O lun─â la Paris

Publicat în Dilema Veche nr. 793 din 2-8 mai 2019
O lun─â la Paris jpeg

T├«n─âr fiind, descopeream o pies─â a lui Turgheniev cu un climat precursor cehovian: O lun─â la ┼úar─â. Nu m-a l─âsat indiferent, dar ea mi s-a revelat cu adev─ârat c├«nd, la Sibiu, Andriy Zholdak a transformat-o ├«ntr-un voiaj suprarealist a c─ârui dezordine poetic─â m-a imobilizat ├«ntr-un fotoliu din care nu m am ridicat ore ├«ntregiÔÇŽ Nu-mi amintesc ce am v─âzut, dar ├«mi amintesc voiajul. Zilele trecute, amintirea piesei s-a actualizat ┼či titlul ei mi s-a impus ca o experien┼ú─â biografic─â, O lun─â la Paris, cu r─ât─âcirile ┼či descoperirile ei. Marcat de un doliu, m-am ÔÇ×refugiatÔÇť ├«n exteriorul casei, c─âci interiorul purta stigmatele singur─ât─â┼úii ┼či aerul ├«mi era, mai mult ca oric├«nd, necesar. Expozi┼úii, spectacole, prea pu┼úine c─âr┼úi ÔÇô am practicat o inepuizabil─â ÔÇ×art─â a fugiiÔÇť.

├Än prima zi am putut profita de finalul retrospectivei consacrate lui Fernand Khnopff, pictor simbolist flamand, pasionat de figuri mitologice ┼či de mituri antice. Pictor care ┼či-a petrecut via┼úa pict├«ndu-┼či cel mai adesea sora, v─âzut─â ca o vestal─â de interior, sublim─â ┼či aerian─â. Apari┼úie mereu ├«n ve┼čtminte albe, prezen┼ú─â virginal─â, asimilabil─â, ┼či ea, unui personaj cehovian, poate Irinei din Trei surori. Ca un ecou ├«i r─âspunde acum splendida retrospectiv─â Vilhelm Hammersh├Şi, artist danez descoperit printr-un hazard acum dou─â decenii ┼či c─âruia i-am consacrat paginile, cred, cele mai reu┼čite din cartea mea U┼ča, o geografie intim─â. Obsesional, asemeni lui Khnopff, el ┼či-a constituit de ast─â dat─â un motiv unic din so┼úia sa, protagonista casei, plasat─â pe fondul u┼čilor imaculate. Ea nu e o captiv─â, ci doar o prizonier─â care ┼či-a acceptat destinul. O lini┼čte suprem─â o define┼čte ┼či un acord pacific se instaleaz─â. Pictorul danez s-a refugiat ├«n intimitatea femeii f─âr─â copii, tot astfel cum pictorul flamand s-a dedicat surorii sale. Khnopff ┼či Hammersh├Şi apar┼úin aceleia┼či familii.

Coinciden┼úa acestei ├«nrudiri care mi se revela printr-un hazard ├«mi dezv─âluia existen┼úa unei alte posturi fa┼ú─â de lume dec├«t cea a impresioni┼čtilor care fac gloria Fran┼úei la sf├«r┼čitul de secol XIX. Ei deschid u┼čile, se amuz─â pe malul apei, admir─â marea ┼či apusurile de soare, se revolt─â fa┼ú─â de academismul epocii f─âc├«nd din aerul liber voca┼úia unei genera┼úii ├«n expansiune vital─â. Ei p─âr─âsesc ad─âpostul atelierului sau siguran╚Ťa spa┼úiului privat. Dorin┼úa irepresibil─â de a tr─âi clipa ├«i une┼čte. V─âz├«ndu-i pe cei doi pictori expu┼či la Paris le intuiesc proiectul, complet opus, de a se ├«nscrie ├«n durat─â, ├«n imobil ┼či imuabil. Ei rezist─â febrei impresioniste pentru a adopta postura contrar─â, simbolist─â. Clipa trece, simbolul persist─â. Opozi┼úie brusc perceput─â.

793 15 1 jpg jpeg

├Än aceast─â ÔÇ×lun─â la ParisÔÇť mi s-a propus s─â particip la lansarea volumului de coresponden┼ú─â ├«ntre Matisse ┼či Pallady, publicat de Doina Lemny. ÔÇ×Bluza rom├óneasc─âÔÇť pare s─â fie motivul, acest ÔÇ×cadouÔÇť care satisf─âcea o adev─ârat─â pasiune a lui Matisse cap─ât─â un sens generic, c─âci el colec┼úionase deja numeroase bluze din Balcani. Pentru dezbaterea de la Salonul C─âr┼úii am citit cu aten┼úie aceast─â coresponden┼ú─â trunchiat─â, c─âci dac─â mesajele lui Pallady au fost p─âstrate, cele ale lui Matisse s-au r─ât─âcit ┼či au disp─ârut. Gra┼úie schimburilor epistolare se manifest─â o rela┼úie amical─â animat─â de comentarii ┼či decep┼úii, din partea lui Pallady, mai ales c├«nd Matisse nu-i comenteaz─â operele prezentate, dar ┼či de momente senine petrecute ├«mpreun─â la Nisa sau de dialoguri estetice, p├«n─â c├«nd Pallady p─âr─âse┼čte Fran┼úa pentru a organiza retrospectiva de la Bucure┼čti ┼či nu mai poate reveni c─âci r─âzboiul se declarase ┼či viza ├«i e refuzat─â. El se refugiaz─â ├«ntr-un hotel ÔÇô ciudat─â coinciden╚Ť─â! ÔÇô numit ÔÇ×ParisÔÇť, de unde ├«i trimite c─âr┼úi po┼čtale prietenului ┼či ├«i solicit─â ve┼čti ÔÇ×de l├á-basÔÇť, de acolo, din Parisul inaccesibil pe care nu l nume┼čte. Pallady pare a fi prizonierul unei utopii retrospective asemeni surorilor lui Cehov care viseaz─â revenirea la Moscova. ÔÇ×ParisulÔÇť e Moscova acestui exilat ├«n propria ┼úar─â.

Gra┼úie unei prietene devenit─â directoare a celebrului muzeu Orangerie, am luat drumul expozi┼úiilor, iar acolo, pentru prima oar─â, mi s-a revelat puterea unei mi┼čc─âri celebre, dar ale c─ârei realiz─âri au circulat pu╚Ťin: Der Blaue Reiter (C─âl─âre╚Ťul albastru). Cei doi ini┼úiatori ai s─âi s├«nt August Macke ┼či Franz Marc. Tablourile te atrag prin energie, dar nu cea a pictorilor -ÔÇ×fauvesÔÇť, s─âlbatici, ci aceea a unor animatori ai rela┼úiilor vitale, generoase cu lumea ┼či natura. Ei par s─â fi integrat gustul pentru libertate al impresioni╚Ötilor, dar refuz├«nd pasiunea lor pentru fugitiv ┼či efemer. ┼×i unul, ┼či cel─âlalt ├«╚Öi afirm─â o ├«ncredere ├«n real confirmat─â prin puternice tensiuni cromatice ┼či prin compozi┼úii vaste. Macke ┼či Marc, arti┼čti ai luminii subiective care vor muri ├«n plin─â tinere┼úe pe c├«mpurile Europei n─âruite de conflictul Primului R─âzboi Mondial. Lor le va succeda acea expresie sf├«┼čietoare a ├«nfr├«ngerii ┼či a disper─ârii germane care este expresionismul.

├Än aceast─â ÔÇ×lun─â la ParisÔÇť, teatrul ÔÇô o agreabil─â surpriz─â ÔÇô ┼či-a dep─â┼čit indolen┼úa din ultimul timp. ┼×i-a re├«nviat puterile care ├«i confirm─â seduc┼úia ┼či ne invit─â la ÔÇ×iubireÔÇť, f─âc├«ndu-ne s─â abandon─âm at├«t de frecventa ÔÇ×neiubireÔÇť. Ivo Van Hove adapteaz─â un roman flamand de Louis Couperus, The Hidden Force, ce restituie destinele unor personaje de coloniali┼čti din Java ai vechiului imperiu olandez. Intensitatea pasiunilor ┼či violen┼úa rupturilor se desf─â╚Öoar─â ├«ntr-un spa┼úiu vast, deschis, ├«mbibat de apa ce muste┼čte dedesubtul parchetului sau cade abundent sub form─â de ploaie, ├«ntr-o lume umed─â. O lume ├«ns─â amenin┼úat─â de indigenii din afar─â unde, brusc, geamurile s├«nt sparte, o oglind─â explodeaz─â, dar ÔÇô victorie a teatrului ce nu se limiteaz─â la cuvinte ┼či situa┼úii ÔÇô intervine o solu┼úie metaforic─â memorabil─â: eroina spectacolului face un du┼č al c─ârui jet puternic ├«i biciuie┼čte violent corpul gol pentru ca apoi apa s─â se preschimbe brutal ├«n s├«nge. Revolu┼úia ├«ncepuseÔÇŽ Atunci, din nou, am ├«n┼úeles c─â teatrul dispune de resurse proprii, unice, care ├«l justific─â pe deplin.

Krzysztof Warlikowski ┼či Malgorzata Szczesniak semneaz─â o triumfal─â reprezenta┼úie cu Lady Macbeth din -Mzensk de ╚śostakovici. Aici, erotismul care duce la asasinat ┼či la ocn─â atinge o intensitate extrem─â gra┼úie corpurilor ce se ├«nl─ân┼úuie sub ochii no┼čtri, violului colectiv ce este s─âv├«r╚Öit ├«ntr-un imens abator de c─âtre m─âcelari cu ┼čor┼úuri ├«ns├«ngerate. Un moment din finalul primei p─âr┼úi atinge o dimensiune mitic─â, unic─â: Katarina ┼či Serioja se d─âruiesc unei rela┼úii sexuale ├«n care fuzioneaz─â ca dou─â animale, dar aceast─â dimensiune, f─âr─â nimic degradant, se ob┼úine doar gra┼úie plas─ârii celor doi aman┼úi pe un sol metalic luminat de razele unui astru nocturn. Apoi ei se despart ┼či, separa┼úi unul de altul, sf├«r┼česc ├«ntr-o ├«nsingurare absolut─â ce le anun┼ú─â destinul viitor. Aceast─â scen─â primitiv─â p─ârea a se fi petrecut la ├«nceputul lumii, actul sexual primordial.

Datorit─â unei vizite rapide la Bucure┼čti am putut vedea Richard al III-lea, spectacol de Andrei ┼×erban ┼či Dana Dima. ┼×i aici a intervenit o a treia pecete indelebil─â depus─â pe ochiul spectatorului ce s├«nt. Dup─â suita de aventuri a regelui ÔÇ×stalinistÔÇť, el e┼čueaz─â ├«ntr-o trap─â care ├«l absoarbe ┼či de acolo, ├«n pragul sf├«r┼čitului, url─â: ÔÇ×Un regat pentru un calÔÇť. Impactul celebrei replici atinge aici maxima putere exploziv─â: scris─â pentru teatru, teatrul o exalt─â. Un apel ├«naintea sf├«r┼čitului!

Aceast─â lun─â la Paris debuta cu o nou─â vizit─â la expozi┼úia organizat─â de Mircea Cantor ├«n cadrul sezonului Fran┼úa-Rom├ónia, ┼či acolo el ├«mi explica sensul unei lucr─âri intitulate Zidul f─âr─â frontiere, zidul ridicat azi ├«ntre ┼ú─âri datorit─â fotografiilor ┼či amprentelor digitale ├«nregistrate la ghi┼čeele aeroporturilor. Un zid construit din propriul nostru corp. ┼×i apoi, ├«n ultima zi, expozi┼úia dedicat─â Lunii la Grand Palais se deschidea cu o instala┼úie tot a lui Mircea Cantor, unde revedeam amprenta piciorului primului astronaut care a c─âlcat pe solul selenar. ┼×i atunci mi-am amintit noaptea de la Mamaia c├«nd, acum cincizeci de ani, am stat treaz pentru a asista la aselenizarea lui Armstrong, ├«n timp ce prietena mea se culcase lini╚Ötit─â. Poate ea avea dreptateÔÇŽ

O lun─â la Paris. 

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cele mai recente lucr─âri publicate: Iisu╚Öii mei (Editura Nemira, 2018) ╚Öi Pagini alese (Editura Nemira, 2018).

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.