A cui e vina

Publicat în Dilema Veche nr. 361 din 13 - 19 ianuarie 2011
A cui e vina jpeg

Probabil că e vina mea. N-ar fi trebuit să merg la final de noiembrie 2010 la toate expoziţiile importante din Paris, la Pompidou (Arma“, Nancy Spero), la Palais de Tokyo (Sophie Calle), la Cinematecă („Brune/Blonde“), la Maison Hugo („Portrete de scriitori din 1850 pînă în zilele noastre“), la Maison Balzac (Louise Bourgeois), la Muzeul de Artă Modernă (Larry Clark  şi Basquiat), la Cité de la musique („Lenin, Stalin şi muzica“), la Versailles (Murakami: „Știinţe şi curiozităţi la curtea de la Versailles“), Carnavalet („Louis Vuitton & Paris“) ş.a.m.d. 

Poate c-am exagerat cu atîtea expoziţii gîndite ca la carte, care-ţi iau cîteva ore bune din zi şi te lasă să ieşi cu mintea plină şi picioarele obosite. Ce-i drept, după o săptămînă de Paris şi o sumedenie de muzee, m-am simţit ca după un curs intensiv de artă, istorie şi literatură, am notat pe pliantele de la expoziţii tot felul de lucruri pe care le-am auzit-văzut-citit şi pe care ştiam că n-am cum să le mai găsesc în altă parte. La „Lenin, Stalin şi muzica“ am stat o dimineaţă întreagă, ascultînd Prokofiev şi {ostakovici, uitîndu-mă la tablouri ale avangardei ruse şi la fragmente de documentare, citind poeme, manifeste, denunţuri, istorii personale. Am înţeles mai multe despre raportul dintre artă şi dictatură decît am aflat vreodată din toate cărţile. De aceea, poate că am greşit. Nu trebuia să merg, după ce am fost la Paris, la Muzeul Naţional de Artă al României, ca să văd „Destine la răscruce. Artişti evrei în perioada Holocaustului“. Titlul suna bine, descrierea – şi mai şi: „Expoziţia prezintă operele a 16 artişti evrei care au avut contribuţii majore la introducerea în spaţiul românesc a «artei noi», unii dintre ei numărîndu-se printre iniţiatorii unor direcţii avangardiste occidentale. (…) Expoziţia îşi propune să demonstreze că evenimentele din România în perioada Holocaustului au distrus iremediabil un mediu artistic efervescent, evolutiv şi aflat în deplină concordanţă cu manifestările din arta europeană a momentului“. În sfîrşit!, mi-am spus, o expoziţie care contează. Mă aşteptam să văd o rescriere a istoriei artei din secolul al XX-lea, voiam să descopăr pictori de care n-aveam habar, eram pregătită să notez nume şi informaţii, recomandasem expoziţia în Dilema veche, de cum aflasem de ea. Ca de obicei, entuziasmul mi-o luase înainte.

Expoziţia de la MNAR e un fiasco, o adunătură de tablouri, împrumutate de pe la muzeele din ţară, al cărei singur criteriu de selecţie e evreitatea autorilor lor. Lipseşte orice informaţie care l-ar putea ajuta pe vizitator în vreun fel – singurele lucruri scrise sînt, slavă Domnului!, numele autorului, titlul operei, anul şi muzeul proprietar. În rest, te plimbi prin cele două săli şi nu pricepi nimic. Sigur, pe Brauner şi Iancu îi ştiai dinainte, eventual şi pe Perahim, dar despre restul nu ai nici cea mai mică idee. Or, scopul era tocmai să afli care sînt ceilalţi artişti evrei care au contat sau ar fi putut conta, cum au fost ei afectaţi de istorie, cine a plecat din ţară şi cine a rămas, cine a trecut la realism socialist, cine s-a restras etc. Nu, doar tablouri înşirate de-a lungul pereţilor, într-o ordine ştiută numai de curatori, din care înţelegeai ce puteai. A, şi nişte fotografii minunate, de o limpezime uluitoare, cu oameni joviali şi tineri (bănuieşti că sînt artişti, dar n-ai de unde să ştii, pentru că nu există nicăieri nici o legendă), printre care s-au strecurat alte imagini, cutremurătoare, de data asta, cu oameni ucişi pe stradă. Pogromul de la Iaşi, probabil. Dar nici de asta nu eşti sigur, nu scrie nicăieri.

Pe scurt, o expoziţie din care nu pricepi nimic, a cărei miză e anulată, pur şi simplu, de o nepăsare a realizării în faţa căreia rămîn consternată. Mi se pare, pînă la urmă, că „Destine la răscruce. Artişti evrei în perioada Holocaustului“ le aduce un deserviciu acestor artişti, pe care, în loc să-i readucă în atenţia publicului şi să-i plaseze într-un context care să le pună în lumină opera, îi îngroapă şi mai tare în anonimat. Da, există un catalog al expoziţiei, dar el costă 60 de lei, iar vizitatorul nu e obligat să şi-l cumpere. Ar fi trebuit, în schimb, să aibă la dispoziţie un minimum de informaţie care să dea un sens expoziţiei de la MNAR. E imposibil să nu spui nimic despre artiştii respectivi, despre dramele lor, să nu-i citezi, să nu dai seamă de un aer al epocii, istoric, artistic, social, sperînd că la plecare vizitatorul va da 60 de lei şi va conspecta acasă catalogul. Fără informaţie, expoziţia nu există pentru vizitator. Și atunci la ce bun?

Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.
p 17 2 jpg
Post-traumă
În definitiv, totul e filmabil.
995 17 Biro coperta1 jpg
Live în Control
Mai interesant decît limbajul sărac al versurilor, care ar fi familiare unui psihoterapeut de liceu.
995 21 Iamandi jpg
Ordinea închisorilor
În cele mai multe situații, acești intelectuali au făcut mai întîi o închisoare fascistă și apoi una comunistă.
Vizual general Conferințele Despre lumea în care trăim jpg

Adevarul.ro

image
Carla’s Dreams, criticat dur: „Răutăcios, antipatic, poate lipsit de educație, puțin fals și dezamăgitor”
Realizatorul a fost invitatul emisiunii realizate de Cătălin Măruță în cadrul căreia a acceptat să participe la rubrica „Spui tot sau îți ia gura foc?”.
image
Român păcălit în Turcia cu implanturi de păr. Țeapa este de mii de euro. „Ce scrie pe factură?“
Pățania unui român care s-a dus în Turcia să facă implant de păr a fost povestită pe Facebook de o rudă. Omul a fost înșelat cu mii de euro și acum nu mai știe cum să-și recupereze banii.
image
Boala neurologică rară de care suferă Celine Dion, explicată de un medic. „Transformă oamenii în statui”
Celine Dion a anunțat că și-a anulat actualul turneu mondial din cauza problemelor de sănătate pe care le are. Cântăreața celebră a anunțat la sfârșitul anului trecut că suferă de sindromul „Stiff Person Syndrome”, anulând astfel câteva date din turneul din Las Vegas.

HIstoria.ro

image
Autoportretul lui Vincent van Gogh: strategie de autovalidare?
Vincent van Gogh ajunge la artă târziu, la 28 de ani, după ce eșuase pe calea teologiei și a misionarismului și se consumase în istovitoare crize identitare.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii