O demonstraţie

Publicat în Dilema Veche nr. 345 din 23 - 29 septembrie 2010
Un adjectiv complicat jpeg

Miercuri, 15 septembrie (dat─â care, indiferent de fluctua┼úiile ÔÇô ca s─â m─â exprim elegant ÔÇô ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc din ultimii ani, continu─â s─â aib─â un ecou special ├«n amintirea mea ┼či, cu siguran┼ú─â, a multor altora), miercuri, 15 septembrie, a┼čadar, Teatrul Na┼úional din Bucure┼čti ┼či-a anun┼úat deschiderea noii stagiuni printr-o conferin┼ú─â de pres─â. Lucru obi┼čnuit, altminteri. Mai pu┼úin obi┼čnuit a fost felul cum s-a desf─â┼čurat aceast─â conferin┼ú─â de pres─â; meniul ei, ca s─â zic a┼ča. Un meniu care mie mi-a ├«ndestulat nu doar agenda cronic─âreasc─â, ci ┼či o foame un pic mai veche ┼či, cumva, aproape uitat─â. Dar s─â o lu─âm pe ├«ndelete ÔÇô vorb─â ce n-are nimic de-a face cu mult mai r─âsp├«nditul, ast─âzi, delete. Ba chiar dimpotriv─â. 

Mai ├«nt├«i, trebuie s─â precizez c─â, lucr├«nd eu ÔÇ×cu carte de munc─âÔÇť (nici o leg─âtur─â cu munca de carte) la pomenita institu┼úie, unde m─â ocup de Centrul de Cercetare ┼či Crea┼úie Teatral─â ÔÇ×Ion SavaÔÇť, evit ├«n general s─â vorbesc, adic─â s─â scriu, despre activit─â┼úile ┼či, mai ales, despre spectacolele acesteia, ca s─â nu generez vreun ÔÇ×conflict de intereseÔÇť. ├Än locul ┼či momentul unde tr─âim, ar fi p─âcat ca o astfel de tic─âloas─â ac┼úiune ├«ntreprins─â ├«n aria culturii s─â strice puritatea des─âv├«r┼čit─â a aerului ┼či a apelor geo-climatic(e), politic(e), economic(e), social(e) ┼či moral(e) pe care ├«l respir─âm ┼či ├«n care ne sc─âld─âm cu to┼úii. Pe de alt─â parte, nu e corect nici s─â-i privez pe cititorii dilematici de informa┼úii despre ÔÇ×prima scen─â a ┼ú─âriiÔÇť. De ast─â dat─â ar fi fost chiar ur├«t s─â o fac. 

Miercuri, 15 septembrie, ziari┼čtilor aduna┼úi ├«n marea sal─â principal─â a TNB (1135 de locuri) li s-a vorbit mai ├«nt├«i, de c─âtre directorul general Ion Caramitru ┼či de c─âtre directorul artistic Ilinca Tomoroveanu, despre: lucr─ârile de reconstruc┼úie a cl─âdirii, ce vor ├«ncepe ├«n aceast─â toamn─â ┼či se vor sf├«r┼či (cu voia lui Dumnezeu, a constructorilor ┼či a altor factori de decizie la fel de greu influen┼úabili) ├«n 2012 (anul f─âg─âduielilor maya┼če ÔÇô hm!), programul repertorial ┼či regizorii chema┼úi s─â-l concretizeze, dificult─â┼úile teatrului ├«n contextul crizei ┼či crizelor ce-i afecteaz─â pe cet─â┼úenii Rom├óniei, speran┼úele arti┼čtilor ├«n puterea artei lor de a trece peste obstacole conjuncturale. Le-a fost ar─âtat─â imensa scen─â proasp─ât ref─âcut─â, cu un lemn special, adus din str─âin─âtate cu eforturi ┼či cheltuial─â. Au fost invita┼úi s─â pip─âie o bucat─â frumos strunjit─â din acest lemn ┼či, ca un fel de botez sui generis al pun┼úii superioare a ÔÇ×navei-amiral a teatrului rom├ónescÔÇť, cum poetic a definit cineva, c├«ndva, Na┼úionalul bucure┼čtean, s─â-┼či pun─â semn─âtura asupra ei. Apoi, Adriana Popescu, ÔÇ×┼×ef Serviciu gradul II ÔÇô Serviciul Strategii Culturale, Comunicare ┼či Rela┼úii PubliceÔÇť, cum sun─â titulatura birocratic─â a muncii inteligente ┼či eficiente pe care o depune ea la TNB dup─â ├«ntoarcerea ├«n ┼úar─â (a fost p├«n─â nu demult directoarea Institutului Cultural Rom├ón de la Berlin), a anun┼úat auditoriul c─â, ├«n chip de ilustrare a performan┼úelor acestei scene aproape neverosimile, av├«nd dimensiunile unui teren de fotbal, tehnicienii teatrului ne vor oferi o scurt─â demonstra┼úie practic─â. S-au stins luminile ├«n sal─â. A b─âtut gongul, de trei ori. Marea cortin─â s-a deschis. 

De c├«te ori ne-am mai adus aminte, ├«n ultimii ani, c─â teatrul este un t─âr├«m al iluziei ÔÇô al iluziei construite ┼či controlate? De c├«te ori ne-am mai ├«ntors, printre filosof─ârile ad├«nci, conven┼úiile ├«ncremenite, experimentele scandaloase ┼či amuzamentele u┼čurele (care ├«┼či au ┼či ele ra┼úiunea de a fi, din moment ce exist─â...), la curiozitatea genuin─â a copilului care desface ambalajul darurilor, ne┼čtiind ce o s─â g─âseasc─â dincolo de el, la uimirea ┼či fericirea lui curat─â ├«n fa┼úa surprizei? De c├«te ori ne-am mai ├«nt├«lnit, la teatru, cu miracolele teatrului, cu nesf├«r┼čita lui putin┼ú─â de a face s─â par─â, cu incomparabila lui for┼ú─â de a na┼čte, sub ochii no┼čtri, o lume din nimic, pentru a o distruge apoi, bl├«nd ┼či lini┼čtit, ca s─â nasc─â o alta? ┼×i de c├«te ori ne g├«ndim c─â ├«n lumea noastr─â, de dincoace, tr─âiesc oameni pentru care cel mai important lucru din toate lumile este s─â ne fac─â pe noi s─â credem, pentru dou─â-trei ore, c─â ei s├«nt altcineva ┼či c─â, ├«mpreun─â cu noi, tr─âiesc altundeva, altc├«ndva, altcumva? ├Än timp ce, pe acordurile muzicii g├«ndite de regizorul tehnic Vlad St─ânescu (inspiratul ÔÇ×tat─âÔÇť al acestui inedit spectacol), trapele, sufitele, ┼čt─ângile, turnantele, reflectoarele, filtrele ┼či toate celelalte ingrediente misterioase ale po┼úiunii magice pe care ne-o serve┼čte, sear─â de sear─â, teatrul se mi┼čcau cu o via┼ú─â, parc─â, autonom─â, coborau, se ├«n─âl┼úau, ├«naintau ┼či se retr─âgeau ├«ntr-o alunecare t─âcut─â, m-am pomenit deodat─â cu lacrimi ├«n ochi. Erau lacrimi de bucurie ┼či de recuno┼čtin┼ú─â: bucurie c─â, m─âcar din c├«nd ├«n c├«nd, insula lui Prospero se arat─â din cea┼ú─â, ┼či recuno┼čtin┼ú─â c─â soarta, ├«nt├«mplarea sau cine ┼čtie cine sau ce m-a f─âcut s─â ajung ┼či eu acolo. ┼×i mi-am dat seama, brusc, ce noroc extraordinar am. Sau ce ghinion.  

Alice Georgescu este critic de teatru.

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?