├Änceputul ┼či ne-sf├«r┼čitul operei

Publicat în Dilema Veche nr. 677 din 9-15 februarie 2017
├Änceputul ┼či ne sf├«r┼čitul operei jpeg

Dou─â expozi┼úii la dou─â capete ale lumii ├«┼či r─âspund: ÔÇ×LÔÇÖIneffac├ęÔÇť la Institutul Memorii ale Editurii Contemporane (IMEC) ├«n Normandia ┼či Unfinished la MoMA din New York. Ele rezoneaz─â ┼či invit─â la o medita┼úie inspirat─â de conceptele care le inspir─â: g├«ndirea unei expozi┼úii persist─â uneori dincolo de operele expuse, mai ales atunci c├«nd acestea nu s├«nt exemplare. Nu pot s─â uit nici descoperirea Vanit─â┼úilor, nici pe aceea a cabinetelor de curiozit─â┼úi sau a peisajelor alegorice. Nuclee figurative se constituie ┼či persist─â mnemonic, devin repereÔÇŽ precum cele dou─â revela┼úii recente.

├Än Normandia, o splendid─â m├«n─âstire abandonat─â a fost convertit─â ├«n ad─âpost al arhivelor apar┼úin├«nd protagoni┼čtilor literaturii moderne, de la Artaud la ┬şBarthes ┼či de la Genet la Duras sau at├«┼úia al┼úii. Aici am r─âsfoit mai demult carnetele lui Patrice Ch├ęreau sau am consultat paginile lui Alain Robbe-Grillet. De ast─â dat─â, un eseist inspirat, Jean-Chris┬ştophe Bailly, invit─â la o c─âl─âtorie ├«n arhivele ÔÇ×episodiceÔÇť ale creatorilor pornind de la petice de h├«rtie disparate, de la foi nervos ├«nnegrite, de la ceea ce capteaz─â ÔÇ×g├«ndireaÔÇť ├«n act ÔÇô acea ÔÇ×work in progressÔÇť proprie unui artist. Peregrinam ├«n sala central─â a m├«n─âstirii oprindu-ne ├«n fa┼úa a ceea ce nu marcheaz─â ├«nc─â debutul unei opere, ci presim╚Ťirea ei ┼či perspectiva programului ce abia se ├«ntrevede. C─âutarea unui titlu la Maurice Pons, organizarea unei structuri la Michel VinaverÔÇŽ E schi┼úa unui ├«nceput. Ici ┼či colo, savant dispuse, pagini rupte care se ata┼čeaz─â acestui concept ce prezideaz─â expozi┼úia: ÔÇ×lÔÇÖineffac├ęÔÇť ÔÇô ÔÇ×ne╚ÖtersulÔÇť. El cap─ât─â azi sensul unei persisten╚Ťe ce evoc─â o alt─â epoc─â, abandonat─â, aceea a h├«rtiei manuscris ┼či nu a actualelor ecrane translucide refractare unor asemenea inscrip┼úii fugitive, disparate. Ecranele uit─ârii ┼či ale dispari┼úiei. O simpl─â manevr─â gre┼čit─â, ca a mea odat─â, de trist─â amintire, ne face s─â pierdem imagini unice sau scrisori rare. ÔÇ×LÔÇÖineffac├ęÔÇť ÔÇô reziduu al m├«inii care scrie ┼či al inspira┼úiei care ├«┼či graveaz─â fulgerarea instantanee.

Aceste reziduuri poetice dispuse conform criteriilor unei compozi┼úii muzicale, dansante chiar, seduc ┼či prin eteroclitul lor, c─âci ele, adesea, pe aceea┼či foaie, conjug─â litere ╚Öi desene, versuri ┼či cercuri. Ele atest─â o ezitare preliminar─â ┼či o incertitudine de pozi┼úionare: g├«ndim ├«n vorbe ┼či figuri totodat─â. Van Gogh nu-i expedia oare lui Theo epistole unde desenul restituia grafic pictura pe care tocmai o terminase ┼či pe care, la r├«ndul lor, cuvintele o descriau cu o pasiune febril─â? Procesul intentat, pe bun─â dreptate, de c─âtre urma╚Öii lui Artaud editoarei operelor complete, ┬şPaule Th├ęvenin, viza tocmai excluderea din manuscrise a imaginilor creionate: manuscrise invalide, amputate! Yannis Kokkos, prezent ├«n expozi┼úia normand─â, mi-a expediat misive pe care le-am ├«nr─âmat tocmai pentru c─â aliau cuv├«ntul ┼či crochiul. Exemplele abund─â. ┼×i de aceea termenul folosit de Walter Benjamin le convine: ÔÇ×imagini de g├«ndireÔÇť. G├«ndire ├«n mi┼čcare, g├«ndire care se caut─â ┼či ├«┼či descoper─â expresia ├«n gesta┼úie ca pe pagina unui carnet apar┼úin├«nd unui pictor japonez din secolul al XVIII-lea: f─âr─â frontiere, artistul migreaz─â de la nota┼úia plastic─â la caligrafia clasic─â. Metafor─â a indeciziei de moment, a c─âl─âtoriei ce nu-┼či suspend─â dinamica, ci, dimpotriv─â, ┼či-o asum─â explicit.

Circul├«nd aici, ca ┼či mai demult ├«n spa┼úiul legendar al Funda┼úiei Bodmer de la Geneva, unde se acumuleaz─â manuscrise din alte vremuri, de la Galilei la Tolstoi, de la Cehov la Kafka, f─âr─â nici o expertiz─â savant grafologic─â, o convingere mi se impune: privindu-le, s├«ntem confrunta┼úi cu adev─ârate ÔÇ×embleme de identitateÔÇť. Ele nu permit revelarea unor voca┼úii secrete ┼či nici nu invit─â la analize poli┼úiste, nu, ele ne indic─â pulsiunea unui act, modul de a-l exersa, de a-l ├«mplini mereu ├«n acelea┼či condi┼úii, nedeviind de la focarul central ce-l define┼čte pe fiecare artist. Privesc r├«ndurile nevrotic microscopice ale lui Walter Benjamin sau ale lui Philippe Lacoue-La┬şbarthe care, nici unul, nu las─â un milimetru de pagin─â gol. Horror vacui e aici absolut─â. Iat─â un mod de a-╚Ťi organiza g├«ndirea, de a o formaliza f─âr─â a menaja nici un centimetru disponibil! Scriitura miniatural─â, aproape caligrafiat─â obsesiv, mi se pare a fi o constant─â general─â. ├Än schimb, pe manuscrisele lui Mozart notele se ├«nscriu precipitat ca ┼či cum opera pe cale s─â se creeze impune un ritm at├«t de veloce c─â m├«na nu-l poate urm─âri. De aceea so┼úia ├«i va recopia crea┼úiile, la fel ca so╚Ťia lui ┬şBach sau a lui Dostoievski. Un manuscris al lui Adamov expune, dimpotriv─â, dezordinea artistului agitat, ├«n timp ce o pagin─â a lui Barthes, ├«ngrijit caligrafiat─â, ├«i confirm─â lini┼čtea interioar─â. ┼×i cum s─â nu ┼úi se ├«nl─âcrimeze ochii privind o bucat─â de h├«rtie ascuns─â ├«n pantalonul de pu┼čc─âria┼č al lui Genet, care reia r─âspunsul de o demnitate exemplar─â al lui Mozart, c├«nd, dup─â premiera la Don Giovanni, ├«mp─âratul ├«i spune condescendent: ÔÇ×Prea multe noteÔÇť? ÔÇ×Nici una ├«n plus, sireÔÇť, ├«i r─âspunde muzicianul pe care Genet, acuzat ┼či el de ÔÇ×abuz de cuvinteÔÇť, ┼či-l adopt─â ca aliat. ÔÇ×Precizia, mereu preciziaÔÇť, conchide autorul Cameristelor.

La New York, la MoMA, s├«nt reunite, sub vocabula ÔÇ×unfinishedÔÇť, opere plasate sub semnul ÔÇ×ne-sf├«r┼čituluiÔÇť, al netermin─ârii ca program sau condi┼úie. Opere care r─âm├«n deschise, adev─ârate ÔÇ×bouches dÔÇÖombreÔÇť capabile s─â respire tocmai pentru c─â s├«nt nedes─âv├«r┼čite. Nu e┼čecuri, ci dimpotriv─â, realiz─âri suspendate al c─âror orizont nu se ├«nchide. De la Leonardo ┼či Michelangelo la Delacroix sau Picasso, spa┼úiile incomplete, figurile nedes─âv├«r┼čite, siluetele doar schi┼úate captiveaz─â ochiul ┼či atest─â totodat─â ├«ntreruperea crea┼úiei, dar ┼či umanitatea artistului. Umanitate ce-┼či recunoa┼čte fie oboseala, fie melancolia ce-i interzic s─â continue. ├Än ÔÇ×ne-sf├«r┼čireaÔÇť operei ├«i putem recunoa┼čte prezen┼úa, ├«i putem resim┼úi ├«ndoiala cronic─â sau abandonul accidental. Creator prezent dincolo de semn─âtura obi┼čnuit─â, sistematic depus─â pe p├«nz─â sau ├«nscris─â pe piatr─â. ├Än teatru, Woyzeck de B├╝chner nu e oare textul cel mai modern tocmai pentru c─â eÔÇŽ neterminat? Iar simfonia lui Schubert nu ne atrage tocmai gra┼úie titlului ce-i atest─â condi┼úia: ÔÇ×neterminat─âÔÇť? ┼×i cum s─â nu evoc scena ├«n care Jacques Copeau, admirator al marelui reformator Gordon Craig, asist─â la defilarea schi┼úelor pe care acesta i le prezint─â ├«nso┼úite de un unic comentariu obsesiv: ÔÇ×NeterminatÔÇť. ÔÇ×Ne-sf├«r┼čitulÔÇť define┼čte un statut particular al operelor, dar astfel e ┼či proba unei rela┼úii cu opera r─âmas─â ÔÇ×deschis─âÔÇť, pentru a relua vechea formul─â a lui Umberto Eco.

Artistul academic s-a distins secole de a r├«ndul prin dorin┼úa de a ÔÇ×sf├«r┼čiÔÇť opera, dar a o sf├«r┼či, spunea Nathalie Sarraute, printr-un joc de cuvinte, ├«nseamn─â ┼či a o ÔÇ×omor├«ÔÇť. ÔÇ×AcheverÔÇť ÔÇô a termina ┼či a ucide, reunite ├«n acela┼či cuv├«nt! Neterminarea prezerv─â mi┼čcarea, salveaz─â libertatea ┼či solicit─â spectatorul sau privitorul la un efort de completare. Cea mai misterioas─â pies─â a lui Pirandello nu r─âm├«ne Uria┼čii mun┼úilor, al c─ârei ultim act lipse┼čte? Concluzia ne revine nou─â s─â o formul─âm. Lui Pirandello i-a fost imposibil.

Dac─â iubesc statuile r─ânite de timp, cu bra┼úe rupte sau marcate de cicatrici definitive, e ┼či pentru c─â ele suscit─â sentimentul de ÔÇ×ne-sf├«r┼čitÔÇť produs nu de artist, ci de ravagiile timpului. Odat─â, demult, erau perfecte, dar ulterior, azi, s├«nt cr─âpate, r─ânite, desfigurate. ÔÇ×C├«t de banal─â ar fi Venus din Milo integral─â!ÔÇť, ├«mi zic adesea. Recent am cump─ârat o asemenea Fecioar─â grav mutilat─â. ┼×i, privind-o, ├«n┼úeleg c─â Timpul, anonim, impersonal, ┼či nu sculptorul i-a permis s─â ajung─â la acest ÔÇ×unfinishedÔÇť degajat de constr├«ngerile crispante ale perfec┼úiunii. Lui ├«i mul┼úumesc.

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cea mai recent─â carte publicat─â este Parisul personal. Familia din Rivoli 18, Editura Nemira.

Foto: Picasso, Portrait d'Olga

Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.