Franţa: un an de răscruce

Publicat în Dilema Veche nr. 759 din 6-12 septembrie 2018
Franţa: un an de răscruce jpeg

S├«nt perioade sau ani de r─âscruce pentru oameni, comunit─â┼úi, ┼ú─âri. Le ignor─âm cauzele precise ┼či doar iluziile unor discursuri strict ÔÇ×materialisteÔÇť furnizeaz─â cauzalit─â┼úi precise pentru a motiva ce intervine ca perturbare imprevizibil─â, ca dezechilibru periculos ┼či sf├«r┼če┼čte, deseori, ├«n dram─â. Istoria ┼či astrele, oamenii ┼či faptele se asociaz─â pentru a produce asemenea agita┼úii ┼či, printr-o coinciden┼ú─â, dou─â expozi┼úii pariziene reveleaz─â complementar anul tragic al Fran┼úei, 1871. El consfin┼úe┼čte zenitul unei ├«mpliniri ┼či totodat─â debutul unei dec─âderi. Confuzie de destine ale unei na┼úiuni care, ca ├«ntr-o tragedie, se confrunt─â cu extremele unui scurtcircuit ce conduc de la str─âlucirea unui imperiu la pr─âbu┼čirea lui, de la triumful Canalului de Suez la catastrofa Comunei din Paris: vertij derutant, strict datat ├«n acela┼či an, 1871.

La Institut du Monde Arabe, expozi┼úia consacrat─â Canalului de Suez se deschide cu acordurile subtil temperate ale mar┼čului triumfal din Aida, oper─â comandat─â lui Verdi pentru a s─ârb─âtori acest eveniment f─âr─â de seam─ân care a permis jonc┼úiunea ├«ntre Mediteran─â ┼či Marea Ro┼čieÔÇŽ Fran┼úa ┼či Ferdinand de Lesseps s-au asociat cu Egiptul condus de un vicerege, Said Pa┼ča, dornic de modernizare ┼či de independen┼ú─â fa┼ú─â de Imperiul Otoman, pentru a accepta pariul ÔÇ×canaluluiÔÇť. Ideea nu are meritul ineditului, c─âci un faraon, Sesotris al III-lea, ├«n secolul al XIX-lea ├«.Chr., a ini┼úiat deja primele lucr─âri, iar mai t├«rziu canalul a fost salvat de nisipurile de┼čertului, r├«nd pe r├«nd, de ├«mp─âratul Persiei, Darius, de faraoni succesivi ┼či chiar de ├«mp─âratul Traian, binecunoscut nou─â. Apoi, izolarea se impune peste acest teritoriu ce-┼či ├«nchidea frontierele ┼či ├«┼či pierdea autonomia. Canalul a r─âmas ├«n pan─â ca o ran─â deschis─â p├«n─â c├«nd vene┼úienii au ├«ncercat, din motive comerciale, s─â-l redeschid─â, f─âr─â succes. El va p─ârea din nou, c├«teva secole mai t├«rziu, a fi o solu┼úie strategic─â pentru comer┼úul lumii ┼či, cu geniul ce ├«i era propriu, Napoleon, cu ocazia campaniei egiptene, ordon─â s─â se fac─â cercet─âri ┼či proiecteaz─â realizarea canalului la ├«nceput de secol XIX. Un grup de tineri entuzia┼čti, anima┼úi de idealurile utopice ale lui Saint-Simon, vor continua expertiza de teren, dar Egiptul nu le va acorda dreptul de a angaja lucr─âri practice. Abia ├«n 1855 se semneaz─â actul bipartit ├«ntre Fran┼úa ┼či Egipt, iar ├«n 1859, Lesseps ini┼úiaz─â acest ┼čantier gigantic. El va dura zece ani ┼či va cunoa┼čte o reu┼čit─â deplin─â. ├Än acela┼či timp, baronul Haussmann modific─â Parisul, d─âr├«m─â vestigiile medievale, deschide bulevarde, deseneaz─â o alt─â hart─â a capitalei. Cele dou─â proiecte enorme s├«nt sincrone, Al Doilea Imperiu al lui Napoleon al III-lea le asum─â ┼či le ├«mpline┼čte: reu┼čite absolute, ├«n Egipt ┼či ├«n Fran┼úa. Amprente definitive ale unui imperiu ce-┼či manifest─â impactul pe teritoriul lumii.

Dup─â zece ani de eforturi, de┼čertul e traversat de canal ┼či, ├«n 1869, are loc deschiderea somptuos s─ârb─âtorit─â ├«n prezen┼úa marilor demnitari ai Europei. Apoi e prev─âzut─â celebrarea spectaculoas─â pentru care Verdi compune Aida. ├Äntre timp, la Paris a izbucnit revolta Comunei ┼či, ├«n 1871, Fran┼úa nu-┼či mai controleaz─â deciziile, nici nu-┼či mai poate respecta angajamentele: chiar reprezenta┼úia verdian─â e anulat─â, c─âci decorurile trimise de la Paris au r─âmas blocate ┼či, ├«n loc de septembrie, ea va avea loc pe 24 decembrie 1871ÔÇŽ an fatal! S-a ├«ntors roata lumii, imperiul s-a descompus, iar Napoleon al III-lea a fost alungat. Totul s-a pr─âbu┼čit. C├«┼úiva ani mai t├«rziu, englezii ocup─â Egiptul ┼či Fran┼úa pierde Canalul.

La c├«teva sta┼úii de metrou, la Petit Palais, o alt─â expozi┼úie, ÔÇ×Impresioni┼čtii la LondraÔÇť, confirm─â ┼či reveleaz─â dezastrul acestui fatidic an 1871. Aici, la intrare, nu mai auzim acordurile Aidei, ci vedem ruinele Parisului de-abia metamorfozat de Haussmann: H├┤tel de Ville, Tuileries, coloana Vend├┤me la p─âm├«nt! Efectele unei revolte violente ┼či oarbe ce a neutralizat mitul Fran┼úei, deja deteriorat prin ├«nfr├«ngerea dezastruoas─â ├«n fa╚Ťa Prusiei. Ea i-a fost fatal─â ÔÇ×micului NapoleonÔÇť, cum ├«l numea Hugo pe succesorul derizoriu al lui Bonaparte. Foamea domne┼čte, iar un ger aspru ├«i sanc┼úioneaz─â pe parizienii consterna┼úi. Un splendid imperiu sf├«r┼če┼čte brutal ├«n mizerie ┼či penurie. Unde e fastul canalului ┼či al ├«mp─âr─âtesei Eug├ęnie care l-a inaugurat, unde s├«nt splendoarea luminilor ┼či elegan┼úa saloanelor? ├Än 1871, totul s-a destr─âmat. P├«n─â ┼či Opera construit─â de Charles Garnier se va deschide ├«n absen┼úa familiei imperiale ┼či loja le va r─âm├«ne goal─â.

Sub impactul acestor evenimente, pictori nu ├«nc─â celebri, care ├«ns─â deschiseser─â deja drumul novator al impresionismului, se refugiaz─â la Londra, cu at├«t mai mult cu c├«t Anglia le faciliteaz─â decizia nepractic├«nd restric┼úii frontaliere. ├Än 1871, Monet, Pissarro, Sisley p─âr─âsesc Parisul ┼či caut─â ad─âpost la Londra. Arti┼čtii clipei care trece, ai timpului fugitiv iau drumul exiluluiÔÇŽ Cum po┼úi fi atent la varia┼úiile infinitezimale ale zilei ├«ntr un spa┼úiu str─âin? Cum po┼úi privi detaliile naturii din jur c├«nd nu ├«┼úi e familiar─â? Privirea de proximitate poate rezista noii condi┼úii? Ce se schimb─â, ce r─âm├«ne constant? Interoga┼úii ale exilului.

Expozi┼úia debuteaz─â prin p├«nze ÔÇ×academiceÔÇť care au meritul de a evoca situa┼úia ora┼čului cu cet─â┼úeni ├«nghe┼úa┼úi pe str─âzi, cozi la brut─ârii sau copii ├«nfometa┼úi. Iat─â ce refuzau pictorii care traversau Canalul M├«necii! Arhivele fotografice ┼či m─ârturiile plastice confirm─â amploarea dezastrului. Unde e Parisul de acum un an? ÔÇô m─â ├«ntreb. Surprins, privesc imaginile unui Paris epuizat, sf─âr├«mat ├«n acest an blestemat, 1871. Carpeaux, celebrul sculptor oficial, va reveni de la Londra pentru a desena sicriul lui Napoleon al III-lea, care ├«i fusese un indefectibil sponsor ┼či ├«n fa┼úa c─âruia va le┼čina. Fidelitate afectiv─â! Sinistru, un ciclu se ├«ncheie.

La Londra, unde domne┼čte constant obscuritatea nocturn─â a str─âzilor ┼či frecvent imprecizia ce┼úii, impresioni┼čtii caut─â s─â-┼či confirme vechile op┼úiuni f─âr─â a r─âm├«ne indiferen┼úi la noul mediu urban unde s-au refugiat. Exilul ├«i confrunt─â cu aceast─â ├«ntrebare: cum s─â r─âm├«i tu ├«nsu┼úi ┼či cum s─â te integrezi? C├«t─â emo┼úie ├«n aceste viziuni panoramice din Hyde Park pe care le semneaz─â Monet sau ├«n aceste col┼úuri londoneze cu biserici neogotice ┼či comunit─â┼úi protestante pe care le propune Pissarro! Reper─âm vechi motive ┼či totodat─â resim┼úim ÔÇ×├«nstr─âinareaÔÇť arti┼čtilor.

Impresioni┼čtii ├«┼či vor manifesta atrac┼úia special─â pentru Tamisa, care traverseaz─â ora┼čul ┼či care le satisface apetitul pentru mobilitatea apei ┼či pentru inepuzabilul s─âu joc de lumini. Fluviul devine centrul afectiv al acestor arti┼čti care evit─â ordinea interioarelor burgheze sau poza afectat─â a prerafaeli┼úilor. Evident c─â operele celebre ale lui Monet marcheaz─â expozi┼úia: cursul fluid al Tamisei ┼či arhitectura sever─â a Parlamentului, c─ârora li se consacr─â, constituie un ansamblu antinomic ce ├«nregistreaz─â scurgerea timpului c─âci aici ÔÇ×e de necrezut c├«t de repede se schimb─â totulÔÇť, spune uimit Monet. Aici el descoper─â ÔÇ×cea┼úaÔÇť, pe care o va picta cu obstina┼úie, produc├«nd reac┼úii ironice sau repulsii asumate. Un cronicar va spune c─â, privindu-i tablourile, are ÔÇ×senza╚Ťia c─â nu ┼či-a ┼čters ochelariiÔÇť. Pentru c─â Monet a urm─ârit trecerea de la lumina zorilor la apusul de soare ┼či, la ├«nce┼úo┼čarea lumii, pictura lui pare a fi un ceasornic al mi┼čc─ârii solare. El e un amant al clipei ┼či, a┼ča cum a surprins-o pe pere┼úii catedralei din Rouen, o capteaz─â ┼či aici, departe de durerea Fran╚Ťei. Monet ÔÇô un artist de geniu insensibil la cursul istoriei! Nici urm─â de ran─â ├«n ciclul londonez al celebrului exilat.

1871, an tragic. An de r─âscruce, a┼ča cum mai t├«rziu vor fi 1914, 1917, 1939, 1956, 1968ÔÇŽ 1989.

P.S. Privind aventura Canalului de Suez, nu m─â puteam ├«mpiedica s─â-mi amintesc tragedia Canalului funest, Canalul Dun─âre ÔÇô Marea Neagr─â. S─â nu-l uit─âm, jertf─â inutil─â! 

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cea mai recent─â carte publicat─â: Iisu╚Öii mei (Editura Nemira, 2018).

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.