Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 948 din 9 ÔÇô 15 iunie 2022
image

Doar femei n─âp─âstuite a cunoscut Europa? La Paris, timp de mai multe secole, via╚Ťa cultural─â le-a avut ca centru de gravita╚Ťie datorit─â ÔÇ×saloanelorÔÇŁ pe care le-au animat, unde constant se angajau dialoguri, se organizau dezbateri intelectuale, se reuneau filozofi, scriitori, politicieni. Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â. Femeile au str─âlucit pe firmamentul ÔÇ×Ora╚Öului Lumin─âÔÇŁ.

Teatrul, mai cu seam─â ├«n secolul al XIX-lea, le-a constituit ├«n protagoniste ale lojilor ce le serveau drept cadru pentru a se expune, a str─âluci ╚Öi a exalta privirile. Protocolul impunea prezen╚Ťa feminin─â ├«n primul r├«nd al lojlor. Loji ale seduc╚Ťiei unde le era interzis b─ârba╚Ťilor s─â se plaseze ├«ntr-o pozi╚Ťie privilegiat─â ╚Öi orice nerespectare a acestui cod se sanc╚Ťiona prin repro╚Öuri strigate de c─âtre public. Marguerite Gauthier, celebra eroin─â a lui Alexandre Dumas-fiul, ap─ârea sistematic cu un buchet de camelii ├«n m├«n─â, constituindu-se ├«ntr-o eroin─â a s─âlii. Loja ÔÇô acolo femeia se ar─âta ╚Öi captiva aten╚Ťia. Loja lui Renoir e o emblem─â: femeia se las─â admirat─â ├«n timp ce b─ârbatul cu binoclu exploreaz─â sala ├«n c─âutarea altor prezen╚Ťe. Pe de o parte, femeia prezent─â ca surs─â de atrac╚Ťie, pe de alta, partenerul ca insa╚Ťiabil consumator de ÔÇ×pl─âceriÔÇŁ vizuale. Dar tot loja s-a constituit ├«ntr-un adev─ârat motiv romanesc la Stendhal sau Balzac, ╚Öi acolo se confirm─â dramatic ├«nfr├«ngerea Annei Karenina care, ├«n romanul lui Tolstoi, se prezint─â singur─â ╚Öi ├«╚Öi asum─â e╚Öecul ├«n fa╚Ťa unei s─âli care o spioneaz─â nedisimulat. Femeia suscit─â pasiuni ╚Öi exalt─â pl─âcerea de a se afla ├«ntr-o sal─â de teatru. Ea e ÔÇ×steauaÔÇŁ lui, dar totodat─â el o pune ├«n lumin─â ╚Öi face din ea o eroin─â real─â, nu una de fic╚Ťiune. Teatrul ╚Öi ea se asociaz─â ├«ntr-o rela╚Ťie reciproc─â, egal necesar─â. Sala a fost scrinul femeilor.

Spectatoarea atrage privirea, dar actri╚Ťa seduce. De o parte, emula╚Ťia dorin╚Ťei, de cealalt─â parte, satisfacerea ei. Romanele ╚Öi biografiile acumuleaz─â istoriile unor pasiuni efervescente suscitate ├«n contextul teatrului. Actri╚Ťele au fost sursa acestor aventuri extreme. B─ârba╚Ťii le-au admirat pe scen─â, acolo unde ele ├«ncarnau fiin╚Ťe fictive, ╚Öi apoi le-au culcat pe un pat. De unde provine acest recurent impuls erotic? Din aura produs─â de apari╚Ťia eroinelor pe scen─â ╚Öi apoi de frecventarea lor ├«n spa╚Ťiul privat, extrateatral. Actri╚Ťele s├«nt diamante care focalizeaz─â ochii ╚Öi suscit─â dorin╚Ťe. Atrac╚Ťia lor provine din ambiguitatea ├«ntre persisten╚Ťa fic╚Ťiunii ╚Öi atrac╚Ťia corpului. B─ârbatul resimte satisfac╚Ťia de a se culca cu o femeie, dar totodat─â ╚Öi cu personajele ├«ntrupate de actri╚Ť─â. Fantoma lor persist─â ├«n rela╚Ťia dubl─â a amantului ╚Öi a amantei. O str├«ngi ├«n bra╚Ťe ├«n acela╚Öi timp ╚Öi pe Sarah Bernhardt, ╚Öi pe FedraÔÇŽ incertitudine erotic─â. Teatrul a valorizat prezen╚Ťa femeii ├«n sal─â, dar i-a ╚Öi instrumentalizat puterea de atrac╚Ťie. El a fost ├«n acela╚Öi timp scrin ╚Öi ÔÇ×bordelÔÇŁ, cum scria Zola ├«n celebrul s─âu roman Nana. Ambivalen╚Ť─â constitutiv─â.

image
Sarah Bernhardt, 1864 (fotografie de Nadar)

Au fost femeile n─âp─âstuite? Altundeva, sigur, dar ├«n teatru nu. Cum s─â nu amintesc c─â, la sf├«r╚Öitul secolului al XIX-lea, marile vedete au fost feminine? Ele s-au constituit ├«n idoli ce au atras publicul ╚Öi i-au suscitat efervescen╚Ťa. Sarah Bernhardt a cunoscut o glorie planetar─â, din America de Nord ╚Öi de Sud p├«n─â ├«n Rusia ╚Öi ├«n Rom├ónia. Gloria sa este extrem─â ╚Öi, strategic abil─â, ea va fi la originea practicilor publicitare cu importante efecte financiare. Un mare plastician ceh, Alphonse Mucha, semneaz─â afi╚Öele care vor impune imaginea ei emblematic─â, ├«n turnee Sarah Bernhardt vinde c─âr╚Ťi po╚Ötale cu imaginea sa ╚Öi organizeaz─â adev─ârate campanii de autografe, ea intervine ├«n dezbateri publice precum afacerea Dreyfus. Sarah Bernhardt agit─â lumea artei ╚Öi pe cea a politicii. Ea ├«i fascineaz─â pe Proust sau pe Henry James. Femeia cea mai celebr─â a timpului s─âu serve╚Öte de precursor al star-sistemului care, ulterior, va cunoa╚Öte o dezvoltare exponen╚Ťial─â. Sarah Bernhardt bate la u╚Ö─â ╚Öi Greta Garbo intr─â.

image
Eleonora Duse

Teatrul ce preced─â apari╚Ťia regizorului se focalizeaz─â ├«n jurul marilor actri╚Ťe al c─âror impact este enorm. ├Än Italia, Eleonora Duse captiveaz─â spectatori ╚Öi arti╚Öti ca dÔÇÖAnnunzio ╚Öi Pirandello, revoltatul Gordon Craig o distribuie ├«n Rosmersholm de Ibsen, Luchino Visconti pe c├«nd era copil o descoper─â la Milano. Ea personific─â un alt teatru dec├«t cel ├«ncarnat de Sarah Bernhard, un teatru aflat ├«n zorii modernit─â╚Ťii. Nimeni, ├«n Italia, ├«n afar─â de ea nu mai are aceea╚Öi notorietate. Sarah Bernhadt e adulat─â, Eleonora Duse e admirat─â. Dar am├«ndou─â se constituie ├«n figuri mitologice. Lor li se vor substitui apoi ÔÇ×steleleÔÇŁ ecranului c─âci cinematograful devine arta majoritar─â a secolului XX.

├Än Rusia, Vera Komisarjevskaia a avut un statut similar la teatrul regal ÔÇ×AlexandrinskiÔÇť. Un astru al Nordului, dar la fel de reprezentativ─â pentru notorietatea femeii la sf├«r╚Öit de secol. Cehov o detesta pe Sarah Bernhardt, o iubea pe Eleonora Duse ╚Öi o adora pe Vera Komisarjevskaia, c─âreia ├«i promitea constant c─â-i va dedica o pies─â cu toate c─â ea, prin centralitatea prezen╚Ťei sale, opus─â scriiturii lui democratice, a fost la originea e╚Öecului cu Pesc─âru╚Öul. Exilat─â, dup─â Revolu╚Ťie, cineva o recunoa╚Öte ├«ntr-un spital rus de la Paris ╚Öi invit─â la reculegere: ÔÇ×T─âcere, al─âturi moare pesc─âru╚ÖulÔÇŁ. Dup─â ani de zile, ca de la o stea stins─â, lumina ei ajungea p├«n─â la clinica parizian─â.

image
Giovanni Boldini, Doamna în roz (wikimedia commons)

Aceast─â glorie a femeii pe scena culturii, nu doar a teatrului, o confirm─â expozi╚Ťia excep╚Ťional─â a pictorului italian Giovanni Boldini. El expune la Petit Palais o serie de femei care str─âlucesc gra╚Ťie lui cu o efervescen╚Ť─â special─â, ÔÇ×focuri de artificiiÔÇŁ, omagiu adus prezen╚Ťei lor ├«n spa╚Ťiul social, protagoniste publice, actri╚Ťe de geniu interpret├«ndu-╚Öi propriul rol. Dac─â Clarin o imortalizase pe Sarah Berhardt ├«ntr-un decor fastuos, Boldini reia motivul pentru a exalta protagoniste ale vie╚Ťii pariziene. ├Än felul s─âu ÔÇô ca ╚Öi Proust, de altfel ÔÇô, Boldini particip─â la crearea unei mitologii a femeii dincolo de scrinul teatrului. Mitologia ÔÇ×eternului femininÔÇŁ, fondat pe frumuse╚Ťea exuberant etalat─â ├«n teatre ╚Öi saloane.

Le vor urma apoi Pionierele, titlul unei expozi╚Ťii despre femeile-pictor care ├«n anii ÔÇÖ20 se vor impune integral ca artiste ce se afirm─â autonom, ce acced la o libertate plastic─â ╚Öi erotic─â, artiste deta╚Öate de privirea masculin─â pentru a expune corpuri, costume, marionete semnate la feminin. Dar totalitarismele vor ap─ârea ╚Öi ceea ce ÔÇ×pioniereleÔÇŁ au ├«nceput va fi sufocat ├«n anii ÔÇÖ30. Teroarea e masculin─â.

P.S. Recent am descoperit volumul colectiv Ariel din spatele scenei, conceput de Elisabeta Pop ╚Öi Raluca Sas Marinescu. El este consacrat ÔÇ×secretarului literarÔÇŁ, figur─â de odinioar─â, al c─ârei rol ╚Öi prezen╚Ť─â s├«nt readuse ├«n aten╚Ťie gra╚Ťie unor m─ârturii ╚Öi evoc─âri de o rar─â for╚Ť─â memorial─â. ├Än paginile c─âr╚Ťii e reconstituit cu nostalgie peisajul pu╚Ťin vizibil al scenei rom├óne╚Öti din alte vremuri ╚Öi s├«nt semnalate modific─ârile care au intervenit. O alt─â lume ÔÇô caleidoscop al timpurilor.

George Banu este critic de teatru. Ultima carte publicat─â: Les r├ęcits dÔÇÖHoratio (Actes Sud), ap─ârut─â ├«n versiune rom├óneasc─â la Editura Tracus Arte.

Foto (sus): Georges Clarin

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.