Singurătăţi

Publicat în Dilema Veche nr. 763 din 4-10 octombrie 2018
Singurătăţi jpeg

pentru Marcel Iure┼č 

Un ÔÇ×actÔÇť existen┼úial marcheaz─â un destin, c─âci ÔÇ×s├«ntem ce facemÔÇť, afirma un vechi adagiu sartrian, ├«n ultimii ani serios revizuit. ┼×i totu┼či, la aniversarea a dou─â decenii ai Teatrului Act trebuie s─â-i recunoa┼čtem pertinen┼úa: Marcel Iure┼č e la originea acestui ÔÇ×actÔÇť. Un ÔÇ×actorÔÇť a decis s─â fac─â un ÔÇ×actÔÇť, personal ┼či deliberat, concret, durabil. El ├«┼či confirm─â azi longevitatea ┼či, dou─âzeci de ani mai t├«rziu, trebuie s─â-i amintim originalitatea, c─âci acest teatru a inspirat ini┼úiativele ulterioare, autonome ┼či independente, care au modificat cartografia scenelor bucure┼čtene. Teatrul Act are meritul ├«nceputurilor.

O antinomie define┼čte identitatea acestui teatru. Teatru ascuns, teatru subteran, teatru miniatural, pe de o parte, iar pe de alta, teatru plasat ├«n inima ora┼čului, pe Calea Victoriei, cu acces facil, teatru deplin central. El evoc─â pe acei arti┼čti solitari ca Proust sau Cioran, ce nu s-au refugiat ├«n ermitaje inaccesibile, ci ┼či-au avut domiciliul pe alei intens frecventate sau str─âzi cu circula┼úie dens─â. Asemeni lor, Teatrul Act ├«┼či manifest─â prezen┼úa subversiv─â ├«n chiar nucleul ora┼čului. Pentru a te deta┼ča de mondenitate nu e nevoie s─â te izolezi ├«n de┼čert sau s─â te ascunzi ├«n labirintul marginilor urbane. Ceea ce e indispensabil e intransigen┼úa rela┼úiei cu lumea, r─âspunderea fa┼ú─â de arta exercitat─â. Aceasta-i lec┼úia implicit─â pe care o d─â Teatrul Act pe Calea Victoriei 126.

Acest teatru poart─â amprenta unei identit─â┼úi de actor, pecete subtil─â, dar real─â. Pecetea lui Marcel Iure┼č, expert ├«n singur─âtate. ├Än celebrul Caligula, pus ├«n scen─â de Mihai M─âniu┼úiu, el a jucat ca nimeni altul melancolia ├«mp─âratului ├«nsingurat, c─âci spoliat de iubirea surorii, r─ât─âcit pe scena lumii lipsit─â de steaua polar─â a inimii. Niciunde Marcel Iure┼č nu se afirm─â artistic mai plenar dec├«t ├«n ansambluri mici ÔÇô Morome╚Ťii, de exemplu ÔÇô sau ├«n monologuri, c─âci singur─âtatea ├«i permite s─â-┼či reveleze propria profunzime, personal─â, asociat─â celei a cuvintelor scenic adoptate. Singur─âtatea beckettian─â sau cea a F─âc─âtorului de teatru, piesa lui Thomas Bernhardt, singur─âtate a naufragiului care, la el, nu suscit─â nicic├«nd expresii retorice: pudoarea suferin┼úei e constant respectat─â. Dar Marcel Iure┼č a procedat ┼či la o neprev─âzut─â schimbare de registru, reunind de ast─â dat─â comicul ┼či scepticismul ├«n admirabila serie inspirat─â de pove┼čtile lui Ion Creang─â ┼či lucrat─â ├«n complicitate cu Alexandru Dabija. Singur─âtatea ├«i e propice. ┼×i regret c─â ├«nc─â nu l-am v─âzut ├«n magicianul Prospero, maestru al viselor, animator de marionete. A┼čtept!

Actorii de revist─â s├«nt singuri f─âr─â a produce ├«ns─â sentimentul de singur─âtate. La ei totul vizeaz─â angajarea unui dialog direct ┼či colectiv cu sala. Frontierele s├«nt abandonate ┼či r├«sul ├«i reune┼čte pe animatori ┼či pe spectatori, excluz├«nd astfel orice form─â de izolare. Aici efectul comunitar e prioritar c─âutat ┼či, ├«n caz de succes, ob┼úinut. Exist─â ├«ns─â alte singur─ât─â┼úi, singur─ât─â┼úi ale personajelor care se expun sub form─â monologal─â, ca acelea din C├«ntecul lebedei a lui Cehov, Omul cu floarea a lui Pirandello sau Vocea uman─â a lui Cocteau, care i-a permis Oanei Pellea, ├«n regia Sandei Manu, o performan┼ú─â, se pare, excep┼úional─â. Dar mai ales Beckett a impus singur─âtatea personajelor ├«n dou─â capodopere, Oh! les beaux -jours ┼či Ultima band─â. C├«t ├«i iubim pe Winnie ┼či Krapp, care se consacr─â unei c─âl─âtorii autobiografice retrospective la ad─âpost de orice apel spre sal─â ┼či spectator! Singur, dar ├«n apropierea lor c─âci orice form─â de singur─âtate pe scen─â reclam─â proximitatea interpre┼úilor, ├«i ascult ┼či m─â simt reconfortat.

Marcel Iure┼č nu cultiv─â exerci┼úiul particular al recitalurilor, al pl─âcerii versurilor spuse cu libertatea unui Ion Caramitru, expert ├«n jocul de ritmuri ┼či ├«n deruta de sintaxe. Recitalul implic─â o manifestare performativ─â, o expunere a ecoului produs de cuvinte ├«n recitant ┼či, implicit, ├«n spectator. Singur─âtate atenuat─â de iubire. Singur─âtate f─âr─â dram─â, dar singur─âtate salvat─â prin emo┼úie, mistic─â sau profan─â. Ca ├«n recitalurile lui Constantin Chiriac. Ne parvine astfel, ca ├«ntr-un ecou, vocea poetului. El ne e aproape. ┼×i astfel ne ├«mp─ârt─â┼čim singur─ât─â┼úile. Ca ├«n acel monolog excep┼úional, Lecture on Nothing de John Cage, restituit de Robert Wilson ├«n teribila lui izolare haotic─â ┼či salvatoare.

La Festivalul de la Sibiu 2018, o singur─âtate particular─â a sedus. Aceea a lui Isabelle Huppert, care prezenta celebrul roman al lui Marguerite Duras, Amantul, altern├«nd lectura ┼či recitarea textului depus pe un pupitru ca o partitur─â muzical─â. C├«nd cititoare episodic─â ╚Öi c├«nd interpret─â liric─â, Isabelle Huppert exercita o tranzi┼úie constant─â, refractar─â la imobilitate, expresie ├«ns─â┼či a unui entre-deux indecis, unde fiecare termen se vedea f─âr─â ├«ncetare convertit ├«n dublul s─âu reciproc. Lectura devine astfel o expresie poetic─â unde se alterneaz─â pl─âcerea descifr─ârii obiective a cuvintelor ┼či aceea a rememor─ârii frazelor depuse ├«n sine. O singur─âtate de actor ce-┼či m─ârturise┼čte ├«n public iubirea pentru un text.

├Än ultimii ani s-a impus exerci┼úiul solitar, uneori spectaculos, al reprezent─ârii ├«ndeosebi a unui roman, ca de exemplu Orlando de Virginia Woolf, jucat de Jutta Lampe ┼či apoi de Isabelle Huppert. Se pot cita ┼či neuitatele ├Änsemn─âri ale unui nebun de Dostoievski, pus ├«n scen─â de Felix Alexa, cu Marius Manole ┼či Alexandru B─âl─ânescu. Dar, recent, tot la Sibiu ├«n 2018, Denis OÔÇÖHare a povestit singur Iliada, reg─âsind virtu┼úile arhaice ale unui bard care, asemeni lui Homer, restituie fapte istorice ┼či destine umane trec├«nd de la trecutul ├«ndep─ârtat la prezentul imediat. Resim┼úeam aici impactul formelor prime restituite f─âr─â urm─â de postur─â arheologic─â, forme ini┼úiale reanimate de un actor singur. Unic ┼či singular.

Am citit de cur├«nd nuvela lui Tabucchi intitulat─â Teatru. Acolo, un func┼úionar portughez sosit ├«ntr-un sat african prime┼čte o invita┼úie pentru a se prezenta la o cin─â ├«n ┼úinut─â de sear─â. La sf├«r┼čitul ceremoniei i se propune s─â p─âtrund─â ├«ntr-un loc improvizat cu o scen─â pe care e a┼čezat doar un scaun ┼či o sal─â ├«n care, ca ├«ntr-o oglind─â, se afl─â tot numai un scaun. ┼×i atunci, gazda, care e un aristocrat englez retras ├«n acele ┼úinuturi inaccesibile, ├«ncepe s─â recite Lear, iar apoi, ceremonialul odat─â instalat, Romeo ┼či Julieta, OthelloÔÇŽ Ca ├«n seara ├«n care, demult, la Teatrul Act, Marcel Iure┼č a reluat, pentru spectatorul singur care eram, Ultima band─â. Singur─ât─â┼úi ├«mp─ârt─â┼čite. La teatru, pl─âcere rar─â, de nepre┼úuit. 

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cele mai recente lucr─âri publicate: Scena lumii, anii Dilemei (Editura Polirom, 2017) ╚Öi U╚Öa, o geografie intim─â (Editura Nemira, 2017).

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.