ÔÇ×Plugarul ╚Öi moarteaÔÇŁ: un dialog nesf├«r╚Öit

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 904 din 5 ÔÇô 11 august 2021
ÔÇ×Plugarul ╚Öi moarteaÔÇŁ: un dialog nesf├«r╚Öit jpeg

├Äntr-o duminic─â de carnaval descopeream, acum dou─â decenii, la Teatrul ÔÇ×G├ęrard PhilipeÔÇŁ din Saint Denis, l├«ng─â Paris, o pies─â necunoscut─â, un dimant negru despre ├«nfruntarea violent─â cu moartea a unui plugar singuratic. Christian Schiaretti plasa totul sub semnul nop╚Ťii dense, al obscurit─â╚Ťii funebre ╚Öi totodat─â medievale c─âci piesa ÔÇ×anonim─âÔÇŁ data din secolul al XV-lea. Jean-Marc Bory, un prieten ce va muri doar c├«╚Ťiva ani mai t├«rziu, se angaja cu o gravitate sumbr─â ├«n acest dialog final. R─âsuna ├«n vocea lui ecoul nelini╚Ötii venit din pr─âpastia spaimei ╚Öi, absorbi╚Ťi, ne impregnam de cuvintele care se succedau ca ni╚Öte lacrimi grele, ╚Öirag al durerii. C├«nd am ie╚Öit, ├«nsingurat ╚Öi ├«nc─â sub impactul dialogului pe care-l auzisem ca pe o muzic─â funebr─â, pe strad─â un t├«n─âr cu o masc─â de mort pe fa╚Ť─â  m-a b─âtut pe um─âr. ├Änsp─âim├«ntat, m-am ├«ntors ╚Öi, v─âz├«ndu-l, am resim╚Ťit leg─âtura ├«ntre scen─â ╚Öi via╚Ť─â cu aceea╚Öi teroare: de la dialogul medita╚Ťiei ├«n plin regn al nop╚Ťii treceam la carnavalul funebru din ora╚Ö. Undeva, la margine de Paris, care p─ârea a fi devenit un macabru ora╚Ö flamand din urm─â cu multe secole. Experien╚Ť─â dubl─â ce persista, urm─â de ne╚Öters ├«n ÔÇ×via╚Ťa mea secund─âÔÇŁ de spectator. 

Mul╚Ťi ani, mai t├«rziu, c├«nd, ├«n sf├«r╚Öit, prudent, teatrele se deschideau dup─â ├«ndelungata perioad─â de interdic╚Ťie, reg─âseam Plugarul ╚Öi moartea. De ast─â dat─â i se descoperise autorul: Johannes von Tepl, un me╚Öte╚Öugar ie╚Öit parc─â din Mae╚Ötrii c├«nt─âre╚Ťi ai lui Wagner. Acum, un alt prieten, Marcel Bozonnet, juca ÔÇ×MoarteaÔÇŁ, ├«n asocia╚Ťie cu un t├«n─âr actor de o frumuse╚Ťe viril─â a c─ârui dispari╚Ťie devenea de aceea ╚Öi mai insuportabil─â. Din nou, rela╚Ťia cu via╚Ťa se impunea fiindc─â acesta era primul spectacol v─âzut dup─â amenin╚Ťarea virusului care, luni ├«ntregi,  a z─âvor├«t casele ╚Öi a pustiit str─âzile. Vocea lui Marcel Bozonnet ÔÇô ÔÇ×voce de art─âÔÇŁ, cum spunem ÔÇ×teatru de art─âÔÇŁ ÔÇô d─âdea o dimensiune de melopee catifelat─â lungilor dizerta╚Ťii funeste; ele suscitau acum nu at├«t panic─â, c├«t pl─âcerea de a le auzi ca pe o muzic─â funebr─â de Couperin. P─âr─âseam sala reconciliat cu acest teatru simplu, esen╚Ťial, teatru existen╚Ťial care m─â consolase la ceas de eliberare temporar─â, de tranzi╚Ťie repede contrariat─â. ╚śi resemnat, ├«n cas─â, mi-l rememoram.

904 15 banu plugarulsimoartea 095 1 jpg jpeg

├Änt├«lnindu-l pe Silviu Purc─ârete, aflat ├«n c─âutarea unui text, i-am sugerat PlugarulÔÇŽ, text cum nu se poate mai indicat ├«n vremuri de team─â generalizat─â, de indici de mortalitate vertiginoas─â, de contaminare galopant─â. Pentru a-l convinge i-am trimis exemplarul meu oferit de Marcel Bozonnet ╚Öi nici azi nu regret aceast─â insisten╚Ť─â. El reprezint─â a treia variant─â. Ceea ce la Schiaretti fascina prin dimensiunea arhaic─â se converte╚Öte aici ├«n modernitate ce nu afecteaz─â perspectiva mor╚Ťii, dar o coloreaz─â altfel. ├Än spectacolul Teatrului Na╚Ťional din Ia╚Öi, Purc─ârete substitue dialogului originar un monolog interior: plugarul ╚Öi dublul s─âu virtual, alter ego indisociabil de protagonistul confruntat cu iminen╚Ťa sf├«r╚Öitului. Aici, totul debuteaz─â ├«ntr-un decor cotidian cu frigider, canapea ╚Öi birou unde ÔÇ×plugarulÔÇŁ devenit scriitor ├«╚Öi bate la ma╚Öin─â textele ├«ntr-un ritm de stacatto nervos. Solitudine de artist sf├«╚Öiat de temeri, refugiat ├«n exerci╚Ťiul ÔÇ×scrisuluiÔÇŁ care ├«l ├«nlocuie╚Öte pe acela al ÔÇ×oralit─â╚ŤiiÔÇŁ originare. Dar, subtilitate extrem─â, o ├«mp─âcare de ultima clip─â intervine gra╚Ťie iubirii, gra╚Ťie iubitei care treze╚Öte ╚Öi satisface apetitul sexual al protagonistului. Totodat─â, ├«n jur, circul─â ╚Öi intervine ÔÇ×partenerulÔÇŁ virtual, care nu e dec├«t imaginea dedublat─â a omului ce ├«nfrunt─â moartea. Contrapunct muzical ├«ntre cei doi parteneri care, ├«mpreun─â, evoc─â spaima lui B├ęrenger din Regele moare, admirabil pus ├«n scen─â de Andrei ╚Öi Andreea Gro╚Öu. 

Totul este dublu, dar fiecare dintre termeni apar╚Ťine unui alt regim de prezen╚Ť─â: omul ╚Öi fantoma. Omul ╚Öi realul afectat de irealitate c─âci, ├«n scenografia lui Drago╚Ö Buhagiar ╚Öi designul video semnat de Andrei Cozlac, mobilele apar ╚Öi dispar, ╚Öi, ca ├«ntr-o aventur─â oniric─â, nimic nu e cert. Dulapul, mobila masiv─â ce m-a f─âcut s─â m─â g├«ndesc la dulapul lui Gaev din Livada..., e prezent pentru a fi apoi aneantizat. Dublul ÔÇ×virtualÔÇŁ al Plugarului c├«nd respect─â dimensiunile umane, c├«nd se dilateaz─â ca o umbr─â nem─âsurat─â: aceast─â fluiditate dintre real ╚Öi ireal se constituie ├«n derutanta incertitudine poetic─â a reprezenta╚Ťiei.

╚śi, la cap─ât de drum, se deschide un nesf├«r╚Öit peisaj de ghe╚Ťuri ca ├«ntr-un tablou celebru de Caspar David Friedrich unde se asociaz─â cele dou─â personaje r─ât─âcite ├«n imensitatea naturii imobilizate. Unde s├«ntem, de care parte, c─âci protagonistul pare pierdut printre ghe╚Ťuri, iar alter ego-ul s─âu l-a ├«nlocuit ├«n scen─â? Din aceast─â incertitudine provine perplexitatea ÔÇ×fantastic─âÔÇŁ a medita╚Ťiei interioare despre moarte a omului cu dublul s─âu. Pe fundalul de ecou ├«ndep─ârtat al ma╚Öinii de scris ce-╚Öi scandeaz─â b─ât─âile ca acelea ale unei toace ├«n noapte.

Moartea e ├«n noi. ╚śi de neuitat r─âm├«ne imaginea final─â r─âspunz├«nd celei ini╚Ťiale ce se deschidea cu un pat banal care, la cap─ât, pe scena complet goal─â, se r─âstoarn─â pentru a se preschimba ├«n morm├«nt.

Moartea e l├«ng─â noi, ├«n noi. Aici, acum. Acest spectacol unic va deschide Festivalul de la Sibiu. Nu-l rata╚Ťi!

La festivalul de la Avignon, dialogurile nu cu moartea, ci, de ast─â dat─â, cu mor╚Ťii se continuau ├«n spectacolul Fratenitate al lui Caroline Guiela Nguyen. Aici totul debuteaz─â pe baza unui dispozitiv de science-fiction ce stabile╚Öte contactul ├«ntre cei vii r─âma╚Öi pe P─âm├«nt ╚Öi cei disp─âru╚Ťi ├«n urma unei catastrofe cosmice: o eclips─â de c├«teva minute care a distrus o parte din umanitate. Orfani sau v─âduvi, supravie╚Ťuitorii caut─â ╚Öi au dreptul ÔÇ×consolatorÔÇŁ de a stabili contacte fugare de un minut ╚Öi 30 de secunde cu cei care s-au volatilizat. Un dialog cu mor╚Ťii pentru a m─ârturisi triste╚Ťea sau a da ve╚Öti autobiografice, pentru a-╚Öi recunoa╚Öte singur─âtatea sau, chiar mai trist, pentru a recunoa╚Öte imposibilitatea de a formula un mesaj. O re╚Ťea interstelar─â se constituie, dar ea nu se rezum─â doar la schimburi personale, c─âci, dincolo de ele, o metafor─â global─â se impune: cosmosul ├«nsu╚Öi, mul╚Ťumit─â acestor conversa╚Ťii, ├«╚Öi accelereaz─â mi╚Öcarea. ├Äntre cei r─âma╚Öi ├«n via╚Ť─â ╚Öi bolta cereasc─â se instaureaz─â o rela╚Ťie de reciprocitate. ├Än cea de a doua parte, ea se confirm─â ├«ntruc├«t, pentru ÔÇ×a face universul mai u╚ÖorÔÇŁ, se solicit─â fiec─âruia dreptul de a ╚Öterge memoria suferin╚Ťelor, de a face s─â dispar─â greutatea sufletului r─ânit ╚Öi a reda o puritate virginal─â martirilor p─âm├«nteni. ╚śi poate cea mai emblematic─â scen─â e cea final─â, c├«nd un so╚Ť fidel ├«╚Öi sacrific─â treptat amintirile so╚Ťiei pe care o va reg─âsi metamorfozat─â ├«n stea, Leila, o stea ce-i prime╚Öte mesajele ╚Öi r─âspunde. Dialogul cu mor╚Ťii e o terapie ├«mpotriva absen╚Ťei.

Printr-un hazard semnificativ, descop─âr acas─â, pe un fotoliu, o carte D├ępasser la mort, Dep─â╚Öirea mor╚Ťii, ce are ca subtitlu ÔÇ×puterea literaturiiÔÇŁ, care ├«nlocuie╚Öte aici ÔÇ×puterea teatruluiÔÇŁ; o comun─â convingere le reune╚Öte: ÔÇ×Mul╚Ťumit─â vorbelor nu mai s├«ntem singuri ├«n fa╚Ťa mor╚ŤiiÔÇŁ.

Nu doar mul╚Ťumit─â cuvintelor, ci ╚Öi imaginilor, c─âci pe zidul Palatului Papilor str─âjuia p├«nza imens─â a artistului chinez Yan-Pei Ming pictat─â ├«n 2021 pentru a dialoga cu Mama sa. Am privit-o ca pe o rezonan╚Ť─â, dincolo de frontierele artelor, a dialogurilor cu mor╚Ťii. C─âci, cum spune Sofocle ├«n Electra, ÔÇ×s├«nt vii mor╚Ťii culca╚Ťi sub p─âm├«ntÔÇŁ.

Ca ├«n spectacolele Greciei, unde comedia succeda tragediei, ╚Öi la Avignon, Alex Vizorek propune, ├«n Ad vitam, o variant─â ludic─â a dialogului cu moartea pentru a r├«de de spaimele noastre. ÔÇ×S─â fim ferici╚Ťi a╚Ötept├«nd moarteaÔÇŁ e deviza acestei sotie, a acestei farse, cum se spunea ├«n Evul Mediu.

Dialogul cu moartea și-a găsit împlinirea în geniala Clasă moartă a lui Kantor.

George Banu este critic de teatru. Cea mai recent─â publica╚Ťie a sa: Povestirile lui Horatio, Editura Tracus Arte.

Foto: Plugarul ╚Öi moartea

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.