Măști de altundeva, măști de altcîndva

Publicat în Dilema Veche nr. 856 din 3 - 9 septembrie 2020
Măști de altundeva, măști de altcîndva jpeg

Acest eseu ar putea părea inspirat excesiv de actualitate, care totuşi e absentă. Pe bună dreptate deoarece, pe de o parte, textul a fost scris într-un moment anterior dificultăţilor COVID-ului şi, pe de alta, mi-am interzis ulterior să fac orice legătură cu generalizarea purtării măştii din necesităţi sanitare. El este într-un fel „decalat”, liber de o determinare precisă, dar marcat de experiențe personale.

 În Trei surori, spectacolul praghez din anii ʼ60 al lui Otomar Krejca, una dintre scene poartă stigmatul indelebil al măştilor. În actul II, pentru sărbătoarea de Lăsata Secului este prevăzută o adunare între prieteni invitaţi să danseze, să cînte, să se distreze în capitala plictiselii, pe care surorile visează mereu să o părăsească. Dar soţia lui Andrei, Nataşa, care tocmai s-a introdus în familie, anulează sărbătoririle, iar invitaţii sînt concediaţi, unul după altul. Salonul în care s-a exultat în actul I cu ocazia aniversării sorei mezine Irina devine acum un spaţiu înspăimîntător de gol, golit de această „lady Macbeth” care şi-a însuşit puterea şi s-a instaurat ca stăpînă deplină a locului. Melancolia invadează fiinţele şi casa. O înfrîngere… iar atunci cînd nu mai e nici o speranţă, la ușă apar „măştile” – genială intuiţie a lui Krejca –, măşti groteşti şi compozite, măşti din tradiţiile săteşti care înspăimîntă şi stîrnesc energii primitive, nestăpînite. Li se interzice intrarea, dar grupul se imobilizează în prag într-o imagine fixă neliniştitoare, sălbatică şi ameninţătoare. Univers al măştilor respinse! Mai tîrziu, un tablou al lui Ensor, admirat împreună cu Matthias Langhof la Bruxelles, reînvia scena intrării măştilor.

banu sept 3 jpg jpeg

 Masca a marcat una dintre scenele fundamentale în spectacolul L’Âge d’or la Théâtre du Soleil. Nu masca utilizată ca instrument de joc, ci masca asociată unei opţiuni dramaturgice. Spectacolul începe într-o travee laterală de la Cartoucherie unde urmărim, stînd în picioare, aventurile lui Arlequin la Marsilia pe timpul epidemiei de ciumă care a răvăşit oraşul. Un interpret strălucit, Philippe Caubère, expune prezența servitorului avînd ca referinţă pe Arlechino, personajul goldonian, şi apoi, peste secole, el se transmută la Marsilia ca emigrant algerian. Arlequin se transformă în Abdallah, care își păstrează masca, dar acum poartă un turban. Persistența măștii marchează o înrudire: și unul, și celălalt vin de departe și cunosc greutățile migrației. Masca e un element comun.

 Aceasta îmi mai aminteşte de o soluţie care a stîrnit polemici în contextul autoritar al realismului socialist: cu ocazia punerii în scenă la Bucureşti a piesei Cum vă place, semnată de Liviu Ciulei, el însuşi interpreta rolul lui Jacques Melancolicul, mai întîi purtînd o mască pe care personajul o scoate atunci cînd se refugiază într-un spaţiu eliberat de protocoalele curţii, spre a-şi arăta chipul adevărat. Discurs al măştii via negativa! Sacrificarea măştii, vechi motiv filosofic, desemnează refuzul disimulării sociale, alegerea unui drum spre propriul eu. Un motiv legitim pentru a enerva cenzura. O relaţie bipartită similară, dar în sens opus, intervine în Omul cel bun din Seciuan de Brecht. Chen-te, fiica iubitoare, cea care i-a primit pe zeii plecaţi în călătorie ca să pună la încercare generozitatea oamenilor, primeşte ca răsplată un debit de tutun – ale cărui vînzări sînt ameninţate de abuzurile rudelor sale. Ca să se apere, trebuie să inventeze subterfugiul unei dubluri, intransigente şi surde la milogelile repetitive, şi astfel apare unchiul Chui-ta. Cum se poate traduce o asemenea transformare? Graţie unei măşti! Unei măşti ce permite reversibilitatea identităţii. Astfel devine vizibilă translaţia făpturilor. Ca în splendidul Omul cel bun montat de Andrei Șerban la Piatra Neamț.

banu sept 5 jpg jpeg

 Pe timpul vizitei la un prieten actor, persoană rezervată şi pudică, Niky Wolcz, ca să se distreze, și-a pus pe față o mască devenind brusc de nerecunoscut, extrovertit, grotesc, semănînd cu un personaj al lui Callot pe care de altfel îl amintea prin gestica sa, eliberată de orice reţinere. Un altul… deseori am nostalgia acestei mutaţii ludice. Masca evocă arta teatrului şi întăreşte duplicitatea existenţei. Îmi amintesc acum fraza lui Oscar Wilde: „Daţi-i omului o mască şi el va spune tot adevărul despre sine însuşi”.

 L-am cunoscut bine pe Ferrucio Soleri care, sub conducerea lui Strehler, i-a înălţat pe Arlequin şi masca sa la rangul de referință mitologică. Într-o zi, din întîmplare, am asistat la o reprezentaţie cu Arlequin a şcolii de la Piccolo Teatro, la Opéra Garnier din Paris. Incredibilă prospeţime, eleganţă muzicală, Strehler desăvîrşit! Totuşi, antractul se prelungea în chip neobişnuit, fără ca aceasta să ne tulbure, pe mine şi prietena mea ieşiţi pe esplanada însorită a Operei. Dar l-am remarcat. În sfîrşit, ne-am întors în sală şi, la finalul spectacolului, în elogiul triumfal l-am recunoscut, printre tineri, cu masca ridicată, pe Arlequin al meu. Ferrucio avusese nevoie să se odihnească… Protecţia măştii a permis o prestaţie de actor indisociabil de rol, rolul vieţii sale. O biografie şi un rol ce se întîlnesc graţie măştii. Strehler o ştia şi, din acest motiv, după multă ezitare, ceruse actorilor din spectacolul Arlequin, slugă la doi stăpîni să se prezinte la salutul final cu măştile ridicate pe frunte. Astfel, domnia măştii se termina şi elibera viaţa actorilor care, cu devotament, o slujiseră. „Scoateţi măştile, dar nu le aruncaţi…”, impunea strict regizorul.

 Într-o zi, la Tokyo, marele maestru Kanze a luat în mîini o mască Nô mărturisind: „Este dificil să joci cu ea deoarece vocea trebuie să ajungă departe, în timp ce privirea este constrînsă să vadă prin deschizături prea strîmte”. Actorul de Nô este miop – vizual  – şi presbit – vocal.

banu sept 2 jpg jpeg

 Vizitîndu-l la el acasă pe Jacques Lecocq, pedagogul jocului mascat, nu am avut ocazia dorită de a mă plimba printre şiruri de măşti expuse, de a călători de la un continent la altul; nu, ne-am oprit împreună pentru a-mi arăta singura mască atîrnată ca un trofeu suprem: masca neutră sculptată de Sartori. Expusă izolată, în centrul unui perete – iată „piatra sa filosofală”. El îi rămînea pentru totdeauna credincios.

 Niciodată n-am suferit mai tare decît atunci cînd, accidental, am rănit o mască. O mască pe care am scăpat-o neîndemînatic pe dalele podelei şi care mai poartă şi azi cicatricea vinovată. Şi după aceea, o mască Nô pe care am stricat-o din prea multă dragoste: întors din Japonia, mi-am pus-o în faţa ochilor ca să o pot privi în zori, la ora deşteptării. Exerciţiu de meditaţie improvizată ce a cauzat distrugerea obiectului de cult plasat prea aproape de un calorifer, care în acea iarnă grea funcţiona fără întrerupere. Fără acest context meteorologic neprevăzut, masca mea ar fi putut supravieţui. Astăzi, cînd o văd scorojită, îmi întorc cu milă privirea. Dar fără să o uit vreodată. Pentru că, rănită din vina mea, îmi este mai dragă decît atunci cînd era intactă. Recompensă a culpabilităţii.

banu sept 4 1 jpg jpeg

 Adeseori mi s-a întîmplat să mă opresc în faţa măştilor mortuare, aceste amprente biografice fixate pentru eternitate. Masca lui Goethe, a lui Beethoven… protagonişti dispăruţi, mult mai prezenţi graţie acestor măşti decît prin statuile care îi onorează prin pieţe şi răspîntii. Măştile morţilor sînt  mai vii decît monumentele ecvestre sau busturile în ţinută de gală.

 Cu ocazia unei aniversări, un prieten, Moriaki Watanabe, mi-a oferit, conform obiceiului japonez, o frază: „Omul priveşte, masca vede!”. Umanitatea e azi mascată. Cînd ne vom revedea fără măștile sanitare? Căci, secrete, cele interioare nu vor dispărea odată cu pandemia.

George Banu este eseist şi critic de teatru. Cea mai recentă carte publicată: Une lumière dans la ville, le lustre (Paris, Ed. Arléa).

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ce a scos la iveală ancheta privind moartea actorului din Friends, Matthew Perry. Raportul autopsiei
Poliția din Los Angeles și Agentia de Control al Drogurilor din SUA au deschis o anchetă privind moartea îndrăgitului actor din Friends, Matthew Perry. El a fost găsit fără suflare în octombrie 2023 din cauza efectelor acute ale anestezicului ketamină.
image
Istvan Kovacs „fluieră“, diseară, finala Ligii Europa: cât câștigă cel mai bine plătit arbitru român
La Dublin, pe „Aviva Stadium“, în față a peste 50.000 de spectatori, se va decerna primul trofeu european din acest sezon, cel din Liga Europa. Atalanta – Leverkusen se va juca, diseară, de la ora 22.00 (Pro Arena) cu o brigadă din România.
image
Ce a mâncat la micul dejun o femeie care a reușit să slăbească 45 de kilograme: „ajunge până la prânz și te simți bine“
O utilizatoare TikTok a împărtășit o rețeta de mic dejun care a ajutat-o să slăbească 45 de kilograme, din cele 100 pe care le avea. Este o rețetă simplă, ușor de făcut și la îndemâna tuturor.

HIstoria.ro

image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.
image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.