Pentru ca genera╚Ťiile ce vor veni s─â p─âstreze be╚Ťia posibilului

Publicat în Dilema Veche nr. 754 din 2-8 august 2018
Pentru ca genera╚Ťiile ce vor veni s─â p─âstreze be╚Ťia posibilului jpeg

ÔÇô Festivalul de la Avignon, cea de a 72-a edi╚Ťie, 6-24 iulie 2018 ÔÇô

ÔÇ×Pentru cei care nu mai cred ├«n Istorie, dar mai cred ├«n viitor, arta este cea care ne permite s─â dep─â╚Öim disperarea lucidit─â╚Ťii ╚Öi s─â atingem prospe╚Ťimea speran╚Ťei.ÔÇť ÔÇô Olivier Py 

Mo╚Ötenirea nenorocirii nu este o fatalitate, se ├«nc─âp─â╚Ť├«neaz─â s─â cread─â Olivier Py, prefa╚Ť├«nd recenta edi╚Ťie a Festivalului de la Avignon. Lui Olivier Py ├«i place s─â provoace, s─â r─âstoarne locurile comune, dar mai ales s─â asculte c├«ntecul timpului. Anul acesta, mai mult ca niciodat─â, a fost vorba despre crizele ╚Öi r─âzboaiele ce amenin╚Ť─â civiliza╚Ťia noastr─â, de ├«ntreb─ârile ce fr─âm├«nt─â societatea contemporan─â, locul minorit─â╚Ťilor ╚Öi, mai ales, problematica legat─â de gen ╚Öi de paritatea feminin/masculin. Spectacole semnate de Milo Rau, Phia Menard sau Didier Ruiz au impus, la r├«ndul lor, teme legate de homofobie, violen╚Ť─â, de gen sau de transgender. Literatura ╚Öi-a revendicat partea, romane contemporane adaptate de Julien Gosselin sau de Ivo van Hove, ├«n vreme ce tragedia antic─â, prin Olivier Py, cu Pur prezent, inspirat de Eschil, sau Thomas Jolly cu Thyeste de Seneca, a adus fervoarea ╚Öi intensitatea unui trecut reconvertit ├«n febra actualit─â╚Ťii.

Cînd monștrii sînt printre noi

Festivalul s-a deschis somptuos ╚Öi teribil ├«n Curtea de onoare a Palatului Papal cu Thyeste, tragedie antic─â de Seneca. Un spectacol debordant de energie, de furie ╚Öi poezie neagr─â, monstruos ╚Öi superb. Thomas Jolly a creat ├«n 2015 la Fabrica, spa╚Ťiu avignonez extra muros propice experimentelor teatrale, un Henric al VI-lea fabulos, 18 ore de reprezenta╚Ťie, amestec de coduri estetice, unde triumfau exuberan╚Ťa teatrului elisabetan, jocurile video, benzile desenate, muzica medieval─â sau techno-rock, marionete uria╚Öe ╚Öi lupte gen Game of Thrones, o poft─â teribil─â de teatru ╚Öi de jocÔÇŽ De data aceasta, cu Thyeste, ├«ntr-o traducere modern─â ╚Öi elegant─â de Florence Dupont, pariul se situeaz─â la alt nivel: o tragedie despre infanticid ╚Öi canibalism unde miza nu mai este durata, ci problema ÔÇ×teatrului imposibilÔÇť, sau cum s─â ucizi un copil pe o scen─â sau cum s─â transformi un om ├«ntr-un monstru. Thyeste ╚Öi Atreu s├«nt doi fra╚Ťi gemeni ce ├«╚Öi disput─â regatul Argos. Pentru a se r─âzbuna pe fratele s─âu Thyeste, care i-a furat l├«na de aur, simbol al puterii regale, cu ajutorul so╚Ťiei sale, Eropa, Atreu ├«i omoar─â copiii ╚Öi ├«i serve╚Öte, la un osp─â╚Ť a╚Öa-zis de ├«mp─âcare, nefericitului tat─â ce ├«i ├«ngurgiteaz─â ignor├«nd crima. Thyeste va fi mai t├«rziu tat─âl lui Egist, iar Atreu va mai avea doi fii, Agamemnon ╚Öi Menelaos ÔÇô iat─â-ne a╚Öadar instala╚Ťi la originea teribilei pove╚Öti a acestei familii mitice. Dincolo de probleme de canibalism ╚Öi de atrac╚Ťia pentru spectaculos, c─âci povestea cam ├«nghea╚Ť─â s├«ngele ├«n vine, Thomas Jolly vorbe╚Öte despre o crim─â odioas─â ce violeaz─â legile morale ╚Öi religioase, zdruncin─â ordinea lumii, c├«nd ├«n final soarele, cuprins de oroare, dispare. Regizorul nu actualizeaz─â nimic, nu e genul lui, dar spectacolul poate purta nelini╚Ötile timpului nostru. Pentru Thomas Jolly, teatrul e o lup─â care decupleaz─â realitatea, teatrul e ├«ntotdeauna un loc pentru un ÔÇ×plusÔÇť, la limita monstruosului. ÔÇ×Practic, un teatru de emfaz─â, spune el, unde m─â simt tr─âind. Nimic din cotidian nu este destul de puternic, de colorat, de viu.ÔÇť ╚śi ├«ntr-adev─âr, spectacolul s─âu, la care semneaz─â regia, luminile ╚Öi scenografia (├«n colaborare cu Christ├Ęle Lef├ębvre) ╚Öi joac─â Atreu, este viu, uimitor, fabulos. Dac─â Henric al VI lea era debordant de efecte ╚Öi g─âselni╚Ťe, Thyeste afi╚Öeaz─â un platou scenic degajat, cu excep╚Ťia a dou─â elemente supradimensionate, un chip de statuie r─âsturnat─â, ├«n st├«nga scenei, ╚Öi o m├«n─â cu degetele deschise, ├«n dreapta. Spectatorii ocup─â treptat gradenele, un alt spectacol ├«n preg─âtire, cel al publicului complice, fascinat, ├«ngrozit. ├Än fa╚Ťa zidului Cur╚Ťii de onoare, gigantic─â falez─â cenu╚Öie de 30 de metri ├«n─âl╚Ťime, apar siluete fantomatice ce poart─â m─â╚Öti hidoase, cu ochii ie╚Öi╚Ťi din orbite. ├Än fruntea lor, Furia (Anne Mercier), ├«ntr-un costum amplu, de star rock, cu o voce grav─â ╚Öi puternic─â, cu o dic╚Ťie perfect─â, anun╚Ť─â tenebrele ╚Öi blestemul Atrizilor. Prin incanta╚Ťiile sale, ea cheam─â din infern spectrul lui Tantal, ce iese din str─âfunduri m├«loase, ca o imens─â reptil─â sticloas─â, str─âbunul vinovat ce ╚Öi-a ucis fiul ╚Öi al c─ârui blestem va contamina palatul urma╚Öului s─âu, Atreu. Jolly prefer─â fantasticul, f─âr─â s─â fie gore, ni se povestesc ├«ns─â cu multe detalii atrocit─â╚Ťile, ├«n fa╚Ťa unui public ├«nghe╚Ťat de groaz─â (├«n seara c├«nd am fost, un spectator, mai slab de ├«nger, a trebuit s─â fie evacuat de urgen╚Ť─â). Jocul de lumini savant orchestrat transform─â scena ├«ntr-un spa╚Ťiu magic, f├«╚Öii luminoase aprind cerul, stoluri de insecte, confetti negre coboar─â spre public, ├«n vreme ce, ├«n ritmul muzicii (Cl├ęment Mirguet, ├«n direct), aerul nop╚Ťii vibreaz─â, str─âb─âtut de acordurile c├«ntului hip-hop al unei tirade de rap (Emeline Fr├ęmont). Ferestrele palatului s├«nt luminate ╚Öi stinse, ritm├«nd firul pove╚Ötii. Pe zid s├«nt proiectate titlurile celor cinci secven╚Ťe ╚Öi, ├«n final, ÔÇ×Am pierdut soareleÔÇť, afi╚Öat ├«n mai multe limbi, printre care ╚Öi rom├óna (amintire a trecerii sale la Festivalul ÔÇ×ShakespeareÔÇť de la Craiova, al c─ârui oaspete Thomas Jolly va fi ├«n edi╚Ťia ce vine), ╚Öi ultima replic─â din Seneca: ÔÇ×Un singur lucru ne poate aduce pacea: o teribil─â indulgen╚Ť─â reciproc─âÔÇť.

Convulsii sau mitul antic la proba emigra╚Ťiei

Travers├«nd c├«teva str─âzi, dinspre Palatul Papal spre Th├ę├ótre des Halles, Thyeste ╚Öi Atreu ├«╚Öi continu─â tragica degringolad─â, un text care folose╚Öte cu inteligen╚Ť─â ╚Öi umor negru datele mitului antic, ├«ntr-o lume unde rela╚Ťiile umane au p─âstrat violen╚Ťa ╚Öi tema conflictului antic, ca ni╚Öte m─â╚Öti ascunse sub hai-na modernit─â╚Ťii. Textul, de Hakim Bah, scriitor de limb─â francez─â n─âscut ├«n Guineea, face parte dintr-o trilogie intitulat─â ├Än fa╚Ťa mor╚Ťii ╚Öi reviziteaz─â un episod din Tragedia Atrizilor: tortur─â, infanticid, adulter, r─âzbunare, exil, moartea este o s─ârb─âtoare. Ac╚Ťiunea debuteaz─â pe un teren de baschet, unde cei doi gemeni ├«╚Öi asasineaz─â un alt frate, ╚Öi se sf├«r╚Öe╚Öte pe un aeroport, pe drumul emigra╚Ťiei. Pentru Fr├ęd├ęric Fisbach, Convulsii este o pies─â intim─â, dar ├«n primul r├«nd politic─â. ÔÇ×Epoca noastr─â este cool ╚Öi monstruoas─â, lumea noastr─â tehnoglobalizat─â e ├«n agonie, nu am re╚Ťinut lec╚Ťia de la Seneca ├«ncoace, condamnat─â la antropofagie ╚Öi inumanitate.ÔÇť Atreu ├«╚Öi bate nevasta, Eropa, ╚Öi o ├«n╚Öal─â cu cea a vecinului. Thyeste o seduce pe Eropa, iar mai t├«rziu, Atreu, Eropa ╚Öi copilul lor se duc la ambasada american─â pentru a emigra. Testul ADN obligatoriu dezv─âluie c─â Atreu nu este tat─âl copilului, ci Thyeste. Pentru a se r─âzbuna, Atreu omoar─â copilul ╚Öi-l serve╚Öte fratelui la mas─â, conform mitului. Deznod─âm├«nt nea╚Ötepat, administra╚Ťia american─â ├«╚Öi cere scuze, testul era gre╚Öit, Atreu ╚Öi-a ucis propriul urma╚Ö. Trec├«nd peste acest detaliu pu╚Ťin conving─âtor al testului ADN (Atreus ╚Öi Thyeste fiind fra╚Ťi gemeni ╚Öi ├«n principiu cu capital genetic identic), piesa e puternic─â ╚Öi bine scris─â. Fr├ęd├ęric Fisbach sculpteaz─â textul, d├«ndu-i un relief aparte. O regie care se bazeaz─â pe un spectacol coral, actorii preiau textul ca pe un joc de mingi redistribuite ├«ntre ei. Didascaliile revin ├«n textul vorbit, pun├«nd la distan╚Ť─â ac╚Ťiunea, subliniind caracterul ludic al acestei farse sinistre. Debutul spectacolului, uciderea fratelui vitreg pe un teren de baschet, este jucat ├«n ├«ntuneric, spectatorul aude ce se petrece, din replicile pline de furie ╚Öi de ur─â, dar e suficient pentru a transmite oroarea actului, urechea vede ╚Öi ochiul ascult─â, dup─â celebra formul─â a lui Claudel. Nelson-Rafaell Madel ╚Öi Ibrahim Bah, Maxence Bod, cu un joc plin de for╚Ť─â, ├«╚Öi ├«mpart pe r├«nd rolurile celor doi fra╚Ťi. Eropa este jucat─â de trei actri╚Ťe, M─âd─âlina Constantin, fragil─â, de un umor subtil, de un dramatism intens pe m─âsur─â ce ├«nainteaz─â ├«n dram─â, Lory Hardel ╚Öi Marie Payen, complementare, dar diferite, reiau din mers rolul, urc├«nd treptat temperatura. Spectacolul a fost distins cu premiul Coups de c┼ôur al Festivalului OFF 2018 (din peste 1500 de spectacole).

Bucurii puritane ├«n anticamera mor╚Ťii

Toneel Groep Amsterdam a fost prezent cu un spectacol de o mare sobrietate ╚Öi rigoare, o adaptare dup─â un scriitor olandez pu╚Ťin cunoscut ├«n restul Europei, Luis Couperus, 1863-1923, comparat cu Marcel Proust sau cu Oscar Wilde, de╚Öi romanele sale psihologice par mai degrab─â influen╚Ťate de naturalismul de la sf├«r╚Öitul secolului al XIX-lea. Pentru Ivo van Hove, care adapteaz─â unul din romanele sale (Vieilles gens et choses qui passent, 1906), Lucrurile care trec s├«nt un soi de tragedie greac─â contemporan─â, o mare metafor─â a epocii noastre unde s├«ntem prizonieri ai imobilit─â╚Ťii. Scenografia (Jan Verswey-veld) e conceput─â ca o sal─â de a╚Öteptare, un soi de purgatoriu. Pe scena goal─â, 16 scaune de o parte ╚Öi de alta, ocupate treptat de personaje, cu o oglind─â imens─â ├«n fundal, ├«n care se reflect─â imaginea publiculu. Pe pere╚Ťii de sticl─â instala╚Ťi ├«n spatele scaunelor s├«nt schi╚Ťate cu c─ârbune chipuri pline de spaim─â, ├«n vreme ce pe o mas─â ├«n fundal s├«nt a╚Öezate instrumente de muzic─â, un metronom ╚Öi un orologiu. Orologiul m─âsoar─â timpul ce trece, timpul este defini╚Ťia vie╚Ťii noastre, care va avea un sf├«r╚Öit pentru noi to╚Ťi, subliniaz─â cu antren Van Hove. Un muzician, Harry de Wit, acompaniaz─â spectacolul ├«n surdin─â. Ni se vorbe╚Öte de un teribil secret, al c─ârui blestem se transmite din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie. Atmosfera aminte╚Öte de Strigoii lui Ibsen, cu secretele familiilor burgheze, torturate de crime ascunse ╚Öi minciuni. B─âtr├«na bunic─â, ├«n agonie, vegheat─â de ├«ntreaga familie, ╚Öi-a ucis ├«mpreun─â cu amantul so╚Ťul, ├«n urm─â cu 60 de ani. Toat─â lumea cunoa╚Öte secretul, dar nimeni nu vorbe╚Öte de acest traumatism, s├«nt lucruri care trec. C├«nd b─âtr├«na moare, metronomul se opre╚Öte o clip─â, ca ╚Öi cum lumea s-ar fi oprit din mers, dar via╚Ťa va continua f─âr─â s─â aduc─â vreo eliberare. Atmosfera glacial─â ╚Öi sinistr─â e ├«ntrerupt─â de scena voiajului de nunt─â al tinerilor ├«n Italia, unde actorii se dezbrac─â ╚Öi se stropesc cu ╚Öampanie ╚Öi chiar cu fri╚Öc─â. Sudul, la acest scriitor olandez, este libertatea ╚Öi bucuria, Nordul este Olanda, frigul, calvinismul, dorin╚Ťele sexuale refulate. C├«teva momente fulgurante, sclipirile oglinzii, proiec╚Ťii magnifice, o ploaie de cenu╚Ö─â, valuri de brum─â ce acoper─â solul puncteaz─â acest spectacol de o frumuse╚Ťe sobr─â, superb recviem, memento mori, ca un du╚Ö rece ├«n noaptea fierbinte a Avignonului. 

Mirella Patureau este critic de teatru ┼či traduc─âtoare, cercet─âtoare la Atelier de Recherche sur lÔÇÖInterm├ędialit├ę et les Arts du Spectacle, CNRS, Paris.

Foto: Christophe Raynaud de Lage

945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.