Geta Brătescu: o artă esopică

Publicat în Dilema Veche nr. 460 din 6-12 decembrie 2012
Geta Brătescu: o artă esopică jpeg

Clădirea din Calea Moşilor nr. 62-68, din Bucureşti, o anexă a Muzeului Naţional de Artă Contemporană, găzduieşte din octombrie 2011 două spaţii de artă, cu sprijin logistic şi financiar oferit de MNAC. La primul etaj e Spaţiul Platforma, coordonat de Simona Dumitriu, istoric de artă. La etajul al doilea este Salonul de Proiecte, iniţiativă a Magdei Radu (curator, istoric de artă) şi a Alexandrei Croitoru, artist vizual. Platforma e mai degrabă un spaţiu de autor, Simona Dumitriu lucrează cu studenţii de la Universitatea de Arte, cu artiştii foarte tineri, în proiecte-laborator: se pun multe întrebări, se fac workshop-uri, iar artiştii răspund cu lucrări-fulger. Evenimentele se succed cu viteză şi lasă în urmă multe alte întrebări deschise. Proiectul în desfăşurare acum – „Deschis pentru inventar“ – e delicat, complicat de abordat: ce facem cu o întreagă moştenire artistică, arta oficială – comandă de Partid?

Salonul de Proiecte, un etaj mai sus, are aerul unei platforme mai aşezate: pornind de la faptul că în general artiştii tineri nu sînt susţinuţi, Salonul şi-a propus să fie în primul rînd un spaţiu de producţie pentru aceştia, investind în lucrări noi. A realizat în primul an două expoziţii mari cu artişti tineri, în urma unui apel public de proiecte, dar şi trei expoziţii cu artişti consacraţi (Ion Grigorescu, Daniel Knorr sînt doar două nume), creîndu-se astfel un „context generaţional mai larg“.

Departe de arta oficială

Pe 25 octombrie, Salonul de Proiecte a deschis expoziţia „Geta Brătescu: Atelierele artistului“, curatoriată de Magda Radu. O expoziţie de muzeu – realizată totuşi într-o anexă a acestuia, într-un spaţiu tînăr – ar putea surprinde. După ce o vezi, te gîndeşti că o asemenea plasare atrage atenţia asupra faptului că o artistă atît de complexă precum Geta Brătescu nu poate fi uşor clasificată şi aşezată în cadre fixe. Vorbim de o extraordinară mobilitate artistică. Născută în 1926, Geta Brătescu este o reprezentantă importantă a avangardei postbelice, a cărei personalitate – poate de aceea greu de definit – este rezultatul studiilor deopotrivă la Facultatea de Litere şi Filosofie (cu un profesor ca G. Călinescu) şi la cea de Arte, cu un mentor precum Camil Ressu. Scriitoare (Atelier vagabond, Atelier continuu sau extraordinara sa privire asupra Italiei, în De la Veneţia la Veneţia sînt doar cîteva titluri), ilustratoarea printre altele a lui Faust în traducerea lui Şt. Aug. Doinaş, director artistic al revistei Secolul 20, Geta Brătescu a fost şi o prezenţă în expoziţiile de artă înainte de 1989. Referitor la acest aspect, Magda Radu scrie într-un eseu pe care i-l dedică artistei: „Geta Brătescu nu s-a considerat o victimă şi nici nu a activat în opoziţie sau în marginea sistemului artistic, dar s-a ţinut departe de arta oficială. Ea a funcţionat după o logică afirmativă şi a căutat să-şi desfăşoare activitatea ţinînd cont de condiţiile unui context dat: a expus cu regularitate, «şi-a văzut de treabă», a continuat să lucreze netulburată...“

Expoziţia deschisă la Salonul de Proiecte vine într-un moment cînd la nivel internaţional are loc un fenomen de recuperare a Getei Brătescu, apărut doar în anii din urmă. Chiar acum artista este prezentă într-un show de mari proporţii la Tate Modern („A Bigger Splash: Painting after Performance“) şi recent lucrări ale sale au fost expuse în Trienala de la Paris, în Bienala de la Istanbul, la New Museum (New York) şi la Frieze Masters, tîrg de artă londonez. În acest context – căruia i se adaugă cel românesc: expoziţia „Resurse“, cu Ion Grigorescu la MNAC în 2007, şi „Lucrul, Imaginea, Semnul“, la Ivan Gallery în 2011 – „Atelierele artistului“ reuşeşte să învingă cronologii, împărţiri pe genuri şi medii de expresie.

Portret interior al artistului

„Geta Brătescu: Atelierele artistului“ depăşeşte discursuri limitative şi de putere, discursuri feministe, politice, intrări forţate în canoane totalizatoare. Curatoarea indică un singur traseu, cel mai generos şi neabuziv: cel al mediilor de lucru, pe cît de fizice, pe atît de imateriale, creaţii imaginare. Atelierul artistei, spaţiul industrial în care a lucrat (cazangeria, tipografia) şi topografia spaţiului mediteranean, sursă primară pentru seria intitulată Medeea. Curatoarea alătură primelor două spaţii concrete pe cel de-al treilea, aflat la polul opus, tocmai pentru a ne avertiza asupra modului de lucru al artistei: fiecare spaţiu pe care îl ocupă cu prezenţa sa este dublat de un spaţiu mental, şi invers – un spaţiu mitic devine prezent, material, prin cartografierea lui. Aceste medii de lucru devin un cadru perfect pentru observarea unui complex proces de transmedialitate: de la desen la tapiserie, video, litografie, fotomontaj, colaj, obiect. Vizitatorul este prins într-un raccourci curatorial, în care imaginea atelierului ocupă fiecare secvenţă din expoziţie ca matrice pentru un portret interior al artistului, o intrare în intimitatea artistică.

Lucrarea video Atelierul (1977) e însoţită de scenariul aceluiaşi film, precum şi de elemente din film extrase şi plasate în sala de expoziţie – precum Cutia lui Pafnutie. Spaţiul industrial devine pentru artistă un mod de a descompune realitatea în detalii şi de a reflecta asupra posibilităţilor formelor, aşa cum se întîmplă în seria Regula cercului, regula jocului (1985): 12 colaje dada – textil şi tempera pe hîrtie – asamblate după regulile hazardului, în forma cercului.

O linie roşie, sinuoasă

Văzute ca un tot, lucrările selectate în expoziţie sînt imaginea unui tip de supravieţuire artistică în perioada comunistă, bazată nu pe negare sau retragere, ci pe creaţie, ca un motor pozitiv care poate fi pornit în orice moment, oriunde eşti. Cu ajutorul lui Esop (prezent în 12 litografii din 1967), sclavul înţelept şi şiret, pe care artista îl ia ca alter ego şi muză de sex masculin, Geta Brătescu e liberă să se exprime artistic; asocierea Bibliei cu mitologia într-o serie de desene din 1974 este unicul mod prin care ea chiar poate desena scenele biblice. În 1980, creează Ipostazele Medeei – desene în textil cu maşina de cusut. De ce tocmai Medeea, celebră pentru uciderea propriilor copii? O metodă de rezistenţă culturală, arta Getei Brătescu constă în primul rînd în trasarea unui spaţiu generos pe care îl poate popula în orice moment cu diferite personaje. E ca şi cum în orice moment ea îşi poate instala propriul atelier, propria lume mitică. „A vedea e sinonim cu a poseda“, scrie artista în Atelier continuu. În expoziţie, te urmăresc cei doi ochi ai artistei: Călătorul (1977) este un obiect multifuncţional, scaun pliant şi baston în acelaşi timp, cu doi ochi de pază, lipiţi pe el.

Cele mai recente lucrări ale artistei lasă deoparte orice referinţă culturală, devenind atelier pur mental, perpetuu. Jocul formelor (2009) este o coregrafie abstractă făcută doar din mişcarea foarfecii. The Crazy line (2012) pare lucrarea unui seismograf, o linie roşie, sinuoasă, pe o fîşie de hîrtie care urcă de-a lungul zidului, în sus, împotriva legilor gravitaţiei. Arta e opera hazardului vieţii.

„Geta Brătescu: Atelierele artistului“ este o călătorie în timp şi spaţii – cu un hiatus de 20 de ani, între 1985 şi 2009 – şi astfel nu are punct terminus, ci doar puncte de plecare, spre o citire atentă a operei unui artist care a lucrat continuu timp de peste şase decenii. Un artist care trebuie citit cu grijă, nuanţat. Expoziţia va fi prezentată într-o formă extinsă la MUSAC – Museo de Arte Contemporáneo de Castilla y León (Spania) în perioada 9 martie – 9 iunie 2013. 

Daria Ghiu este critic de artă.

Foto: Ş. Sava

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Închisoare pe viaţă în Marea Britanie pentru şoferii care produc accidente mortale. În ce condiţii se aplică pedeapsa maximă
Marea Britanie introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şoferii care ucid, în cadrul unei ample reforme a justiţiei care a intrat duminică în vigoare, potrivit informaţiilor publicate de BBC.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.