La Maison rouge sau arta ca experienţă

Publicat în Dilema Veche nr. 737 din 5-11 aprilie 2018
La Maison rouge sau arta ca experienţă jpeg

La Maison rouge, ÔÇ×Casa ro┼čieÔÇť ÔÇô aceast─â denumire evoc─â un loc ├«ns├«ngerat, un loc ÔÇ×macbethianÔÇť b├«ntuit de apari┼úii, un refugiu periculos. Numele ales acum c├«┼úiva ani pentru un nou spa┼úiu parizian consacrat unor expozi┼úii neobi┼čnuite ├«mi evoc─â de fiecare dat─â ÔÇ×casaÔÇť din Ne├«n┼úelegerea lui Camus, casa situat─â ├«n pustietate, izolat─â, unde fiul ce revine pentru a-┼či reg─âsi mama ┼či sora va fi ucis dintr-o inadverten┼ú─â. Un spa┼úiu propice crimei. Un spa┼úiu unde asasinatele s├«nt posibile ┼či insecuritatea este permanent─â. La Maison rouge din Paris, al─âturi de Bastilia, confirm─â, pe plan estetic, presentimentul de fiecare dat─â reactualizat c─â aici s├«ntem confrunta┼úi cu m─ârturiile extreme ale artei: nu opere, ci experien┼úe. Experien┼úe produse de arti┼čti bolnavi psihic, cu expresii ÔÇ×dincolo de art─âÔÇť, cu manifestarea durerii ├«n ce are ea mai insuportabil. La Maison rouge e un loc al excesului. Azi m─â g├«ndesc cu triste┼úe c─â acest loc exemplar va disp─ârea ├«n 2018, prin decizia lui Antoine de Galbert, care l-a creat. De ce? Poate din convingerea c─â trebuie s─â se pun─â cap─ât unei aventuri radicale care nu se poate eterniza ╚Öi nici domestici: nimic mai str─âin acestui spa┼úiu dec├«t temperarea angaj─ârii. Aici, mai mult ca oriunde, ├«mi amintesc de celebra fraz─â biblic─â citat─â de Grotowski: ÔÇ×Pentru c─â nu e┼čti nici cald, nici rece, ci c─âldu┼ú, te vomitÔÇť. La Maison rouge a fost un loc incendiar unde j─âraticul n-a fost nicic├«nd stins.

├Änainte de a se ├«nchide s├«ntem invita┼úi la dou─â experien┼úe unice, dou─â manifest─âri care, dincolo de o identitate personal─â, dezv─âluie amploarea unei tragedii colective a unui popor, a unei rase. Artistul, anonim sau individual, se constituie ├«n mesager al comunit─â┼úii c─âreia ├«i apar┼úine. ┼×i tocmai aceast─â asociere ├«ntre un destin colectiv ┼či o oper─â personal─â tulbur─â acum, c─âci, f─âr─â protec┼úii, arta se converte┼čte ├«n experien┼ú─â biografic─â dubl─â, a artistului ┼či totodat─â a privitorului. C├«nd am p─âr─âsit La Maison rouge am r─âsfoit un album cu instala┼úii moderne inspirate de Marcel Duchamp ┼či, privindu-le, dup─â m─ârturiile tragice al c─âror martor fusesem, am ├«n┼úeles de ce le detest: opere sterile, neutre, opere unde artistul se protejeaz─â ┼či cultiv─â distan┼úa securizant─â.

Cum s─â nu-mi par─â indecent de reci ┼či ÔÇ×inteligenteÔÇť ÔÇô le ┼čtiu argumentele! ÔÇô ├«n raport cu opera unei pictori┼úe rome, Ceija Stojka (1933-2013), revelat─â acum, artist─â care, copil fiind, a tr─âit infernul lag─ârelor de concentrare? Ea restituie mai ├«nt├«i amintirile ÔÇ×boemeÔÇť ale poporului s─âu ├«n ├«mprejurimile Vienei gra┼úie unor imagini ludice ┼či luminoase ÔÇô o exaltare a vie┼úii nomade ┼či comunitare ÔÇô, unde energia cromatic─â ┼či simplitatea apari┼úiilor o afiliaz─â marilor pictori naivi, de la Douanier Rousseau la arti┼čtii din ┼čcoala s├«rb─â. Copaci ├«n floare, c├«mpii ├«nverzite, dansuri ┼či muzic─âÔÇŽ Timpul de alt─âdat─â. Un proustianism paradiziac. Apoi intervin reprezent─ârile lag─ârelor cu svastici emblematice ┼či corbi care ├«nnegresc orizontul, ca ├«n ultimul tablou al lui Van Gogh: prezen┼úa iminent─â a mor┼úii. Acestor imagini, pe spatele operelor, Ceija Stojka le adaug─â adev─ârate poeme ale martiriului ├«ndurat din partea solda┼úilor germani care ÔÇ×urlau ├«nc├«t ┼či lui Satan i s-ar fi f─âcut fric─âÔÇť, iar poli┼úistele pudrate ┼či blonde impuneau inumane constr├«ngeri umilitoare: cuvintele se asociaz─â imaginilor. ├Ämpreun─â, ele atest─â oroarea tr─âit─â. ┼×i cum s─â r─âm├«i insensibil la povestea feti┼úei Ceija, c─âreia mama ei ├«i arat─â ascunderea printre mor┼úi ca solu┼úie de salvare sau, mai teribil ├«nc─â, la amintirea solda┼úilor americani ├«n lacrimi, ├«ngrozi┼úi de amploarea masacrului neb─ânuit pe care l descoper─â tragic surprin┼či, solda┼úi deruta┼úi pe care supravie╚Ťuitorii din lag─âre ├«i consolau? Dar artista de azi se revolt─â c├«nd afl─â c─â pe locul unui lag─âr de odinioar─â se construie┼čte un complex alimentar, ┼či atunci ea ├«┼či implor─â ÔÇ×mor┼úiiÔÇť s─â se trezeasc─â pentru ca nem┼úii s─â nu-i uite.

img 9083 jpg jpeg

Pe de alt─â parte, pictori┼úa rom─â propune imagini mai pu┼úin epice, imagini emblematice, imagini sintetice al c─âror impact are puterea unui ┼čoc, ca ├«n p├«nza unde coexist─â o iluminare stranie a lumii ┼či un bra┼ú pe care observ─âm cifra tatuat─â a prizonierului. Se afirm─â astfel un raport violent ├«ntre dereglarea cosmic─â ┼či tragedia istoric─â. Sau cum s─â nu citez ochiul ce se deschide ├«ngrozit pentru a explora masacrul uman? Supraveghere cosmic─â. Nu divin─â, ci doar manifestare simbolic─â a nevoii de ├«ncredere c─â cineva ÔÇ×vedeÔÇť ce se petrece ├«ntre oameni.

├Än s─âlile vecine de la Maison rouge s├«ntem invita┼úi la ├«nt├«lnirea cu o figur─â inedit─â, P─âpu┼ča neagr─â, ┼či ea o expresie a durerii, dar difuz─â, asociat─â condi┼úiei subalterne, devalorizante a comunit─â┼úilor negre din America. P─âpu╚Öa e un dublu oferit copilului care se identific─â cu ea ┼či o transform─â ├«n partener de coexisten╚Ť─â ludic─â. ├Än lume s-a impus imperialismul p─âpu┼čii albe, valorizat─â ┼či difuzat─â planetar, ├«nc├«t a sf├«r┼čit prin a se constitui ├«n partenerul electiv al feti┼úelor de oriunde. ┼×i totu┼či, descoperim aici, a existat ┼či o p─âpu┼č─â neagr─â, p─âpu┼ča conceput─â ┼či cusut─â de d─âdace care se proiectau pe ele ├«nsele ├«n aceste forme primitive, arhaice, aproape mitice. Ele s├«nt o expresie a unor femei adulte ce-┼či afirmau identitatea ├«n mod secret, anonim: p─âpu┼či ale excluderii. ┼×i cum s─â nu le resim┼úim tragedia afl├«nd care le-a fost soarta, c─âci toate au fost marginalizate, uitate, sacrificate: ├«n testele la care au fost supu┼či copiii, p├«n─â ┼či feti┼úele negre alegeau ÔÇ×p─âpu┼ča alb─âÔÇť ca alter ego. Alienare angajat─â de la cea mai fraged─â v├«rst─â.

Privesc lumea p─âpu┼čilor negre ┼či ├«i resimt energia subteran─â, c─âci ele nu s├«nt decorative, ci dimpotriv─â, ├«nc─ârcate cu o energie str─âin─â p─âpu┼čilor albe. Adev─ârate expresii rituale exilate ├«ntr-o lume alb─â, dar identificabile ici ┼či colo ├«n vechi fotografii de familie care le-au p─âstrat urma. ┼×i cum s─â nu r─âm├«n nemi╚Öcat, ├«ndelung, ├«n fa┼úa unei p─âpu┼či ÔÇ×mascateÔÇť ÔÇô p─âpu┼ča alb─â cu obraji roz ┼či z├«mbet pe buze, care se dismuleaz─â ├«n spatele unei m─â┼čti de p─âpu┼č─â neagr─â? Imagine ce pare ├«mprumutat─â din Negrii de Jean Genet, dar aici totul e invers: p─âpu┼ča alb─â tinde s─â se ascund─â sub masca neagr─â ┼či nu invers, ca personajele din piesa celebr─â. Lor le sem─âna Michael Jackson, care, negru fiind, voia s─â se ÔÇ×albeasc─âÔÇť. Mai simpatic─â ├«mi e p─âpu┼ča de la Maison rouge.

├Än fa┼úa acestor tablouri ┼či p─âpu┼či reunite am resim┼úit impactul artei ca experien┼ú─â. A┼ča cum, c├«teva zile mai devreme, v─âz├«nd ultimul spectacol semnat de Peter Brook, Prizonierul, mi s-a revelat c─â doar asemenea ├«nt├«lniri se convertesc ├«n amprente defintive, numai ele nu se uit─â. ┼×i poate de aceea m-am g├«ndit ÔÇô ┼či, sper, l am ├«n┼úeles din nou, mai bine, mai ad├«nc ÔÇô la Artaud, cel care a visat la spectacol ca la un ÔÇ×eveniment unicÔÇť. La Maison rouge auzeam ecoul profe┼úiilor strangulate.

P.S. O coinciden┼ú─â: La Maison Victor Hugo a organizat o expozi┼úie de art─â brut─â, art─â a bolnavilor ce ├«┼či caut─â o ┼čans─â de acces la lumin─â prin desen ┼či culoare. Ra┼úiunea naufragiat─â se reveleaz─â aici ca un univers fascinant tocmai pentru c─â e lipsit de repere. ┼×i totodat─â ca un apel la salvare ÔÇô pasager─â! ÔÇô prin art─â. Nazi┼čtii aveau s─â-i ucid─â fiindc─â erau ÔÇ×nedemniÔÇť de societatea arian─â ┼či s─ân─âtoas─â pe care o proiectau. 

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cele mai recente lucr─âri publicate: Scena lumii, anii Dilemei (Editura Polirom, 2017) ╚Öi U╚Öa, o geografie intim─â (Editura Nemira, 2017).

946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?