Muzeul-instala╚Ťie al desp─âr╚Ťirilor

Publicat în Dilema Veche nr. 858 din 17 - 23 septembrie 2020
Muzeul instala╚Ťie al desp─âr╚Ťirilor jpeg

De mai bine de un secol, arta ia ├«n serios fiecare lucru m─ârunt, oric├«t de mic ╚Öi trec─âtor ar fi el. Ne-am obi╚Önuit de mult─â vreme cu g├«ndul c─â orice poate deveni o lucrare de galerie sau de muzeu, fie c─â vrem s─â accept─âm asta sau nu. Avangardele istorice au f─âcut din cotidian ╚Öi din via╚Ťa nud─â opere de art─â. Imperfecte, fragile, perisabile, lucr─ârile dadai╚Ötilor erau vedete pentru o sear─â ╚Öi nu de multe ori disp─âreau p├«n─â a doua zi. Suprareali╚Ötii s-au perfec╚Ťionat ├«n feti╚Öuri de tot felul, integrate ├«n instala╚Ťii de diferite dimensiuni ╚Öi expozi╚Ťii legendare (ce zice╚Ťi de Exposition Internationale du Surr├ęalisme, 1938?). Pe urmele objet trouv├ę-urilor, au ap─ârut la mijlocul secolului XX forme tot mai radicale: vidul devine art─â, aerul pe care ├«l respir─âm al─âturi de artist devine art─â, gestul devine art─â. O art─â de atitudine cap─ât─â contur. O arte povera cre╚Öte ╚Öi ea. ╚śi dac─â golul e art─â, la fel de bine arhivele personale cresc ├«n dimensiuni ╚Öi ├«n spa╚Ťiile de expozi╚Ťie ÔÇô metri cubi de cutii cu obiecte bine p─âstrate, urmele fiec─ârei zile ce tocmai a trecut: biletul de autobuz, sticla de iaurt, ambalajul de ciocolat─â, gesturi artistice tot pe urmele dadai╚Ötilor, care ╚Ötiau s─â integreze obiecte comune ├«n colajele lor. Albumele de familie se reg─âsesc ╚Öi ele, arborii genealogici, pove╚Ötile de familie, ├«n toat─â banalitatea lor. Nu d─âm nume de arti╚Öti aici pentru c─â ar fi prea mul╚Ťi de invocat. ├Än plus, las deoparte numele pentru c─â ├«n r├«ndurile urm─âtoare povestea e una care ├«╚Öi propune s─â r─âm├«n─â f─âr─â autori.

├Äntre 3 septembrie ╚Öi 17 octombrie la Reziden╚Ťa Scena9 din Bucure╚Öti este deschis─â expozi╚Ťia Museum of Broken Relationships. Acest Muzeu al Desp─âr╚Ťirilor este doar un fragment dintr-un muzeu mult mai mare, deschis permanent la Zagreb ├«ncep├«nd cu 2010, ╚Öi cu un al doilea sediu, din 2016, la Los Angeles. Ideea unui muzeu s-a n─âscut la patru ani de la ceea ce a fost mai ├«nt├«i o instala╚Ťie de art─â, ├«n 2006, ├«ntr-un container, ├«n curtea unei galerii: c├«nd au decis s─â se despart─â, un cuplu de arti╚Öti croa╚Ťi ÔÇô Olinka Vistica ╚Öi Drazen Grubisic ÔÇô s-au g├«ndit s─â ├«╚Öi expun─â, prin obiecte, povestea de dragoste ├«ncheiat─â. Au intrat ├«n joc al╚Ťi prieteni ╚Öi ideea a crescut p├«n─â ce a devenit institu╚Ťie. E un muzeu al emo╚Ťiilor ╚Öi al pove╚Ötilor de dragoste ├«ncheiate mai mult sau mai pu╚Ťin dramatic, un muzeu care, prin obiectele ╚Öi pove╚Ötile lui, reactiveaz─â iubirea ╚Öi desp─âr╚Ťirea. Colec╚Ťia este ├«n cre╚Ötere, po╚Ťi oric├«nd trimite obiectul desp─âr╚Ťirii tale, al─âturi de povestea lui ├«n via╚Ťa voastr─â de cuplu: cum a ap─ârut, c├«nd l-ai primit ├«n dar, ce a ├«nsemnat el pentru voi. Povestea e anonim─â, dar o putem localiza pe hart─â. A╚Öa se face c─â s├«ntem martorii unor obiecte din Manila p├«n─â ├«n Toronto, trec├«nd prin Bucure╚Öti ori Craiova (rom├ónii au f─âcut propriile lor dona╚Ťii). Muzeul a c─âl─âtorit deja ├«n toat─â lumea, cu o parte din obiectele lui. La Bucure╚Öti el a ajuns ca parte din platforma ÔÇ×Museums Meet MuseumsÔÇŁ, dezvoltat─â de Re╚Ťeaua Na╚Ťional─â a Muzeelor din Rom├ónia. Selec╚Ťia de obiecte din expozi╚Ťia de la Scena9 include multe contribu╚Ťii locale.

858 09 foto daria ghiu2 jpg jpeg

E un atac la stereotipuri. Fiindc─â ele, ├«n general, lipsesc. A╚Ötept─ârile tale s├«nt ├«n╚Öelate. Nu s├«nt expuse nici inele de logodn─â (de argint, staniol, plastic g─âsite ├«n cutia de cereale), nici l─ân╚Ťi╚Öoare de tinichea, inimioare de plu╚Ö, papuci, scrisori, sticlu╚Ťe goale de parfum, c─âr╚Ťi cu dedica╚Ťia cump─âr─âtorului, bilete de tot felul. Nimic binecunoscut, clasicizat, din arsenalul de obiecte ale pove╚Ötilor de amor. Iat─â, ├«n schimb, conserva de ton ├«n suc de ro╚Öii din timpul carantinei, ╚Öoricelul de plu╚Ö, testul pozitiv de sarcin─â, voalul miresei pe care mirele a c─âlcat la nunt─â, RMN-ul, m─âtura, oglinda, s├«nii fal╚Öi, m├«inile de manechin, muzica lui Mansour. Expozi╚Ťia nu are nimic strident. Totul se prezint─â auster, aseptic: obiectul expus, al─âturi de povestea lui scris─â simplu pe o etichet─â. Dona╚Ťia obiectului se transform─â ├«ntr-o vindecare. Dar ├«n spatele dorin╚Ťei de a te dezb─âra de obiectul respectiv st─â ╚Öi dorin╚Ťa de a-i conferi un soi de nemurire prin expunere. Iar ceea ce vedem e o apari╚Ťie stranie, obiect al iubirii nem─ârginite ╚Öi apoi al urii sau al suferin╚Ťei f─âr─â margini. E un obiect puternic ├«nc─ârcat emo╚Ťional, iar provocarea e ╚Öi aceea c─â aproape fiecare dintre noi are sau a avut, probabil, asemenea obiecte. Astfel c─â totul face ca acest muzeu s─â fie efectiv f─âr─â grani╚Ťe.

├Än ce m─âsur─â se ├«nrude╚Öte Museum of Broken Relationships cu un muzeu de art─â? Nu e mai degrab─â pur ╚Öi simplu un tip de muzeu ╚Öi at├«t, a╚Öa cum exist─â, de exemplu, un muzeu al copil─âriei? E un muzeu-instala╚Ťie, care are sens ca un tot, un muzeu-concept. Luat obiect cu obiect, poveste cu poveste, el devine repetitiv, monoton. Ceea ce impresioneaz─â mai degrab─â e de fapt caracterul lui universal, al─âturi de prezen╚Ťa ╚Öi a altor tipuri de desp─âr╚Ťiri (de o ╚Ťar─â precum Iran, de exemplu). De╚Öi facem ocolul lumii prin diferite obiecte, scenariul e mereu acela╚Öi. Pove╚Ötile s├«nt asem─ân─âtoare. Desp─âr╚Ťirile bine├«n╚Ťeles c─â sun─â la fel. Ar fi fost mai interesant pentru privitor s─â fie martorul diferen╚Ťelor culturale, al c├«t mai multor detalii sociale, politice ÔÇô un muzeu al desp─âr╚Ťirilor s─â fie un prilej pentru mai mult. Altfel, miza e una prea mic─â. ├Än plus, solu╚Ťiile de expunere puteau fi mult mai multe. Dar s─âlile s├«nt egale, te anim─â, p├«n─â la un anumit punct, propria curiozitate.

Am deschis articolul cu o mic─â pledoarie pentru avangarde ╚Öi neoavangarde fiindc─â Museum of Broken Relationships deschide o dubl─â discu╚Ťie, at├«t despre limitele ╚Öi func╚Ťiile unui muzeu, ce ne a╚Ötept─âm s─â vedem expus ╚Öi ce nu, c├«t ╚Öi despre natura obiectului de art─â. Dac─â instala╚Ťia plasat─â ├«n curtea galeriei din Zagreb ├«n 2006 era o lucrare de art─â, muzeul, ├«n fragmentele lui, ├«╚Öi pierde aceast─â func╚Ťie. Dar r─âm├«ne pe alocuri surpriza, al─âturi de voyeurismul caracteristic vizitatorului, dornic peste poate s─â se hr─âneasc─â cu pove╚Ötile altuia, s─â ├«i contemple obiectele cu un altfel de destin.

Daria Ghiu este critic de art─â.

Foto: Daria Ghiu

Legende foto:

(sus) O conserv─â de ton ├«n suc de ro╚Öii. Durata rela╚Ťiei: 2 1/2 ani, Bucure╚Öti, Rom├ónia. ÔÇ×Dup─â 2 ani ╚Öi jum─âtate ├«n care ne-am v─âzut zilnic, au urmat trei zile ├«n care nu am mai auzit nimic de la el. Apoi, ├«n a 4-a zi, a venit la mine acas─â, mi-a umplut tot holul cu conserve, dezinfectant, h├«rtie igienic─â, ulei de m─âsline ╚Öi m├«ncare pentru pisic─â ╚Öi apoi mi-a spus c─â el nu mai poate s─â fac─â asta. A fost ultima dat─â c├«nd l-am v─âzut. Era a 3-a zi de carantin─â. Am p─âstrat toate conservele ├«n speran╚Ťa c─â poate se va ├«ntoarce ╚Öi vom g─âti ceva bun ├«mpreun─â.ÔÇŁ

(jos) O oglind─â de birou, cu o ram─â confec╚Ťionat─â manual ╚Öi personalizat─â. 30 decembrie 2017 ÔÇô 1 mai 2020, Bucure╚Öti, Rom├ónia. ÔÇ×Rela╚Ťia a fost una frumoas─â ╚Öi foarte intens─â p├«n─â la sf├«r╚Öit. Fiecare ╚Öi-a descoperit o latur─â pe care pu╚Ťin o ╚Ötia. Am avut multe de ├«nv─â╚Ťat, am evoluat ╚Öi ne-am maturizat ├«mpreun─â. Dar c├«nd nu merge, e bine s─â po╚Ťi s─â pui cap─ât ├«ntr-o manier─â civilizat─â pe c├«t posibil. Via╚Ťa continu─â ╚Öi e frumoas─â!ÔÇŁ

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.