Picasso, un Shakespeare al picturiiÔÇŽ

Publicat în Dilema Veche nr. 781 din 7-13 februarie 2019
Picasso, un Shakespeare al picturiiÔÇŽ jpeg

Expus ├«n lume ┼či la Paris mai mult ca oriunde, ├«nt├«iul Picasso, cel de la ├«nceputuri, a constituit un eveniment la Mus├ęe dÔÇÖOrsay unde, fascina┼úi, i-am redescoperit reunite perioadele albastr─â ┼či roz. Venind de la Barcelona, el a cobor├«t tocmai ├«n acest loc, pe vremuri o gar─â celebr─â convertit─â azi ├«n muzeu ce tinde s─â restituie ÔÇ×spiritul secolului al XIX-leaÔÇť cu toate contradic┼úiile sale, ├«ntre persisten┼úa academismului ┼či revela┼úia impresionismului. El e n─âscut gra┼úie arti┼čtilor ce se dezic brutal de pictura mo┼čtenit─â ┼či de vocabularul ei repertoriat pentru a se d─ârui clipei, luminii, apei, pentru a sesiza ce se mi┼čc─â, sacrific├«nd prestigiul imobilit─â┼úii ┼či prestan┼úa mitologiei. ├Än acest context, Picasso sose┼čte la Paris.

T├«n─âr, doar dou─âzeci de ani, emigrantul solitar ce e atunci Picasso se consacr─â nop┼úii ce ├«l atrage, noapte din care se deta┼čeaz─â figuri de eroi cotidieni, figuri c─ârora le acord─â o dimensiune sculptural─â pe fond de prezen┼ú─â dostoievskian─â. Picasso alterneaz─â autoportrete demne de Rembrandt ┼či personaje abandonate, imobilizate ├«n obscuritatea unor locuri cotidiene, banale, toate plasate ├«ntr-un context nocturn. De unde ├«i vine emigrantului barcelonez aceast─â seduc┼úie a ├«ntunericului? Se pare c─â i-a resim┼úit impactul sub ┼čocul unei sinucideri, aceea a unui prieten, care i-a deschis por┼úile nop┼úii ÔÇ×albastreÔÇť, albastru profund, umbros ┼či dens, un ÔÇ×albastruÔÇť refractar luminii ┼či mobilit─â┼úii. Picasso e un antiimpresionist hr─ânit de extazul lui El Greco, dar f─âr─â a ├«n─âl┼úa ochii spre cer c─âci, dimpotriv─â, el sacralizeaz─â prostituate ┼či cer┼četori, ce se deta┼čeaz─â masivi ├«n bezn─â. Ea pare a le fi consubstan┼úial─â, ÔÇ×ei s├«nt f─âcu┼úi din materia nop┼úiiÔÇť pentru a-l parafraza pe Prospero care spunea c─â ÔÇ×s├«ntem f─âcu┼úi din materia viselorÔÇť.

Picasso frecventeaz─â o lume marginal─â situat─â ├«ntr-un univers sumbru, propice singur─ât─â┼úii ┼či izol─âriiÔÇŽ oameni ai nop┼úii! Aceasta-i esen┼úa artistului debutant abia sosit din ┼úara lui Ribera, ┼či el ├«ndr─âgostit de cer┼četori, de corpurile lor f─âr─â armonie, de ╚Öchiopi, ciungi, chiori. Picasso e familiar cu ei ┼či le acord─â o dimensiune suplimentar─â plas├«ndu-i ├«n umbra nop┼úii, nu doar pe ei, ci ┼či pe sine ├«nsu┼či ├«n autoportrete sumbre. C├«t adev─âr eman─â din aceste solitudini ÔÇ×albastreÔÇť! T├«n─ârul de geniu ├«┼či g─âsise refugiu ├«ntr-o obscuritate profan─â, dar ÔÇ×iluminat─âÔÇť de prezen┼úa personajelor sale indiferente ierarhiei sociale. Protagoni┼čti ai nop┼úii, marginali ai ora┼čului.

├Än intimitatea acestor tablouri de debut, Picasso pare c─â sf├«r╚Öe╚Öte un drum, pare c─â de fapt ├«ncheie marea revolu┼úie impresionist─â ce-l precedase ┼či face s─â cad─â cortina ├«ntunericului peste pl─âcerile ludice ┼či s─ârb─âtorile ├«nsorite care ├«┼či epuizaser─â atrac┼úia. ÔÇ×Perioada albastr─âÔÇť le pune cap─ât. Finita la commediaÔÇŽ cu acel Picasso se ├«ncheie secolul al XIX-lea.

Picasso exploreaz─â puterea nop┼úii, dar nu se imobilizeaz─â ca un banal Pierre Soulages ce-┼či va face o marc─â de fabrica╚Ťie din ÔÇ×negruÔÇť, pecete recognoscibil─â, ci se va ├«ndrepta spre un ÔÇ×rozÔÇť contrar ┼či provocator: un roz ce nu exclude melancolia ÔÇô o reg─âsim la Arle┬şchini ┼či doamne ├«n fa┼úa oglinzii ÔÇô, un roz ce lumineaz─â aceste figuri de b├«lci sau simplu mondene, eliberate de atrac┼úia ├«ntunericului precedent. Picasso, cum o va m─ârturisi el ├«nsu┼či, nu ÔÇ×evolueaz─âÔÇť, ci doar, ├«n mod succesiv, capteaz─â ÔÇ×prezentulÔÇť unei noi st─âri, distinct─â ┼či diferit─â. Definitiv mobil, inapt s─â se fixeze, el refuz─â s─â-┼či constituie un univers identitar a┼ča cum o vor face colegii s─âi de genera┼úie; voca┼úia metamorforzei ├«l va defini de-a lungul prolificei sale cariere.

img 2193 jpg jpeg

La 14 ani, adolescentul dotat picteaz─â o gigantic─â p├«nz─â ÔÇ×edificatoareÔÇť, ┼×tiin┼ú─â ┼či mil─â, unde, pe patul de moarte, mama sa se afl─â sf├«┼čiat─â ├«ntre un medic ┼či un preot. P├«nza e de un realism ce-l aminte┼čte pe acela, insuportabil, al unui Repin, maestrul ┼čcolii ruse, sau pe al lui ┬şGreuze, la fel de plicticos. Privesc cu repulsie acest tablou, dar cum s─â nu-i admir tehnica admirabil─â, demn─â de un artist academic la sf├«r┼čit de carier─â? De atunci dateaz─â ┼či un portret de o juste┼úe unic─â, tablou de care Picasso nu s-a desp─âr┼úit niciodat─â, ca ┼či cum l-ar fi asimilat unui act de na┼čtere. El pare a fi atunci un pictor ÔÇ×├«mb─âtr├«nitÔÇť ├«nainte de vreme, dar care, odat─â ajuns la Paris, se va revela brutal. ┼×i, ├«mi spun, oare noaptea sa ÔÇ×albastr─âÔÇť n-ar putea fi noaptea exilului primordial, iar ÔÇ×rozulÔÇť saltimbancilor ÔÇô confirmarea integr─ârii pariziene? Ipotez─â discutabil─â, dar suscitat─â de contextul acestei expozi┼úii revelatoare.

Acest Picasso ini┼úial, energic ┼či uman, conjug─â ca nimeni altul geniul plastic ┼či experien┼úa vie┼úii, am├«ndou─â prezente, reunite ├«n tablouri neamputate de nici una dintre dimensiuni. De aici le vine impactul extrem, din reciprocitatea permanent p─âstrat─â: arta ┼či via┼úa s├«nt asociate pe p├«nzele lui ca un permanent Janus bifrons. Atrac┼úia nop┼úii sau melancolia rozuluiÔÇŽ Picasso se va desp─âr┼úi de ambele la 25 de ani. Afl├«nd aceast─â precizare biografic─â, perplex, mi-am spus c─â el ar fi putut muri ca un Rimbaud. Poetul de geniu se va pierde ├«n afaceri suspecte, Picasso ├«n labirintul artei. Fiecare ┼čtie c─â a ajuns la un cap─ât de drum.

O alt─â expozi┼úie care ├«i e consacrat─â se intituleaz─â ÔÇ×Picasso. CapodoperaÔÇť c─âci se inspir─â din nuvela lui Balzac Capodopera necunoscut─â ce relateaz─â istoria unui artist de geniu care, ├«nchis ├«n atelierul s─âu, se consacr─â unei opere de o complexitate f─âr─â seam─ân, dar care va r─âm├«ne la stadiul de proiect in progress. Picasso a ilustrat textul lui Balzac creion├«nd confuzia pictorului ┼či, implicit, e┼čecul final. Dar nu i se va asem─âna oare lui atunci c├«nd, ie┼čit din ÔÇ×albastruÔÇť ┼či ÔÇ×rozÔÇť, se va lansa el ├«nsu┼či ├«n labirintul unui limbaj formal? Picasso sf├«r┼če┼čte ca prizonier al picturii ┼či artist egocentric. De acum ├«ncolo opera, ├«n sens filozofic, ├«i este explicit ÔÇ×semnat─âÔÇť ┼či se las─â recunoscut─â, se arat─â ┼či se expune. Echilibrul primar e rupt. Via┼úa dispare ┼či domnia artei se instaureaz─â. De acum ├«ncolo artistul ├«┼či impune prezen┼úa plastic─â asociat─â cu o vitalitate niciodat─â dezmin╚Ťit─â. Picasso ├«┼či formula astfel ambivalen┼úa: ÔÇ×Leonardo da Vinci spune c─â pictura e cosa mentale. C├ęzanne c─â pictura se face ┬źcu coaiele┬╗. Adev─ârul e c─â pictura e ┼či una, ┼či cealalat─âÔÇť. Intelectual ┼či sexual, Picasso se va angaja pe drumul nu al unei capodopere ÔÇ×necunoscuteÔÇť, ci al unei c─âi ÔÇ×necunoscuteÔÇť care ├«l va ├«ndep─ârta de via┼ú─â ┼či ├«i va acorda o libertate somnambulic─â, acel somn hipnotic din care, cum spune Goya, ÔÇ×se nasc mon┼čtriÔÇť. El sf├«r┼če┼čte ca pictor f─âr─â de cenzur─â, mereu ├«n mi┼čcare, dar prizonier al unui limbaj autonom, cultivat pentru a transcrie viziuni atroce sau copula┼úii extreme. De mult ├«ndep─ârtat de miracolul ÔÇ×albastruluiÔÇť ┼či al ÔÇ×rozuluiÔÇť, Pi┬şcasso ┼či a supravie┼úuit genial, dar cu pre┼úul unui net deficit uman. Pictorul eliberat i-a d─âunat debutantului, dar totodat─â i-a p─âstrat for┼úa ini┼úial─â. De aceea nu a e┼čuat ├«n unitatea unui univers propriu, identificabil ┼či reperabil ca la Giacometti, Chagall sau Mir├│. Picasso e unicul artist modern ├«n mi┼čcare. De aceast─â extraordinar─â aptitudine de transla┼úie de la un stil la altul, de la o manier─â la alta, ├«n arta lumii, doar Shakespeare dispune. Picasso e un Shakespeare al picturii. 

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cele mai recente lucr─âri publicate: Iisu╚Öii mei (Editura Nemira, 2018) ╚Öi Pagini alese (Editura Nemira, 2018).

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.