Singurătate și memorie

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 917 din 4 ÔÇô 10 noiembrie 2021
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg

Niciodat─â singur (Editura Polirom), acesta e titlul c─âr╚Ťii ├«n care Andrei ╚śerban ├«╚Öi evoc─â prieteni, parteneri sau colaboratori. Astfel ├«╚Öi precizeaz─â condi╚Ťia de artist ce se ├«mpline╚Öte ├«n comunitate ╚Öi nu ├«n singur─âtate, ca a oric─ârui om de teatru. El a cultivat-o ╚Öi a dezvoltat-o cu un talent unic c─âci ╚Öi-a manifestat constant capacitatea de contaminare energic─â ╚Öi artistic─â a unor grupuri de v├«rste, culturi sau istorii diferite. Ceea ce Andrei ╚śerban ├«╚Öi asum─â ca statut a fost profund penalizat de criza COVID-ului. De aceea regizorii au fost cei mai destabiliza╚Ťi prin izolarea impus─â drastic ce i-a frustrat tocmai de regimul lor de lucru ╚Öi, grav r─âni╚Ťi, ╚Öi-au c─âutat sau g─âsit solu╚Ťii de compensa╚Ťie. Ca Andrei ╚śerban care, condamnat la solitudine, ╚Öi-a revizitat prin scris colegii de o via╚Ť─â sau arti╚Ötii care l-au sedus, le-a f─âcut portrete cu precizie ╚Öi afec╚Ťiune autobiografic─â, reunindu-i ├«ntr-o carte scris─â tocmai departe de ei ╚Öi de fervoarea agitat─â a repeti╚Ťiilor. Descindere ├«n timp tocmai pentru c─â a fost v─âduvit de prezentul comunitar. Pentru c─â a fost ÔÇ×singurÔÇť s-a consacrat acestei expedi╚Ťii retrospective ╚Öi a realizat acest muzeu personal. Fenomenul ├«nsingur─ârii nu e unic, ci generalizat. Aceasta explic─â apari╚Ťiile multiple de ÔÇ×memoriiÔÇť, cu tot ce comport─â ele ca revizitare a trecutului ╚Öi animare a unor fantome persistente, dar c─ârora, pentru a reveni, le era necesar─â retragerea domestic─â ╚Öi sacrificarea socialit─â╚Ťii. ├Änsingurarea a suscitat o adev─ârat─â pasiune mnemonic─â ╚Öi a determinat expedi╚Ťii proustiene ├«n c─âutarea ÔÇ×timpuluiÔÇť nu neap─ârat ÔÇ×pierdutÔÇť, dar ÔÇ×tr─âitÔÇť, consumat.  Brusc, ├«n lumea vitezei ╚Öi a comunic─ârii planetare s-au instaurat lentoarea ╚Öi izolarea care au provocat numeroase voca╚Ťii memoriale. Eu ├«nsumi am fost claustrat ├«n mijlocul Parisului ca ├«ntr-un peisaj pustiu de Giorgio de Chirico ╚Öi, de la balconul meu minuscul, am privit zile ├«ntregi la Rue de Rivoli de obicei agitat─â, dar de ast─â dat─â f─âr─â oameni ╚Öi nici vehicule. Atunci, orfan de spectacole, am ├«nceput s─â convoc la o adunare imaginar─â marile figuri de regizori pe care, o via╚Ť─â, i-am frecventat. Le-am reg─âsit vorbele, le-am schi╚Ťat portretele ╚Öi i-am reunit ├«n Povestirile lui Horatio (Editura Tracus Arte). Andreea Nanu, pe fondul izol─ârii, s-a dedicat unor exerci╚Ťii de arheologie a spectacolelor ╚Öi a petrecut ore ├«ntregi pentru a reconstitui ╚Öi a studia vechi reprezenta╚Ťii ale lui Andrei ╚śerban. Rezultatele acestui ╚Öantier se reg─âsesc ├«ntr-un emo╚Ťionant volum, Eternitatea ╚Öi ├«nc─â o zi (Editura Eikon). ╚śi astfel, ea a reactivat evenimente deseori ╚Öterse sau uitate, un destin al spectacolelor c─âruia, prin acest gest de afec╚Ťiune ╚Öi de cercetare, i s-au diminuat par╚Ťial consecin╚Ťele. Voiaj printre umbrele teatrului ÔÇô c├«t─â pl─âcere mi-au procurat ╚Öi descoperirile Andreei Nanu, dar ╚Öi propriile mele seri petrecute de unul singur, privind reprezenta╚Ťii mitice pe care nu le v─âzusem, dar de mult le dorisem. ├Än fa╚Ťa ochilor mi se derulau fragmente din mitologia teatrului european. ÔÇ×Are ceva bun ╚Öi online-ul ─âstaÔÇť, a scris o prieten─â, Amalia Dumitrescu.

Pe de alt─â parte, figuri reputate ale vie╚Ťii pariziene, figuri mondene ca Pierre Nora, celebru editor ╚Öi istoric amator, sau Michel Schneider, intelectual de renume, s-au dedicat aceluia╚Öi efort de prospec╚Ťie mnemonic─â. Dispersa╚Ťi ├«n condi╚Ťiile obi╚Önuite ale cotidianului parizian, ei s-au repliat asupra propriilor parcursuri istorice ╚Öi biografice, scriind texte de o implicare personal─â care, ├«nainte, le era str─âin─â. ├Änsingurarea le-a fost propice pentru afirmarea de sine. Ca ╚Öi unei prietene scriitoare, Florence Delay, care s-a consacrat unei restituiri fictive, dar explicit autobiografice a vacan╚Ťelor fericite de odinioar─â, dintr-un timp re├«nviat cu emo╚Ťie ╚Öi bucurie. Oh les beaux joursÔÇŽ Pe fond de singur─âtate, trecutul se treze╚Öte ├«n mod aproape contagios. Memoriile o confirm─â.

Proust a ÔÇ×regasit timpulÔÇť c├«nd a resim╚Ťit alienarea ÔÇ×timpului pierdutÔÇť ╚Öi, ├«n urma acestei revela╚Ťii, a ├«nchis u╚Öile, ╚Öi-a izolat apartamentul cu panouri de plut─â ╚Öi s-a lansat ├«n ÔÇ×c─âutareaÔÇť timpului. C─âutarea, la recherche, este fructul ├«nsingur─ârii. Azi, un factor obiectiv a determinatÔÇĹo ╚Öi nu doar decizii personale. ├Änsingurarea colectiv impus─â a produs modific─âri de comportament ╚Öi frustr─âri involuntare care s-au convertit ├«ns─â ├«n expedi╚Ťii neb─ânuite, ├«n reg─âsiri binevenite reunite ├«n c─âr╚Ťi scrise pe vremuri de pandemie. Iat─â un efect benefic al virusului. El merit─â semnalat. COVID-ul a determinat fecunde ├«nsingur─âri ÔÇ×proustieneÔÇť ╚Öi a valorizat tezaurul depreciat al memoriei personale. ÔÇ×E bun ╚Öi COVID-ul la cevaÔÇť, pentru a o parafraza pe Amalia. Pe vremuri dominate de gestul imediat ╚Öi de fic╚Ťiunea prospectiv─â, el a determinat, ca Angelus Novus la Paul Klee, revenirea la drumul spre un illo tempore a c─ârui reg─âsire a determinat voca╚Ťia mnemonic─â actual─â.

p 15 paul klee angelus novus wc 1 jpg jpeg

                                                         Paul Klee - Angelus Novus

Grecii distingeau ├«ntre ÔÇ×arhivaÔÇť care presupune conservarea impersonal─â ╚Öi ÔÇ×memorieÔÇť, care poart─â amprenta individual─â a celui care o posed─â. Dar, spuneau tot ei, memoria re├«nvie ├«n austeritatea unei chilii ├«ntunecate, ├«n singur─âtatea celui care se angajeaz─â obstinat ├«n c─âutarea ei. O leg─âtur─â indisociabil─â se stabile╚Öte ├«ntre memorie ╚Öi singur─âtate, ele ├«╚Öi s├«nt indispensabile. Exemplele abund─â, de la ducele de Saint-Simon la marchizul de Sade, de la  Soljeni╚Ť├«n la N. Steinhardt: ├«nsingurare decis─â sau ├«nsingurare impus─â, nu conteaz─â motiva╚Ťia, c─âci ├«nsingurarea este propice rememor─ârii. Azi, COVID-ul i-a revelat virtu╚Ťile.

├Änsingurarea nu e propice tuturor, e chiar un test. Suspendarea ei oficial─â a declan╚Öat, la Paris sau Roma, efer┬şves┬şcen╚Ťa unui public mai entuziast ca niciodat─â, abunden╚Ťa vizitatorilor ├«n s─âlile de expozi╚Ťie sau aglutinarea tinerilor ├«n cafenelele care au invadat ora╚Öele ca ciupercile dup─â ploaie. Ea nu le e necesar─â lor, iar eliminarea sa e perceput─â ca o victorie a socialit─â╚Ťii, ca o restabilire a vechilor rela╚Ťii comunitare. Satisfac╚Ťie general─â. Dar s─â nu uit─âm c├«te spectacole de excep╚Ťie a produs solitudinea c─âci arti╚Öti ca Warlikowski, Luk Perceval, St├ęphane Braunschweig, pentru a cita doar c├«╚Ťiva, au fost mai concentra╚Ťi ca nicic├«nd, c├«te c─âr╚Ťi de memorii n-au fost redactate datorit─â claustr─ârii for╚Ťate impuse de COVID. Cine ╚Öi-ar fi ├«nchipuit? Iat─â fructele bolii.

├Än multe locuri via╚Ťa pare s─â-╚Öi fi reluat cursul normal, dar dac─â ÔÇô e poate un sentiment propriu ÔÇô manifest─ârile o confirm─â, energia lor nu dispune de aceea╚Öi intensitate. S├«ntem convalescen╚Ťii COVID-ului ╚Öi uneori constat─âm persisten╚Ťa unui alt simptom, c─âci dac─â ├«nainte sufeream de claustrofobie, azi, din c├«nd ├«n c├«nd, mul╚Ťi s├«ntem cei care suferim de claustrofilie. S─â o regret─âm sau s─â profit─âm de acest reziduu de ├«nsingurare? ╚śi s─â nu ne ├«ntreb─âm, ca Sorescu odinioar─â, ÔÇ×De ce plec─âm de acas─â?ÔÇť, ci ÔÇ×De ce r─âm├«nem acas─â?ÔÇť. Un efect secundar al COVID-ului a fost ╚Öi acesta: protec╚Ťia securitar─â a domiciliului ╚Öi repulsia pentru comunitate. E consecin╚Ťa pandemiei.

Sub impactul COVID-ului, mul╚Ťi ╚Öi-au reparat casele, al╚Ťii ╚Öi-au scris memoriile ╚Öi, ├«n sf├«r╚Öit, numero╚Öi s├«nt cei care au sucombat deprim─ârii. Reac╚Ťii disparate la ├«nsingurarea care s-a ab─âtut peste lume. Dar ea nu a produs nici urm─â de seduc╚Ťie pentru viitor.

George Banu este critic de teatru. Cea mai recent─â publica╚Ťie a sa: Povestirile lui Horatio, Editura Tracus Arte.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.