Naţionalele, pornind de la zero

Publicat în Dilema Veche nr. 313 din 11-17 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Istoria culturii ┼či civiliza┼úiei ne ├«nva┼ú─â c─â, dintotdeauna, omenirea (┼či oamenii) a(u) avut, ├«n preajma cifrelor rotunde ale calendarului, deopotriv─â tr─âiri extreme ┼či frisoane prospective, de parc─â cele dou─â sau trei zerouri terminale ar induce (prin perfec┼úiunea lor formal─â ┼či prin asem─ânare, probabil, cu organul v─âzului sau, cine ┼čtie, cu gura atr─âg─âtor-amenin┼ú─âtoare a f├«nt├«nii) puteri divinatorii ┼či fiori ero(t)ico-thanatici str─âini figurilor matematice mai contorsionate. Mileniul III a respectat ┼či el modelul; chiar dac─â ├«n anul de grani┼ú─â 2000 nu s-a ├«nt├«mplat nimic ÔÇ×epocalÔÇť, a treia mie de ani din num─âr─âtoarea cre┼čtin─â a v├«rstei umanit─â┼úii a ├«nceput, ├«n glorie, cu 11 septembrie. ┼×i, nimic de zis, continu─â frumos, a┼čtept├«nd, poate, ca m─âcar una dintre nule s─â dispar─â, spre a ne permite s─â ne venim c├«t de c├«t ├«n fire. Nu m─â pricep la numerologie, dar am ├«nceput, de la o vreme, s─â devin atent─â la coinciden┼úe ÔÇô se ├«nmul┼úesc, parc─â, de la o zi la alta.

Aparent f─âr─â nici o leg─âtur─â cu astfel de preocup─âri, centrul maghiar al Institutului Interna┼úional de Teatru ┼či Teatrul Na┼úional din Budapesta au organizat, ├«n ultimele trei zile din ianuarie, o ├«nt├«lnire a institu┼úiilor de spectacol de grad 0 din ┼ú─ârile ex-comuniste. Aceasta a fost, ├«n orice caz, inten┼úia; practic, ├«n frumoasa capital─â a Ungariei (personal, cu c├«t o cunosc mai bine cu at├«t o admir mai mult) s-au adunat reprezentan┼úii a numai cinci teatre, Na┼úionale sau cu statut echivalent, din tot at├«tea ┼ú─âri central- ┼či est-europene: Cehia, Slovacia, Polonia, Estonia ┼či Rom├ónia; plus, evident, gazdele. ÔÇ×AgendaÔÇť discu┼úiilor se anun┼úa destul de ├«nc─ârcat─â. Prezentul ┼či viitorul Teatrelor Na┼úionale, publicul-┼úint─â al Teatrelor Na┼úionale, obliga┼úia Teatrelor Na┼úionale de a juca dramaturgie original─â, contemporan─â (┼či c├«t de contemporan─â), clasic─â (┼či c├«t de clasic─â) ┼či universal─â (f─âr─â alte specifica┼úii), ├«n ce propor┼úie ┼či cu ce mijloace de expresie scenic─â, rela┼úia Teatrelor Na┼úionale cu politica (na┼úional─â) ÔÇô iat─â numai c├«teva dintre subiectele ce urmau a fi dezb─âtute ├«n cele dou─â dimine┼úi ÔÇ×de lucruÔÇť. ├Än fapt, componen┼úa mai degrab─â intim─â a colocviului ┼či atmosfera de complicitate ce se stabile┼čte imediat, spontan, ├«ntre oamenii care provin din zone geografice cu trecut socio-politic comun sau asem─ân─âtor (p├«n─â la o uniune european─â efectiv─â drumul e lung ┼či nu tocmai neted...) au f─âcut ca, dincolo de formul─ârile academice, participan┼úii s─â aib─â cu adev─ârat un dialog interesant. De fapt, fiecare a vorbit despre ce-l durea ÔÇô de unde ┼či accentul inconfundabil, relaxant ┼či ├«nvior─âtor, totodat─â, de sinceritate. ┼×i pe cei mai mul┼úi ├«i durea, dup─â cum s-a constatat, politica. Tonul l-a dat directorul Na┼úionalului budapestan, R├│bert Alf├Âldi, actor ┼či regizor, aflat la conducerea ÔÇ×primei sceneÔÇť maghiare, de trei ani ┼či ceva, adic─â de la ultimele alegeri ├«ncoace; cum ├«n Ungaria vor avea loc noi consult─âri electorale peste c├«teva luni ┼či cum, potrivit afirma┼úiilor neprovocate ale tuturor gazdelor, societatea maghiar─â este hiperpolitizat─â, omul ├«┼či evalua ┼čansele de a r─âm├«ne ├«n fotoliul directorial ca foarte modeste, pe urmele ┼čanselor partidului actual de guvern─âm├«nt de a se men┼úine la post.

O dat─â robinetul deschis, lucruri uluitoare am aflat despre ceea ce se cheam─â elegant ÔÇ×rela┼úia dintre teatru ┼či societateÔÇť ├«n ┼ú─âri unde ÔÇô ziceam noi ÔÇô chestiunea este de mult ┼či bine tran┼čat─â: ├«n Polonia, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, directorul unui important teatru din provincie fusese ├«nl─âturat din motive ideologice; ├«n Slovacia, raporturile ├«ntre autorit─â┼úi ┼či oamenii de teatru deveniser─â, acum vreo doi ani, at├«t de ├«ncordate ├«nc├«t au avut loc manifesta┼úii publice, cu ocuparea cl─âdirii Na┼úionalului de c─âtre arti┼čtii indigna┼úi; ├«n Cehia, unde nimbul de popularitate al politicianului V├íclav Havel a p─âlit f─âr─â a fi concurat ├«n str─âlucire de acela al dramaturgului V├íclav Havel, structurile politice comand─â, practic, structurilor culturale. Ceva mai comod p─ârea s─â stea, ca situare ├«n raport cu politica, doar Estonia, unde ÔÇô s-ar spune ÔÇô nici raporturile etnice dintre minoritatea rus─â (foarte majoritar─â, ├«n termeni ideologico-lingvistici, ├«n timpul comunismului) ┼či restul popula┼úiei nu s├«nt prea tensionate; sau, cel pu┼úin, nu se prea face caz de asta. ├Än context, Rom├ónia c─âp─âta aerul unei oaze de normalitate, de┼či Ion Caramitru, directorul TNB, a evocat cu haz momentele de la sf├«r┼čitul toamnei trecute, c├«nd (sub raza violet─â a unei nop┼úi...!) speran┼úele ascunse ale unor sforari de culise ├«ncepuser─â s─â ias─â la lumin─â pe culoarele institu┼úiei. Jocuri de copii, prin compara┼úie.

Chestiuni pur artistice s-au abordat, la Budapesta, mai pu┼úin, cu toate c─â, din pornire, fiecare participant de a┼ča ceva se declarase interesat. S-a vorbit totu┼či despre excelen┼ú─â, ca un deziderat tot mai greu de atins. (┼×i din nou am constatat, ca ┼či la alte reuniuni interna┼úionale, c├«t de puternic─â este amintirea calit─â┼úii excep┼úionale a teatrului rom├ónesc ÔÇô subiect care ar merita cu prisosin┼ú─â s─â fie dezb─âtut ┼či ├«n ÔÇ×cadruÔÇť na┼úional.) Ar putea deveni performan┼úa artistic─â ├«n sine semnul distinctiv al Teatrelor Na┼úionale, acum, ├«n plin─â ofensiv─â, pe toate planurile (la nivel declarativ, cel pu┼úin), a interna┼úionalismului, a globalismului, a mondializ─ârii? Sub zodia fatidicului zero, m─â tem c─â nu.

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.