Marie Genevi├Ęve Van Goethem. Camille Laurens i-a descoperit biografia trunchiat─â, familia redus─â la o mam─â ┼či trei surori, dansul ┼či prostitu┼úia ca singure surse de venit, derivele ├«ntre Fran┼úa ┼či Belgia. Mizeria unei biografii pe care statuia o ignor─â. ┼×i totu┼či, ├«n postura adoptat─â, Camille Laurens observ─â un germene de refuz ┼či de rezisten┼ú─â, un apetit pentru nesupunere: iat─â o adolescent─â rebel─â, conchide ea. Opera lui Degas, devenit─â de atunci mitic─â, i-a perenizat silueta ┼či i-a fixat figura. Marie, nume predestinat, asociaz─â aparen┼úa fragil─â a dansului ┼či dificultatea existen┼úei. Apoi via┼úa o va oprima ┼či o va face s─â dispar─â. Degas nu ┼či-o mai aminte┼čte ┼či, tardiv, se consacr─â doar operei. El n-a vrut-o etern─â ┼či de aceea a refuzat marmura sau metalul. Degas, la fel ca ├«n tablouri, caut─â s─â asocieze fragilitatea subiectului cu aceea a crea┼úiei.

Statueta e f─âcut─â din cear─â, din motive de facilitate a model─ârii, spune Degas, dar totodat─â ea se ├«nscrie astfel ├«n familia ÔÇ×figurilor de cear─âÔÇť pe care Maeterlinck le-a imaginat, exact ├«n aceea┼či epoc─â, pentru teatrul s─âu. Figuri refractare materiei, figuri ├«n pragul dispari┼úiei, prin┼úese ale clipei. Ca ┼či MarieÔÇŽ personaj ├«nc─â de aici ┼či de dincolo, ├«nc─â mobil ┼či totodat─â imobil. Statuie a incertitudinii!

Degas s-a ├«nchis ├«n s─âlile de dans unde se reunesc tinere candidate la o carier─â coregrafic─â, adesea din motive financiare explicite. Dac─â Toulouse-Lautrec se refugiaz─â la Moulin Rouge, Degas ├«┼či alege Opera Garnier ca scrin privilegiat: variante complementare ale aceleia┼či atrac┼úii, expresia unui exerci┼úiu fizic extrem ├«n contextul a diverse spa┼úii de spectacol. Degas s-a d─âruit acestei lumi unde corpurile se antreneaz─â pentru a-┼či afirma victoria pasager─â asupra gravit─â┼úii, pe un fond de irizare a siluetelor feminine. Ele par ireale, definitiv lejere ┼či tinere. Degas ├«┼či dezv─âluie astfel o evident─â seduc┼úie a pubert─â┼úii. ┼×i o exprim─â pe fondul unui elogiu adus dansatoarelor de paisprezece ani.

Avans├«nd ├«n cadrul retrospectivei Gauguin, inevitabil ajung la perioada ultim─â, aceea a ├«ndep─ârt─ârii de Occident ├«n numele dorin┼úei de a se refugia altundeva, departe, ├«n Tahiti, la cap─ât de lume. Privind aceste tablouri policrome, aceste suprafe┼úe lirice, brusc mi se reveleaz─â o leg─âtur─â secret─â cu Degas, esen┼úial─â. Pictorul parizian admirat s-a dedicat interioarelor unde corpurile adolescente se antreneaz─â pentru a accede la stadiul ultim al imaterialit─â┼úii. Gauguin a resim┼úit o egal─â atrac┼úie pentru pubertate, dar el a pictat corpuri de tinere tahitiene ├«n libertate. Mereu ├«n exterior. ├Än absen┼úa oric─ârui b─ârbat. Regine ale sexului al c─ârui practicant compulsiv a fost Gauguin. El a construit pornind de la aceste corpuri o variant─â a paradisului primitiv, plasat sub autoritatea unei singure autorit─â┼úi: aceea a erotismului. Gauguin va construi chiar un templu, Le Temple du jouir, unde reune┼čte toate tinerele sale vestale oceaniene. Dac─â Degas cultiv─â distan┼úa, Gauguin prefer─â proximitatea cu aceste fiin┼úe c├«nd goale, c├«nd par┼úial acoperite de ve┼čminte improvizate. La Degas lejeritatea costumului de balerin─â e impus─â de un cod de lucru, la Gauguin ea privilegiaz─â iminen┼úa actului sexual, efectuat sau proiectat. Tinerele pubere ale lui Degas s├«nt supuse unui exerci┼úiu de domesticire, cele ale lui Gauguin, libere, ├«┼či expun senzualitatea prim─â, lipsit─â de constr├«ngeri, pulsiune poten┼úial─â. Gauguin, ca ┼či Degas, a preferat fetele tinere. La unul, ca ┼či la cel─âlalt, toate au paisprezece ani. Atunci, la Paris sau ├«n Tahiti, aceasta era v├«rsta maturit─â┼úii sexuale. Seduc┼úia pubert─â┼úii e general─â. Novalis va fi ├«ndr─âgostit de o t├«n─âr─â, frumoas─â ca un ├«nger, av├«nd treisprezece ani ┼či care se va stinge la cincisprezece ani. Ea pare a fi precursoarea necunoscut─â a Lolitei lui Nabokov.

Zola, ├«n celebrul s─âu roman Nana ÔÇô titlul va deveni sinonim ├«n francez─â cu ÔÇ×gagic─âÔÇť ÔÇô, face dintr-o modest─â dansatoare de operet─â mitul feminin al perversiunii pariziene. (E interesant de remarcat c─â spectacolul, sub diversele sale forme, pare a fi teritoriul privilegiat pentru incita┼úiile erotice ┼či exercitarea prostitu╚Ťiei.) Nana e Marie a lui Degas care a reu┼čit, dar, totodat─â, sf├«r┼čitul lor e similar. Boala ╚Öi moartea le a┼čteapt─â pe aceste eroine ale sexului, ca ┼či pe Doamna cu camelii a lui Dumas, cu doar c├«┼úiva ani mai v├«rstnic─â. Lulu a lui Wedekind va urma un itinerariu similar.

La orizontul pubert─â┼úii se deseneaz─â doliul corpului. Destinele acestor tinere sacrificate, considerate azi ÔÇ×copileÔÇť, le vor fi comune. 

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cea mai recent─â carte publicat─â este Cehov, aproapele nostru, Editura Nemira, 2017.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.