Viziuni, viziuni şi alte gînduri

Publicat în Dilema Veche nr. 404 din 10-16 noiembrie 2011
Viziuni, viziuni şi alte gînduri jpeg

- Festivalul Naţional de Teatru, Ediţia a 21-a -

Mi se întîmplă cîteodată, în sălile de teatru, obosită de atîtea şi atîtea imagini inutile, să mă apuce o teribilă nostalgie după spectacolele unui Strehler şi lumina unică a lumii sale, sau după silueta şi zîmbetul sardonic ale unui Tadeusz Kantor, după valurile de muzică ce subliniau în contrapunct o lume născută din coşmarurile amintirii. Nu ştiu dacă peste 20 sau 30 de ani, tinerii spectatori de astăzi vor încerca acelaşi tip de nostalgie după lumea unui Andrei Şerban, scăldată în aceeaşi lumină parcă ireală, după eleganţa desenului său regizoral, dar ale cărui linii nu ezită să le zgîrie, cîteodată cu stridenţă, să le umple de clocotul sau de mofturile zilei de azi. O lume atît de bine definită de titlul spectacolului său bergmanian, o lume de „strigăte şi şoapte“, pe pragul labil între fiinţă şi nefiinţă, între vizibil şi invizibil.

Ce ar fi fost Festivalul Naţional de Teatru din acest an fără Andrei Şerban şi cele patru spectacole ale sale, răsfirate în ultimii ani, între două frontiere şi două limbi? Căci Andrei Şerban este un artist care traversează frontierele şi limbile la fel de firesc, „veşnic tînăr şi ferice“, şi alegerile sale o dovedesc încă o dată. Desigur, fără acest focus excepţional asupră-i, aceste viziuni bergmano-cehoviene în inima Festivalului, am fi asistat la un alt festival, reprezentativ, desigur, pentru restul stagiunii teatrale din România, ceea ce nu e puţin.

Oglinda timpului ce trece

Fără îndoială teatrul său poartă marca marelui teatru în care şi-a făcut ucenicia la sfîrşitul anilor ’60. Marele teatru de care noua generaţie încearcă că se despartă, căci într-adevăr codurile s-au schimbat şi vremurile şi-au ieşit din ţîţîni. Nu-l văd însă pe Şerban pierdut cu desăvîrşire de partea amintirilor. Dimpotrivă. În cel mai recent spectacol al său, Trei surori de Cehov, la Teatrul Naţional din Budapesta, Şerban se ia la trîntă cu ideea unui anume Cehov, moştenit în dantele şi regrete eterne. Lectura lui Şerban la Trei surori e deosebit de vitală, de un umor şi o lipsă de respect decapante şi înviorătoare: femei uşor isterice, nevroze sexuale, neîncetatele discursuri despre viitorul luminos al omenirii, subminate de un ridicol pe care distanţa istorică ne-o permite astăzi. Unchiul Vanea la Teatrul Maghiar din Cluj este un spectacol ce ne conduce în spatele şi în jurul cortinei; publicul nu mai ocupă spaţiile sale obişnuite, e plimbat, busculat, obligat să-şi schimbe sensul privirii, atras de verticala sau prăbuşirea personajelor, în ameţitor echilibru, cînd pe stinghia îngustă a balconului, cînd traversînd rîndurile de spectatori. Astrov, extraordinarul Zsolt Bogdán, pe care îl vom regăsi în Bergman, aici într-o memorabilă scenă a beţiei, alături de Vanea (András Hatházi), poartă pe umeri, balansînd-o primejdios, o scîndură uriaşă ca o cruce pe Golgota, într-o scenă de beţie sub ploaie, unde cei doi îşi urlă disperarea deasupra capetelor spectatorilor, se plimbă printre ei, sar pe paltforme, coboară, vin şi revin; Elena (Imola Kézdi sau Enikö György Jakab) îşi urmează bătrînul soţ plîngînd, şi Sonia (Anikó Pethö) psalmodiază ultimele replici ca un prohod spasmodic, fără speranţă. Cutremurătorul Strigăte şi şoapte, acest memento mori, apud Bergman, în cadraje alb-negru pe roşul de sînge al spaţiului teatral, mă urmăreşte de anul trecut, cînd l-am văzut pentru prima dată. Nu este o adaptare scenică a filmului lui Bergman, ci un making of ce ne vorbeşte despre moartea părinţilor noştri, a noastră, a celor ce o joacă acum în faţa noastră şi despre puterea artei, reală sau iluzorie consolare. Ivanov a încheiat focus-ul cehovian, un spectacol montat cu actorii de la Teatrul Bulandra. Piesa e rar montată, Şerban a ales de altfel să joace o primă variantă a textului mai puţin cunoscută: eroul principal cade în final răpus de o criză cardiacă şi nu se mai sinucide cu un foc de revolver. Ivanov, interpretat de Vlad Ivanov, nu mai este eroul tipic din literatura rusă, omul de prisos ce se sinucide „frumos“, ca un personaj din Lermontov, ci un om oarecare, care acceptă cu voioşie compromisul mic-burghez pe care i-l impune Saşa, logodnica sa, adeptă a „iubirii active“. Aşa cum este construit personajul, un tip banal, de care se îndrăgostesc prosteşte femeile, finalul acesta este perfect logic.

Cîteva schiţe pentru un portret de grup

Dar dacă importanţa şi calitatea celor patru spectacole Şerban ne obligă să ne concentrăm privirea asupra creatorului lor, „tabloul de grup“ nu a fost dezechilibrat. De la Teatrul Naţional din Craiova, un alt spectacol aşteptat a fost Caligula de A. Camus în regia lui Laszló Bocsárdy, cu Sorin Leoveanu, stranie lebădă albă ce ucide pentru că nu acceptă ideea morţii, într-un superb cadru scenic, semnat de József Bartha, de un alb imaculat, trei straturi de plexiglas translucid şi strălucitor ca foile unei cepe uriaşe sau ale dezghiocării de sine. Păcat însă că actorii din jurul acestei stranii păsări morbide joacă într-o altă cheie, cam ca în piesele istorice costumate, de altădată. Cu Leonce şi Lena de Büchner, Gabor Tompa şi Carmencita Brojboiu pentru scenografie, la Teatrul Maghiar din Cluj, au cizelat o extraordinară boîte à musique, în costume şi peruci pudrate, cu o perfectă unitate de stil şi graţie. Othello şi preaiubita lui Desdemona, după Shakespere, scris şi pus în scenă de Mihai Măniuţiu la Sfîntu Gheorghe, ne-a reamintit gustul regizorului pentru grotesc şi provocare. A avut de asemenea şansa unui partener care i-a adus mai mult decît asistenţa coregrafică, Peter Uray, şi ai săi actori dansatori de la Studioul M din Sfîntu Gheorghe: András György Jakab în Othello şi o superbă Desdemona, Enikö György Jakab, de la Teatrul Maghiar din Cluj. Silviu Purcărete într-un cadru scenic creat de, sau împreună cu Dragoş Buhagiar (îndrăznesc să afirm asta după mărturisirile de la Divanele, sau întîlnirile moderate de Alice Georgescu, directoarea artistică a Festivalului, care aveau loc dimineaţa într-un spaţiu absolut încîntător, la Ceainăria de la Teatrul Act) a avut curajul să re-joace D’ale carnavalului, spun să rejoace, într-atît amintirea spectacolului lui Pintilie cu acelaşi delir carnavalesc a rămas o referinţă mitică. Dintr-un imens camion-pubelă ce intră în scenă în marche arrière, ies şi coboară personajele, pestriţe făpturi de carnaval. În jur, scena e mai degrabă goală, cu lăzi, ambalaje diverse, ca un maidan din noile mahalale bucureştene. Constantin Chiriac în Pampon e absolut răvăşitor, irezistibil, totul prinde altă viteză de îndată ce intră el în scenă; ideea celor trei Didine e excelentă, în logica nebună a absurdului, ca femeia cu trei capete din barăcile de bîlci; Ofelia Popii e plină de nerv şi haz, fără să fie însă teribila ploeşteancă decît din cînd în cînd. Ca şi restul spectacolului, bine construit şi gîndit pe bucăţi, dar fără fluiditatea ce ne-ar fi antrenat în dezlănţuirea nebună a carnavalului. S-a găsit poate în sala Operei Române, ca în orice turneu, acel grăunte de nisip ce a blocat maşinăria, şi care va dispărea ca prin farmec la următoarea reprezentaţie...

Hic sunt leones, sau partea actorului

Festivalul a pus în lumină cîţiva mari actori, Bogdán Zsolt, Ofelia Popii în Felii de Lia Bugnar, recital pentru o actriţă unică în mai multe monologuri, Alina Berzunţeanu în 9 grade la Paris, spectacol scris şi pus în scenă de Peter Kerek, Ion Caramitru şi Valeria Seciu în studiul după Macbeth de Radu Penciulescu sau Marcel Iureş în Absolut!, o fabuloasă adaptare după Ivan Turbincă, de un umor şi o inventivitate dezlănţuite, cu complicitatea evidentă a regizorului Alexandru Dabija. Festin prea bogat, aşadar nu pot să închei decît cu o privire către „Teatrul de mîine“ (rubrică a festivalului) unde l-am regăsit pe Radu Afrim cu un spectacol de la Sfîntu Gheorghe, într-un text bizar, Mai întîi te naşti, al danezei Line Knutzon, dar pe care l-a deturnat cu un delir ce îi e propriu: un soi de coşmar al unor adolescenţi perturbaţi, bîntuit de apariţii şi pocitanii cum numai el ştie să mai închipuie, un soi de vizuină de vrăjitoare, zîne şi pitici, o lume de basm. Radu Afrim a păstrat ceva din curiozitatea copilăriei, stranie şi impură, şi îmi place curiozitatea lui, gata mereu să descopere nume noi din dramaturgia contemporană, care îi seamănă şi care e capabilă să ne neliniştească dincolo de zgomotoasele sale aparenţe. 

Mirella Patureau este traducătoare şi critic de teatru, cercetătoare la Atelier de recherches sur l’intermédialité et les arts du spectacle, CNRS, Paris.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.