Regele şi prinţul

Publicat în Dilema Veche nr. 637 din 5-11 mai 2016
Regele şi prinţul jpeg

pentru Andrei Vieru

Există întîlniri neprevăzute, cu un prieten din cealaltă parte a lumii, cu o rudă din cealaltă parte a timpului... Hazardul, fericit sau nefericit, intervine într-o lume programată pentru a‑l respinge, dar o lume ce se revelează astfel a fi doar aparent sigur controlată. Rămîne mereu loc şi pentru el. Hazardul ne aşteaptă la colţ de stradă. Şi e absurd să-i contestăm puterea doar pentru că-i ignorăm modul de funcţionare. „Il n’y a pas de raison“, „nu-i nici un motiv“ – vă răspund, plini de certitudini, oamenii pragmatici, pozitivi şi lucizi: ei se înşeală. Nimeni şi nimic nu se poate împotrivi hazardului care nu se supune și nici nu se prevede. I-am resimţit efectele în seara în care el mi-a permis nebănuitul rendez-vous cu un rege, personaj între realitate şi ficţiune, Ludovic al II-lea al Bavariei, ale cărui secrete le ignoram. Îi cunoşteam doar legenda, de la Visconti, şi locul morţii, căci pe zidul biroului am agăţat cartea poştală trimisă de mult de o prietenă, Anca Ovanez, care indica, printr-o cruce ce se înalţă singuratică pe marginea lacului Starnberg, locul unde regele s-a înecat. Sau a fost asasinat…

În noaptea aceea l-am descoperit pe regele bizar ce-şi are un precursor teatral, Richard al II-lea al lui Shakespeare, şi el un monarh ludic, lipsit de constrîngeri, obligat pînă la urmă la abdicare. Cioran spune că ar fi vrut să scrie o „istorie a abdicărilor“, fără a-l cita, dar printre ele trebuie adăugată şi cea a lui Ludovic, bavarezul iraţional. De unde-i provine atracţia? De unde-i provine enigma? Acum ştiu – din amestecul insolit de emotivitate absolută şi de exerciţiu arbitrar al puterii. El nu se simte responsabil decît faţă de sine şi de afectele care‑l conduc, îl absorb şi domină. El nu e de aici. El nu-şi e stăpîn. Moştenitor, la 14 ani, tînărul succesor la tron ascultă pentru prima oară, la München, Lohengrin şi resimte impactul acestei revelaţii totale cu o violenţă fără seamăn. În lacrimi, el rămîne imobil ore întregi după spectacol, ca şi cum şi-ar fi întîlnit dublul, ca şi cum şi-ar fi descoperit lumea proprie plasată sub semnul mitului wagnerian. În­tîl­nire decisivă pentru adolescentul care pătrunde în universul fanatasmatic astfel revelat şi de care niciodată nu va fi eliberat. Wagner îi e genitorul mitic. Dar cîtă afectivitate purta regele în sine pentru ca muzica să producă în el o asemenea deflagraţie! Aceasta-i scena originară ce explică totul.

Ludovic se va dărui fantasmei wagneriene şi îşi va construi un castel după modelul inspirat de maestrul său, pe care-l va primi cîţiva ani mai tîrziu la curte, cu fast şi totală dăruire. Îi va construi la Bayreuth templul muzical menit să-i exalte opera şi viziunea culturii germane graţie unor acte şi personaje medievale. Wagner devine curtezanul bătrîn căruia regele nu-i refuză nimic, artistul capricios ce profită scandalos de fascinaţia fără de limite pe care o exercită asupra admiratorului său monarhic. Cît de mediocru e „maestrul“ şi cît de tragic e „discipolul“ ce va trebui să accepte decizia miniştrilor săi de a-l alunga pe acest Wagner idolatrizat, devenit, pentru toţi, detestabil… Mort la Veneţia, regele îi va acorda trenul său personal pentru a i se transporta sicriul, dar durerea-i extremă îl determină să nu asiste la funeralii. Iubire fără de margini! Cum să nu-l iubeşti pe Ludovic?

Ludovic va construi apoi palate bizare, care în epocă vor sfîrşi prin a goli tezaurul ţării, dar acum, graţie turismului, se vor răscumpăra înmulţit. Lebăda lui Lohengrin se plimba pe lacurile subterane şi stîncile evocau universul fantastic al Nibelungilor. Ludovic exercită puterea ca pe un act personal, determinat de propriile-i nelinişti şi dominat de imaginarul de care nu se putea disocia. El se manifestă arbitrar în numele unei frumuseţi absente, al cărei amant insaţiabil regele se declară a fi, Fata morgana a monarhului disperat. 

Regele fără restricţii îl evocă şi pe Caligula, personajul lui Camus, jucat genial acum mulţi ani în spectacolul memorabil al lui Mihai Măniuţiu. Ambii sînt posedaţi de o fantasmă a cărei „realitate“ nu‑i lasă în pace şi le interzice să se consoleze. Împăratul roman îşi deplînge sora şi devine tiran în numele acestei dispariţii a cărei rană nu se cicatrizează, regele bavarez în numele unei fantasme ce îl urmăreşte fără repaus. Caligula şi Ludovic, ambii sînt infectaţi de insomnie cronică şi, parcă fiindu-le teamă să se confrunte cu lumina, se scoală la ceas de seară şi trăiesc în  noapte. Ei îşi sînt fraţi în melancolie metafizică.

Ludovic rupe o promisiune de căsnicie pentru a-şi recunoaşte pulsiunea homosexuală, dar aceasta nu-l împiedică să se dedice unor figuri feminine ca partenere de substituţie. El adoră libertatea Mariei-Antoaneta, dezinvoltura ce a perturbat regulile curţii versailleze şi curajul de a institui o nouă sensibilitate. Pe de altă parte, tot o rebelă ca el, Sissi îi va deveni parteneră constantă de vis şi peregrinări călare, mereu pe „cal alb“, semn de putere şi referinţă magică. Sissi şi Ludovic, logodnici îndepărtaţi de realitatea curţii, străini de exigențele ei, liberi într-o lume imaginară comun împărtăşită. Sissi îşi abandonează împăratul materialist, pe Franz Josef, Ludovic se retrage în palatele sale, unde refuză să i se facă portretul. El îşi explorează astfel abisurile interioare şi totodată evită confruntarea cu imaginea sa ce se deteriora progresiv. Ludovic va fi obligat să abdice şi va fi internat într-un azil, sfîrşind apoi înecat, împreună cu doctorul său, în lacul pe care se pare că voia să-l traverseze pentru a o regăsi, pe celălalt mal, pe Sissi care, cîţiva ani mai tîrziu, sfîrşeşte înjunghiată de un alienat mintal. Fantasme comune, destine comune.

În lumea economiei şi a finanţei care se instaurează în secolul al XIX-lea, Ludovic e un străin. Şi lui i s-ar putea asocia o altă figură, integral fictivă, aceea prinţului Mîșkin, „idiotul“ dostoievskian. Prinţul pare a fi un alter ego al regelui bavarez, pierdut şi totodată fascinant tocmai prin fragilitatea ce-l defineşte şi înstrăinează de cercurile prozaice în sînul cărora evoluează. Regele şi prinţul aparţin aceleiaşi familii, ambii confruntaţi cu posesorii puterii istorice, concrete, miniştri intransigenţi sau capitalişti violenţi, căci în ambii răsună ecourile unei alte lumi, îndepărtate şi inacessibile prezentului. Cum să nu-i iubim pe amîndoi, aşa cum, ireal şi platonic, i-au iubit Sissi ori Nas­tasia Filipovna? Femei mitice care s-au apropiat de aceşti aristocraţi ai inimii trăind în paradisul purităţii afective, refractar la infernul cotidian al finanţei.

Ludovic şi Mîșkin sînt modelele emblematice ale acelor artişti, scrii­tori sau muzicieni, care fac din propria lor fragilitate universul din care se hrănesc: Debussy şi Proust, Maeterlinck şi Hammershoi. Frecventîndu-le opera, avem ocazia de a ne reconforta cu apa clară a emoţiei nepervertite. Ei sînt neprotejați şi distribuie totodată lecţii implicite: „Eu sînt atît de fragil încît nimeni nu mă poate suspecta de autoritate“, spunea Klaus Michael Grüber, regizorul mitologic al generaţiei mele, care aparţinea aceluiaşi cerc. Era şi el un fel de „rege“ şi „prinţ“ laolaltă. Un monarh al scenei ce refuza orice altă putere decît aceea a sentimentului asociat frumuseţii.

George Banu este critic de teatru.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.