Tragicul ca remediu

Publicat în Dilema Veche nr. 720 din 7-13 decembrie 2017
Tragicul ca remediu jpeg

Confruntat cu ÔÇ×r├«sulÔÇť, reac┼úie contagioas─â a tinerei genera┼úii, sau cu multiplicarea ÔÇ×performan┼úelorÔÇť care se ┼čterg ca spuma m─ârii, ├«n ultimul timp mi-am recunoscut lucid inaptitudinea la ÔÇ×extremul contemporanÔÇť. De aceea am evitat formularea unor evalu─âri severe ce puteau fi repudiate facil ├«n numele inevitabilei incompatibilit─â┼úi de v├«rst─â, dar aceast─â precau┼úie nu m-a ├«mpiedicat s─â am un persistent sentiment de ├«nstr─âinare. Ce remediu s─â adopt? Mi-am impus s─â a┼čtept, conform practicilor orientale. A┼čteptare prelungit─â, azi r─âspl─âtit─â prin intensitatea r─âspunsului revelat: remediul prin tragedie. Ea m-a consolat, ├«n plin─â criz─â de neadaptare, pe mine ┼či pe at├«┼úia al┼úii, reinject├«ndu-ne intensitatea implic─ârii ce ni se p─ârea, pe bun─â dreptate, c─â p─âr─âsise scenele de azi. Tragedii antice sau recente, tragedii care nelini┼čtesc ┼či aduc o confruntare cu destine esen┼úiale! Cine rezist─â, cine lupt─â, ce ├«nfr├«ngeri consfin┼úesc ├«ncheierea? ÔÇô iat─â ├«ntreb─âri uitate, dar astfel readuse ├«n discu┼úie. Remediul tragic provine din aceast─â intransigen┼ú─â reg─âsit─â a omului, considerat─â pierdut─â. ┼×i de aceea ie┼čim dintr-o sal─â reconcilia┼úi ┼či cu o art─â, teatrul, ┼či cu noi, capabili ├«nc─â s─â asum─âm asemenea probe de via┼ú─â. Tragedia salveaz─â!

Recent mi s-a revelat Trilogia elementelor, ce reune┼čte marile personaje ÔÇô Fedra, Ismena ┼či Agamemnon ÔÇô, adev─ârat ÔÇ×obiect neidentificatÔÇť, semnat de Erico Bagnolo, av├«nd o pe Marianne Pousseur ca interpret protagonist. Tragedia ┼či-a pierdut aici integritatea textual─â pentru a fi expus─â fragmentar, dar totodat─â ni se propune o revenire la origini, c├«nd ea era jucat─â de un singur interpret. Monolog primordial ce restituie condi┼úia eroilor pe un fond ÔÇ×oniricÔÇť de reflec┼úii acvatice, de melodii stelare, de dansuri severe. Actri┼úa se deta┼čeaz─â ca o ├«ncarnare a actorului tragic, sculptural ┼či muzical. ┼×i astfel, noi s├«ntem proiecta┼úi ├«ntr-o splendid─â singur─âtate tragic─â, plasat─â sub semnul visului, al pelerinajului nocturn printre ruinele Greciei, ce devine splendid teritoriu imaginar. Gra┼úie acestei alternan┼úe de registre ┼či mijloace scenice, spectacolul ne invit─â s─â reconstruim memoria imaginar─â a unor tragedii ce reverbereaz─â ├«n timp asemeni unor ecouri persistente. Aici vorbele ┼či gesturile, sunetele ┼či notele se asociaz─â ├«ntr-un ansamblu fictiv, lipsit de orice veleitate de reconstruc┼úie arheologic─â. Totul confirm─â persisten┼úa poetic─â a tragediei ┼či converte┼čte ├«ncerc─ârile prin care trec eroii ├«n nara┼úiuni monologale pe fond de alian┼ú─â a elementelor. Tragedia devine rapsodic─â ┼či Marianne Pousseur ÔÇô un aed ale c─ârui vorbe ┼či c├«ntece suscit─â reverbera┼úii de alt─âdat─â.

Iat─â, ├«mi spun, sinteza originar─â a artelor, nu doar tehnic realizat─â, ci ┼či fantasmatic imaginat─â, confuzie a debuturilor ce, dincolo de spectacol, evoc─â unitatea originar─â a omului, tragic ├«ncercat, dar nicicum disociat. Aici, frontierele se ┼čterg, vocea c├«ntat─â domin─â, iar figura androginului se impune. Totul e dublu, multiplu. Iat─â, ├«mi spun, un spectacol mnemonic ┼či oniric, un vis de tragedie. C├«nd p─âr─âsesc teatrul Ath├ęn├ęe, teatrul lui Jouvet, m─â simt ca fiind depozitarul acestei experien┼úe invitat s─â o povesteasc─â altora. E ceea ce fac acum. O, consolare! O, melancolie!

C├«teva luni mai t├«rziu, la teatrul La Colline, Wajdi Mouawad propune cu spectacolul Noi s├«ntem to┼úi p─âs─âri, scris ┼či regizat de el ├«nsu┼či, o alt─â confruntare, dar, de ast─â dat─â, nu ca o ├«ndep─ârtat─â reverbera┼úie, ci ca o realitate tragic─â actual─â. Puterea cuvintelor, violen┼úa situa┼úiilor, incandescen┼úa jocului cultiv─â acea ÔÇ×lips─â de m─âsur─âÔÇť proprie tragediei. Aici nu ÔÇ×formaÔÇť tragic─â, ci ÔÇ×intensitateaÔÇť tragic─â serve┼čte de referin┼ú─â a lumii moderne ├«n expresia ei cea mai violent─â reprezentat─â de Orientul Mijlociu ┼či de conflictele sale. Dac─â acum o sut─â de ani se vorbea despre ÔÇ×tragedia BalcanilorÔÇť, acum se depl├«nge aceea a Asiei Mici. ┼×i cum s─â nu admit c─â aceste sf├«┼čieri f─âr─â concesii ├«ntre evrei ┼či arabi pleca┼úi ├«n lume ┼či reveni┼úi temporar pe teritoriul Israelului ┼či al F├«╚Öiei Gaza acced la o indiscutabil─â dimensiune tragic─â? ÔÇ×EvreulÔÇť cel mai intransigent descoper─â c─â e adoptat ÔÇô ca odinioar─â Oedip ÔÇô ┼či c─â, de fapt, e de origine arab─â, iar Wahida, fata gata s─â se logodeasc─â f─âr─â ezit─âri cu un t├«n─âr evreu, resimte brutal incompatibilitatea deciziei ┼či ├«┼či asum─â intransigent ruptura datorit─â afilierii la condi┼úia sa arab─â recent revelat─â. Familia reunit─â aici este dezagregat─â sub impactul tensiunilor f─âr─â solu┼úie, al revela┼úiilor tardive, al fracturilor ontologice. O familie, dar nu redus─â la simple agresiuni interne, ci o familie care se constituie ├«n dublu tragic al acestei lumi f─âr─â de reconciliere posibil─â, condamnat─â la un conflict ireductibil p├«n─â la cap─âtul ei. Tragicul e aici contemporan, dar totodat─â arhaic prin limbajul care ├«i evoc─â deopotriv─â pe Eschil ╚Öi Vechiul Testament. Iat─â un spectacol ÔÇ×anticÔÇť inspirat de r─ânile deschise ale prezentului. Aici ├«ns─â, intui╚Ťie admirabil─â, comicul, ca la Shakespeare, intervine episodic pentru a diminua intensitatea tragic─â ╚Öi a conserva ÔÇ×relativitateaÔÇť lumii care doar astfel nu se sufoc─â ╚Öi poate respira. Mouawad vine din aceast─â lume, apropiat─â/├«ndep─ârtat─â, ╚Öi ├«i restituie ca nimeni altul fractura. Condi╚Ťia tragic─â ├«i e consubstan╚Ťial─â.

Tragicul implic─â o rela╚Ťie intens─â cu timpul, el reclam─â o alegere f─âr─â compromisuri, dar ╚Öi f─âr─â rigori abuziv arheologice. Trilogia elementelor, la fel cum Puck invita spectatorii s─â o fac─â la cap─âtul Visului unei nop╚Ťi de var─â, procedeaz─â la subtile opera╚Ťii ÔÇ×freudieneÔÇť de substitu╚Ťie ╚Öi complementaritate proprii somnului, ├«n timp ce Noi s├«ntem to╚Ťi p─âs─âri exacerbeaz─â autoritatea prezentului pe fond de ├«ndep─ârtate rezonan╚Ťe antice. Totul se joac─â ├«ntre o ├«ndep─ârtare oniric─â ╚Öi o imediate╚Ťe agresiv─â. Tragedia e refractar─â la compromis. ╚śi de aceea ne este necesar─â, mai cu seam─â azi.

Tragicul e un remediu, fie printr-o ├«nstr─âinare ÔÇ×fantasmatic─âÔÇť, fie printr-o exacerbare ÔÇ×istoric─âÔÇť. Am resim╚Ťit impactul acestor op╚Ťiuni radicale ca r─âspunsuri decisive ╚Öi totodat─â polemice aduse abuzului de comic ludic sau de biografie strict personal─â. ╚śi astfel ÔÇô concluzie provizorie a acestui an ÔÇô, ├«mi spun c─â gra╚Ťie unor asemenea op╚Ťiuni m-am reconciliat cu teatrul ca experien╚Ť─â ÔÇ×ultim─âÔÇť. Experien╚Ť─â dincolo de art─â, experien╚Ť─â a spectatorului ce, reticent la gratuitate ╚Öi sedus de gravitate, continu─â s─â-l frecventeze. Tragicul, gra╚Ťie celor dou─â reprezenta╚Ťii aici evocate, mi-a ap─ârut ca o terapie contra scepticismului fa╚Ť─â de puterile scenei, dar ╚Öi ca o rezisten╚Ť─â ireductibil─â ├«n fa╚Ťa efemerului abuziv al multor practici spectaculare contemporane. De aceea ├«i recunosc ╚Öi ├«i admit impactul. El ├«ns─â ├«mi apare ╚Öi ca invita╚Ťie la o asumare deplin─â a durerii, ca ultim acces la adev─ârul ascuns al unor fiin╚Ťe ireductibile, ireconciliabile, ÔÇ×eroiÔÇť care, pierz├«nd, ├«ncurajeaz─â. Orice compromis le e str─âin. 

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cele mai recente lucr─âri publicate: Scena lumii, anii Dilemei (Editura Polirom) ╚Öi U╚Öa, o geografie intim─â (Editura Nemira).

Foto: Noi sîntem toţi păsări, Simon Gosselin

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.