Traumatismul viorii și gesturile durerii

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
Traumatismul viorii și gesturile durerii jpeg

Abandon├«nd Parisul ╚Öi str─âzile sale ciuruite de panourile magazinelor ├«nchise, m-am refugiat temporar ├«n Normandia unde, abia sosit, am g─âsit, din ├«nt├«mplare, o carte cu un titlu ÔÇ×sentimentalÔÇŁ, Suflet sf─âr├«mat, scris─â de un autor japonez. Prezentarea m-a atras c─âci anun╚Ťa fic╚Ťiunea unei ├«nt├«lniri dramatice ├«ntre art─â ╚Öi istorie ├«n contextul violent al r─âzboiului sino-japonez de la sf├«r╚Öitul anilor ╩╝30. Tocmai terminasem un roman, Costumiera de Patrick McGrath, consacrat rela╚Ťiei ├«ntre teatru ╚Öi Anglia ├«n al Doilea R─âzboi Mondial. Continuitate care m-a sedus ╚Öi, astfel, din Europa am trecut ├«n Japonia pe acela╚Öi fond de conflict militar.

├Än romanul englez, so╚Ťia, costumier─â reputat─â, descoper─â duplicitatea so╚Ťului, un mare actor, interpret unanim recunoscut al lui Malvolio din Noaptea regilor, amantul shakespearian ridicol ╚Öi cinic, internat ├«n echivalentul unui actual azil psihiatric. Gloria scenelor londoneze se va revela ├«ns─â a fi fost un fascist deghizat, a c─ârui nevast─â, pe deasupra, era evreic─â. Siderat─â, dup─â moartea acestuia, ea ├«i g─âse╚Öte, ascuns─â ├«n reverul unei haine, o emblem─â ce ├«i atesta apartenen╚Ťa la cercurile naziste. Actorul de geniu le frecventa cu acela╚Öi talent cu care pe scen─â ├«l interpreta pe Malvolio. Expertiza accidental─â a ├«mbr─âc─âmintei va denun╚Ťa jocul dublu al so╚Ťului adorat. Dintr-un ÔÇ×costumÔÇŁ de toate zilele, ÔÇ×costumieraÔÇŁ afl─â adev─ârul care o va deruta p├«n─â la a-╚Öi pierde min╚Ťile ╚Öi a sf├«r╚Öi tragic sub impactul acestui ╚Öoc post mortem. Actorul ca surs─â de confuzii sf├«╚Öietoare pe vremuri incerte politic.

├Än romanul japonez al lui Akira Mizubayashi, rela╚Ťia dintre art─â ╚Öi r─âzboi e de asemeni central─â, dar diferit tratat─â. Teatrului i se substituie muzica. Patru muzicieni s├«nt reuni╚Ťi pentru a repeta Rosamunda, cvartetul de o sf├«╚Öietoare melancolie al lui Schubert, ├«n sala unui centru cultural din Tokyo, c├«nd un caporal brutal ├«i surprinde ╚Öi ├«i agreseaz─â violent. Pentru a-╚Öi afirma autoritatea obtuz─â, el va sf─âr├«ma vioara primului violonist sub ochii fiului s─âu, ascuns, din precau╚Ťie, ├«ntr-un dulap. ├Än contextul fascist al Japoniei din ╩╝38, tat─âl va fi acuzat de simpatii comuniste ╚Öi eliminat, ├«n timp ce adolescentul, gra╚Ťie unui prieten, va fi adoptat ╚Öi va tr─âi la Paris sub o dubl─â identitate, franco-japonez─â.

T├«n─ârul orfan se va consacra fabric─ârii de viori, dar mai cu seama repar─ârii viorii distruse ale c─ârei resturi le-a putut recupera. El a resim╚Ťit traumatismul viorii ╚Öi ╚Ötie c─â nu-l va putea dep─â╚Öi dec├«t confrunt├«ndu-se cu dezastrul instrumentului... ╚Öapte ani ├«i va consacra acestei opera╚Ťii.

Dac─â so╚Ťia actorului cu identitate dubl─â nu va rezista revela╚Ťiei devastatoare, t├«n─ârul rezist─â tocmai ├«n numele deciziei de a reconstitui vioara spart─â. O hain─â ╚Öi o vioar─â: prima reveleaz─â o culpabilitate, ├«n timp ce a doua invit─â la o restaurare. Pe fond de persisten╚Ť─â a celor care li se asociaz─â: actorul duplicitar sau tat─âl integru. ╚śi, de aceea, ambii revin ca fantome pentru a comunica direct cu urma╚Öii, fiecare ├«n mod opus, sub impactul acestor urme traumatice.

Akira Mizubayashi utilizeaz─â termenul de ÔÇ×sufletÔÇŁ ├«n sensul literal al cuv├«ntului desemn├«nd piesa central─â a unei viori ce asigur─â propagarea ╚Öi uniformitatea sunetelor. Ea determin─â calitatea instrumentului. ╚śi acest ÔÇ×sufletÔÇŁ concret protagonistul decide s─â-l reconstituie, dar, totodat─â, opera╚Ťia devine curativ─â pentru propriul s─âu ÔÇ×sufletÔÇŁ interior. Vioara ╚Öi omul se asociaz─â ├«ntr-un efort comun de refacere.

p15 2 wc jpg jpeg

Traumatismul viorii l-am tr─âit ╚Öi eu, ca traumatism al m─â╚Ötii. Al m─â╚Ötii de teatru N├┤ superb─â pe care, din iubire, am privit-o ore ├«n ╚Öir aproape de un calorifer care nu i-a fost propice ╚Öi i-a determinat deteriorarea. Masca, vag restaurat─â, e de atunci camuflat─â pe pere╚Ťii apartamentului pentru a nu m─â confrunta cu r─ânile persistente ce-i afecteaz─â puritatea. Vinovat, am ascuns-o ╚Öi astfel, la╚Ö, m-am protejat. Nu demult, i-am ar─âtat-o unui prieten plastician, Mircea Cantor, ╚Öi i-am ├«mprumutat-o pentru a se inspira, mi-a m─ârturisit el, nu doar de la imagini, ci ╚Öi din prezen╚Ťa unui obiect concret. Traumatismul se atenueaz─â ╚Ötiind c─â un artist o prive╚Öte ╚Öi c─â, poate, ├«i reg─âse╚Öte ÔÇ×sufletulÔÇŁ. De aceea a╚Ötept ÔÇ×mascaÔÇŁ reparat─â, dublu al ÔÇ×vioriiÔÇŁ, am├«ndou─â japoneze.

Azi, dup─â aceste ├«ncerc─âri ├«ndelungi, dup─â aceste a╚Ötept─âri f─âr─â de sf├«r╚Öit, azi nu s├«ntem noi ├«n╚Öine r─âni╚Ťi? ├Än mod diferit, dar r─âni╚Ťi. Un ajutor ne e necesar. Cine ne va repara? ╚śi brusc ├«mi amintesc titlul unui roman vizionar scris de o prieten─â, Maylis de Kerangal, R├ęparer les vivants. Repararea celor vii, dep─â╚Öirea traumelor ╚Öi reanimarea dorin╚Ťei de via╚Ť─â. Ca ├«n romanul japonez unde descendentul muzicianului martir se consacr─â viorii sparte ╚Öi, ├«n final, reanimate. A nu accepta distrugerea ╚Öi a viza ÔÇ×reparareaÔÇŁ e un act de rezisten╚Ť─â. ╚śi totodat─â de speran╚Ť─â ├«n ciuda ├«ncerc─ârilor tr─âite. De ÔÇ×re├«nviereÔÇŁ.

p15 1 jpg jpeg

Ieri, pe malul mării, am văzut un tînăr care avea bine rînduite pe un cărucior cîteva veșminte, o pătură și, liniștit, fără să cerșească, privea orizontul cenușiu. N-am îndrăznit să-i ofer ceva. Tăcerea impunea respect. Cine-l va repara?

Revenit acas─â, m-am refugiat ├«n fa╚Ťa a dou─â imagini ce adoptau acela╚Öi regim de expresie. Nu strig─ât ╚Öi lamenta╚Ťie, ci rezerv─â pudic─â a oamenilor atin╚Öi ├«n ÔÇ×sufletulÔÇŁ lor cel mai profund, oameni redu╚Öi la t─âcere. Traumatism absolut ce se exprim─â prin economia gesturilor ╚Öi mutismul vocii. O lume s-a pr─âbu╚Öit ╚Öi ei ├«╚Öi ascund privirea pentru a nu-i constata dezastrul ╚Öi a se retrage ├«n propriul interior ca ├«ntr-un refugiu ultim. Impresionat, observ ├«nrudirea ├«ntre gestul Mariei Magdalena dintr-un tablou ag─â╚Ťat pe zidul biroului ╚Öi cel unei femei pe un teritoriu libanez devastat ce adopt─â aceea╚Öi postur─â. Gesturile durerii.

Traumatismul viorii, traumatismul oamenilorÔÇŽ A repara obiecte ╚Öi fiin╚Ťe mi s-a p─ârut a fi voca╚Ťia ce succed─â r─âzboaielor. Cele vechi ╚Öi cel recent.

P.S. ├Än ajunul deschiderii muzeelor, o prieten─â care conduce celebrul muzeu Orangerie m-a invitat s─â descop─âr, singur, expozi╚Ťia Suprarealismul ├«n plin─â lumin─â. Ea reune╚Öte tablourile lui Magritte pictate ├«n timpul r─âzboiului mondial relu├«nd maniera de a picta a lui Renoir. Tablouri hibride, decep╚Ťii flagrante. Artistul era b─âtr├«n sau vremurile nu-i erau favorabile? Din nou despre consecin╚Ťele ÔÇ×lumii ie╚Öite din ╚Ť├«╚Ť├«niÔÇŁ, cum spune Hamlet.

George Banu este eseist ╚Öi critic de teatru. Cele mai recente c─âr╚Ťi publicate: Via╚Ť─â ╚Öi teatru pe scena lumii (Editura Polirom, 2021) ╚Öi O lumin─â ├«n inima nop╚Ťii (Editura Nemira, 2021).

Foto: wikimedia commons

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.