O demonstraţie

Publicat în Dilema Veche nr. 345 din 23 - 29 septembrie 2010
Un adjectiv complicat jpeg

Miercuri, 15 septembrie (dată care, indiferent de fluctuaţiile – ca să mă exprim elegant – învăţămîntului românesc din ultimii ani, continuă să aibă un ecou special în amintirea mea şi, cu siguranţă, a multor altora), miercuri, 15 septembrie, aşadar, Teatrul Naţional din Bucureşti şi-a anunţat deschiderea noii stagiuni printr-o conferinţă de presă. Lucru obişnuit, altminteri. Mai puţin obişnuit a fost felul cum s-a desfăşurat această conferinţă de presă; meniul ei, ca să zic aşa. Un meniu care mie mi-a îndestulat nu doar agenda cronicărească, ci şi o foame un pic mai veche şi, cumva, aproape uitată. Dar să o luăm pe îndelete – vorbă ce n-are nimic de-a face cu mult mai răspînditul, astăzi, delete. Ba chiar dimpotrivă. 

Mai întîi, trebuie să precizez că, lucrînd eu „cu carte de muncă“ (nici o legătură cu munca de carte) la pomenita instituţie, unde mă ocup de Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava“, evit în general să vorbesc, adică să scriu, despre activităţile şi, mai ales, despre spectacolele acesteia, ca să nu generez vreun „conflict de interese“. În locul şi momentul unde trăim, ar fi păcat ca o astfel de ticăloasă acţiune întreprinsă în aria culturii să strice puritatea desăvîrşită a aerului şi a apelor geo-climatic(e), politic(e), economic(e), social(e) şi moral(e) pe care îl respirăm şi în care ne scăldăm cu toţii. Pe de altă parte, nu e corect nici să-i privez pe cititorii dilematici de informaţii despre „prima scenă a ţării“. De astă dată ar fi fost chiar urît să o fac. 

Miercuri, 15 septembrie, ziariştilor adunaţi în marea sală principală a TNB (1135 de locuri) li s-a vorbit mai întîi, de către directorul general Ion Caramitru şi de către directorul artistic Ilinca Tomoroveanu, despre: lucrările de reconstrucţie a clădirii, ce vor începe în această toamnă şi se vor sfîrşi (cu voia lui Dumnezeu, a constructorilor şi a altor factori de decizie la fel de greu influenţabili) în 2012 (anul făgăduielilor mayaşe – hm!), programul repertorial şi regizorii chemaţi să-l concretizeze, dificultăţile teatrului în contextul crizei şi crizelor ce-i afectează pe cetăţenii României, speranţele artiştilor în puterea artei lor de a trece peste obstacole conjuncturale. Le-a fost arătată imensa scenă proaspăt refăcută, cu un lemn special, adus din străinătate cu eforturi şi cheltuială. Au fost invitaţi să pipăie o bucată frumos strunjită din acest lemn şi, ca un fel de botez sui generis al punţii superioare a „navei-amiral a teatrului românesc“, cum poetic a definit cineva, cîndva, Naţionalul bucureştean, să-şi pună semnătura asupra ei. Apoi, Adriana Popescu, „Şef Serviciu gradul II – Serviciul Strategii Culturale, Comunicare şi Relaţii Publice“, cum sună titulatura birocratică a muncii inteligente şi eficiente pe care o depune ea la TNB după întoarcerea în ţară (a fost pînă nu demult directoarea Institutului Cultural Român de la Berlin), a anunţat auditoriul că, în chip de ilustrare a performanţelor acestei scene aproape neverosimile, avînd dimensiunile unui teren de fotbal, tehnicienii teatrului ne vor oferi o scurtă demonstraţie practică. S-au stins luminile în sală. A bătut gongul, de trei ori. Marea cortină s-a deschis. 

De cîte ori ne-am mai adus aminte, în ultimii ani, că teatrul este un tărîm al iluziei – al iluziei construite şi controlate? De cîte ori ne-am mai întors, printre filosofările adînci, convenţiile încremenite, experimentele scandaloase şi amuzamentele uşurele (care îşi au şi ele raţiunea de a fi, din moment ce există...), la curiozitatea genuină a copilului care desface ambalajul darurilor, neştiind ce o să găsească dincolo de el, la uimirea şi fericirea lui curată în faţa surprizei? De cîte ori ne-am mai întîlnit, la teatru, cu miracolele teatrului, cu nesfîrşita lui putinţă de a face să pară, cu incomparabila lui forţă de a naşte, sub ochii noştri, o lume din nimic, pentru a o distruge apoi, blînd şi liniştit, ca să nască o alta? Şi de cîte ori ne gîndim că în lumea noastră, de dincoace, trăiesc oameni pentru care cel mai important lucru din toate lumile este să ne facă pe noi să credem, pentru două-trei ore, că ei sînt altcineva şi că, împreună cu noi, trăiesc altundeva, altcîndva, altcumva? În timp ce, pe acordurile muzicii gîndite de regizorul tehnic Vlad Stănescu (inspiratul „tată“ al acestui inedit spectacol), trapele, sufitele, ştăngile, turnantele, reflectoarele, filtrele şi toate celelalte ingrediente misterioase ale poţiunii magice pe care ne-o serveşte, seară de seară, teatrul se mişcau cu o viaţă, parcă, autonomă, coborau, se înălţau, înaintau şi se retrăgeau într-o alunecare tăcută, m-am pomenit deodată cu lacrimi în ochi. Erau lacrimi de bucurie şi de recunoştinţă: bucurie că, măcar din cînd în cînd, insula lui Prospero se arată din ceaţă, şi recunoştinţă că soarta, întîmplarea sau cine ştie cine sau ce m-a făcut să ajung şi eu acolo. Şi mi-am dat seama, brusc, ce noroc extraordinar am. Sau ce ghinion.  

Alice Georgescu este critic de teatru.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.