Palermo, la pas. Note de c─âl─âtorie

Publicat în Dilema Veche nr. 751 din 12-18 iulie 2018
Palermo, la pas  Note de c─âl─âtorie jpeg

ÔŚĆ Manifesta 12, bienala de art─â nomad─â. 

Palermo te ├«nt├«mpin─â cald, bl├«nd, prietenos, zgomotos, dar ritmat, cu bulevarde largi pietonale, teatre cople┼čitoare prin m─âre┼úia lor abandonat─â, c├«ini f─âr─â st─âp├«n dormind cu greu pe un petic minuscul de umbr─â, marea ├«n zare, Monte Pellegrino, c├«ntece populare la fiecare colt, pie┼úe de pe┼čte proasp─ât, prafuri aromate de tot felul ┼či o biseric─â strecurat─â printre toate acestea. Mercato della Vucciria, Mercato del Capo, Mercato di Ballar├▓.

Palermitanii tr─âiesc ├«ntr-un prezent continuu scufundat ├«n trecut, un tip de tr─âire perfect sicilian─â, locuiesc ├«n palazzi storici sau case fragile ├«n care ghice┼čti de afar─â pere┼úii interiori. Palermo e o experien┼ú─â olfactiv─â, cu mirosuri amestecate pe str─âdu┼úe ├«nguste care par marcate la tot pasul de motani istorici, cu c├«teva secole ├«n urm─â: teritoriul e al lor, c─âldura a conservat ├«n timp notele ascu┼úite. Dar ┼či parfumul de bougainvillea te ├«mpresoar─â, portocalii, l─âm├«ii, leandrii, gunoaiele ├«nfierb├«ntate de la prima or─â a dimine┼úii. Palermo e al cer┼četorilor m├«ndri, al imigran┼úilor, al v├«nz─âtorilor ambulan┼úi, al magazinelor indiene, al turi┼čtilor afla┼úi ├«ntr-un du-te-vino perfect p├«n─â la 4 diminea┼úa pe Via Maqueda. Palermo se dilat─â, nu are limite temporale; oameni pe b─ânci, familii numeroase, sieste pentru orice categorie social─â, spa┼úii de locuit minuscule, dormitoare ┼či sufragerii direct din strad─â, seri cu scaune de plastic parc─â topite ├«n fa┼úa casei, adic─â pe strad─â, gr─âtare cu pe┼čte proasp─ât din care iese fumul greu ┼či totu┼či vaporos, priviri luminoase ┼či totu┼či cu o triste┼úe tipic─â ├«n ochi.

├Än tot acest cadru mirific, atr─âg─âtor ┼či resping─âtor totodat─â, pe 16 iunie popose┼čte o bienal─â de art─â contemporan─â, Manifesta, edi╚Ťia a 12-a, eveniment nomad care a debutat ├«n 1996 la Rotterdam ╚Öi care, de-a lungul anilor, a avut loc ├«n Luxemburg, Ljubljana, Frankfurt, San Sebastian, Nicosia (anulat─â politic), Trentino-Alto Adige, Murcia ╚Öi Cartagena, Genk, Sankt Petersburg, Z├╝rich. De fiecare dat─â, bienala mizeaz─â pe multe proiecte in situ, arti╚Öti care s─â lucreze cu ora╚Öul ╚Öi cu problemele lui ╚Öi ale regiunii; ├«ncearc─â s─â nu se rup─â estetic de mediul care o prime┼čte generos, ca o gazd─â bun─â, ci, din contra, s─â comunice social, cultural ┼či politic cu acesta.

Bienala se instaleaz─â deseori ├«n spa╚Ťii altfel ├«n ruin─â, ├«nchise pentru public, dar cu o istorie important─â pentru o anumit─â comunitate sau pentru trecutul ora╚Öului. Foste fabrici, biserici, foste ├«nchisori, fort─âre╚Ťe, palate. De data aceasta, Bienala se deschide la Palermo ├«n palate istorice, teatre, gr─âdina botanic─â, biserici, arhivele ora╚Öului. E clar, timp de c├«teva luni, Palermo e ┼či al artei contemporane. Cum s─â concurezi cu un asemenea ora┼č cople┼čitor vizual ┼či sonor, care are deja totul ├«n el? La ce bun s─â instalezi art─â contemporan─â c├«nd arta e deja acolo, ├«n fiecare cotlon, ├«n fiecare dantel─â arab─â ├«n piatr─â, ├«n gra┼úia decadent─â a fiec─ârei str─âzi, ├«n fiecare mozaic, ├«n fiecare cielo aperto din palatele somptuoase, ├«n fiecare gaur─â ├«n tavan? Chiar ┼či ruinele au farmecul ┼či arta lorÔÇŽ

p14 foto daria ghiu jpg jpeg

Manifesta 12 se transform─â ├«ntr-un eseu urban, un studiu atent al ora┼čului, al complexit─â┼úii lui. Arti┼čtii ÔÇ×├«ncearc─â s─â refac─â vechi leg─âturi ├«ntre Palermo, Mediterana ┼či EuropaÔÇť ÔÇô declar─â entuziasmat primarul ora┼čului, il sindaco Leoluca Orlando. Palermo e ora┼čul care s-a schimbat cel mai mult din punct de vedere cultural ├«n Europa ultimilor 40 de ani, ne spune tot el.

Gr─âdina planetar─â. Cultivarea coexisten┼úei este titlul bienalei, ╚Öi porne┼čte de la metafora botanic─â a filosofului ┼či peisagistului Gilles Cl├ęment, metafor─â cu o istorie cultural─â mult mai ├«ndelungat─â ÔÇô lumea este o gr─âdin─â pe care trebuie s─â o cultivi cu grij─â ┼či c─âreia trebuie s─â ├«i oferi toat─â aten┼úia ta. O gr─âdin─â palermitan─â amestecat─â, cu origini c├«t se poate de diverse, exotice (dar, marea problem─â, cum mai define╚Öti exoticul ├«n secolul 21?). O bienal─â atent─â, a┼čadar, la un Palermo contemporan, la mi┼čc─ârile ora┼čului, la problema acut─â a fluxurilor migratoare. Ironic sau nu, bienala s-a deschis simultan cu scandalul navei Aquarius, al celor 629 de migran╚Ťi, iar Mediterana e mereu pe un fundal pictural la Palermo. De un albastru celeste, ea spal─â toate grijile ┼či aduce cu ea unele noi zi de zi, linia orizontului, speran┼úe, vie┼úi fr├«nte, existen╚Ťe care ├«ncep de la zero, cu tenacitate, sacrificiu. Sim╚Ťi pe str─âzile Palermo-ului toate greut─â╚Ťile, dar ╚Öi lejeritatea lor, complacerea: aici ai ├«ntotdeauna o bucurie cump─âtat─â a vacan╚Ťei. Palermo e al istoriei multiculturale, al arhitecturii cople┼čitoare prin multiplele ei influen┼úe, Sicilia ÔÇô cosa nostra, violen┼ú─â, via┼úa nu conteaz─â, exploatare, sclavie, omert├á.

Gr─âdina planetar─â creat─â de Manifesta 12 presupune documentare atent─â, interven┼úii ├«n spa┼úiu, peste 50 de arti┼čti ┼či 20 de loca┼úii spectaculoase, evenimente colaterale. Practic, bienala e peste tot, la fel ca toate grijile acestui ora┼č, l─âsate deoparte ├«n fiecare zi ┼či reluate odat─â cu un nou r─âs─ârit. Gr─âdina planetar─â a Manifestei pune ├«n scen─â ora┼čul, aceasta fiind una dintre sec┼úiunile bienalei, dar ┼či plantele ca resurs─â fragil─â a planetei, precum ┼či acel out of control, re┼úelele invizibile, fluxurile digitale, cea de-a treia sec┼úiune a bienalei.

E fascinant cum lucr─ârile de art─â reu┼česc s─â r─âm├«n─â aici discrete. Dac─â ar fi fost altfel dec├«t discre╚Ťi, arti╚Ötii ar fi fost oricum nimici╚Ťi de for┼úa ora┼čului. T─âcute, non-agresive ┼či deloc impulsive, ele ridic─â probleme locale, de la mafie la migra┼úie, ┼či mizeaz─â puternic pe for┼úa documentarului. Fiecare palat cu expozi┼úie ├«n el reu┼če┼čte dou─â tipuri de dialog: arti┼čtii comunic─â cu monumentalul zidurilor, cu scriiturile acestora, cu mozaicurile pe care le fotografiezi uimit. Alergi ├«ntre lucrarea de art─â contemporan─â ┼či opera arhitecturii. Vechiul ┼či noul ocup─â un prezent continuu. Pe l├«ng─â dialogul activistei cubaneze Tania Bruguera, ├«ntre spa┼úiu ┼či lucrarea ei, ai acea etern─â conversa╚Ťie cu exteriorul. Ferestrele r─âm├«n mereu deschise c─âtre lume, Manifesta nu m─â vrea izolat ├«ntr-o lume strict artistic─â, ├«ntr un white cube. Privesc fotografiile cu ruine ┼či spa┼úii improvizate, precare, ale artistului rus Sergei Sapozhnikov, seria A wonderful day, ├«n timp ce pe fundal v─âd cum ├«nainteaz─â greoi un vas opulent de croazier─â. La fel, ├«n Palazzo Ajutamicristo, duminic─â la ora 10, fundalul sonor este dominat de slujba de diminea┼ú─â a comunit─â┼úii evanghelice. Cl─âdirea e peste drum, o femeie ├«mbr─âcat─â ├«n haine tradi┼úionale de duminic─â, impecabile, merge cu pas gr─âbit, a ├«nt├«rziat, slujba a ├«nceput dejaÔÇŽ

De la Palazzo Ajutamicristo, altfel ├«nchis pentru public, dar redeschis cu ocazia bienalei, palat nobiliar din secolul al XV-lea, construit de bancherul Guglielmo Ajutamicristo, care se ocupa cu comer┼úul cu cereale, pa┼čii ne poart─â c─âtre Orto Botanico, ├«n Via Lincoln. O gr─âdin─â spectaculoas─â, exotic─â, n─âscut─â ├«n 1789, cu p─âduri de bambu┼či, arbori b─âtr├«ni imemoriali, spa┼úii largi cu cactu┼či ├«nflori┼úi, nuferi, pe┼čti de un ro┼ču aprins, organizare ┼či, totu┼či, abandon. Aici Manifesta intervine la fel de discret, cu c├«teva lucr─âri de art─â plasate fie ├«n col┼úuri umbroase de gr─âdin─â, fie ├«n sere parfumate, cum e cazul cercet─ârii artistului columbian Alberto Baraya, un ierbar cultural, o colec╚Ťie simbolic─â de plante artificiale, din Sicilia ╚Öi Palermo. Te pierzi ├«n aceast─â gr─âdin─â enorm─â, ├«mbr─âcat─â ├«n diferite nuan┼úe de verde, cu plante suculente, plante medicinale ╚Öi zeci de tipuri de salvie. Arta e ┼či aici t─âcut─â, cuminte, surprinde delicat gr─âdina ┼či zumzetul ei, sunetul bambu┼čilor.

Palazzo Forcello de Seta, o grani┼ú─â fizic─â a ora┼čului, e o construc┼úie ├«n stil neogotic, de la jum─âtatea secolului al XIX lea, a marchizilor Forcella. Mozaicurile sale perfecte se ├«mbin─â natural cu muntele de sare din care ├«┼úi po┼úi lua pumnul t─âu de sare, ├«ntr-o pungu┼ú─â, demantel├«nd, ├«ncet-├«ncet, construc┼úia simbolic─â ┼či impun─âtoare, o lucrare intitulat─â Sufletul s─ârii, a artistei Patricia Kaersenhout. Palazzo Butera, un palat de secol XVII, ├«n cartierul istoric Kalsa, are vedere spre golf ┼či Foro Italico: e ┼či el spa┼úiu pentru bienal─â, cu gaura sa ad├«nc─â ├«n tavan, care las─â la vedere sistemul de sus┼úinere din interior. Palazzo Trinacria, ├«n schimb, alt spa╚Ťiu al bienalei, are la intrare o plac─â de marmur─â care te anun╚Ť─â c─â ├«n acel hotel moare ├«n exil, pe 29 noiembrie 1852, solo e sconosciuto, nimeni altul dec├«t Nicolae B─âlcescu.

La doi pa╚Öi, pe Via Torremuzza, e Teatro Ditirammu, cel mai mic teatru din Palermo. Printre afi╚Öe ╚Öi obiecte de mici dimensiuni, marionete Orlando Furioso, e expozi╚Ťia ÔÇ×OzioÔÇť, curatoriat─â de Adina Dr├«nceanu. Una dintre lucr─âri, video-ul Citrus Tristeza, apar╚Ťine arti╚Ötilor Anca Benera ╚Öi Arnold Estefan ╚Öi se constituie ├«ntr-o reflec╚Ťie asupra spiritului sicilian, asupra politicului, asupra modului ├«n care legea t─âcerii ├«nseamn─â ocolirea adev─ârului, ├«nbr─âcarea lui ├«n proverb ╚Öi cuvinte ├«nr─âd─âcinate ├«n limb─â. Arti╚Ötii scriu cu sucul l─âm├«ilor pe zidurile ora╚Öului, storc l─âm├«i de col╚Ťurile lui, ├«i dau o altfel de via╚Ť─â. ┼ói-e sete, dar sim┼úi ┼či acru ├«n gur─â. Sicilienii s├«nt ÔÇ×st─âp├«nii timpuluiÔÇť, ├«mi explic─â curatoarea, tr─âiesc un prezent continuu, ├«n care viitorul se construie╚Öte tot cu ajutorul prezentului, c─âruia i se al─âtur─â un adverb temporal. Un prezent ├«n trecut, oric├«t de ├«ndep─ârtat, ╚Öi f─âr─â viitor. ÔÇ×OzioÔÇť ÔÇô iner╚Ťie, contemplare, inactivitate, lene, indolen╚Ť─â, tihn─â, o╚Ťiu. Iar arta, o ╚Ötim, e, prin excelen╚Ť─â, resortul omului liber. ÔÇ×OzioÔÇť ca form─â de rezisten╚Ť─â ╚Öi, de fapt, putere.

Manifesta 12 este mult mai mare dec├«t am descris-o eu, te face s─â treci discret prin diferite straturi ale ora╚Öului. ÔÇ×Andiamo a mare?ÔÇť m─â ├«ntreab─â ┼či m─â ├«ndeamn─â un graffito ┼či o pictur─â stradal─â al─âturi de el, o feti┼ú─â-siren─â, cu p─ârul ┼či trupul albastre. Blu azzuro celeste. Andiamo!

Ciao, Palermo! Bienala de art─â Manifesta 12 este deschis─â la Palermo ├«n perioada 16 iunie ÔÇô 4 noiembrie. 

Daria Ghiu este critic de art─â.

Foto: D. Ghiu

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.