Măști de altundeva, măști de altcîndva

Publicat în Dilema Veche nr. 856 din 3 - 9 septembrie 2020
Măști de altundeva, măști de altcîndva jpeg

Acest eseu ar putea p─ârea inspirat excesiv de actualitate, care totu┼či e absent─â. Pe bun─â dreptate deoarece, pe de o parte, textul a fost scris ├«ntr-un moment anterior dificult─â┼úilor COVID-ului ┼či, pe de alta, mi-am interzis ulterior s─â fac orice leg─âtur─â cu generalizarea purt─ârii m─â┼čtii din necesit─â┼úi sanitare. El este ├«ntr-un fel ÔÇ×decalatÔÇŁ, liber de o determinare precis─â, dar marcat de experien╚Ťe personale.

ÔŚĆ ├Än Trei surori, spectacolul praghez din anii ╩╝60 al lui Otomar Krejca, una dintre scene poart─â stigmatul indelebil al m─â┼čtilor. ├Än actul II, pentru s─ârb─âtoarea de L─âsata Secului este prev─âzut─â o adunare ├«ntre prieteni invita┼úi s─â danseze, s─â c├«nte, s─â se distreze ├«n capitala plictiselii, pe care surorile viseaz─â mereu s─â o p─âr─âseasc─â. Dar so┼úia lui Andrei, Nata┼ča, care tocmai s-a introdus ├«n familie, anuleaz─â s─ârb─âtoririle, iar invita┼úii s├«nt concedia┼úi, unul dup─â altul. Salonul ├«n care s-a exultat ├«n actul I cu ocazia anivers─ârii sorei mezine Irina devine acum un spa┼úiu ├«nsp─âim├«nt─âtor de gol, golit de aceast─â ÔÇ×lady MacbethÔÇŁ care ┼či-a ├«nsu┼čit puterea ┼či s-a instaurat ca st─âp├«n─â deplin─â a locului. Melancolia invadeaz─â fiin┼úele ┼či casa. O ├«nfr├«ngereÔÇŽ iar atunci c├«nd nu mai e nici o speran┼ú─â, la u╚Ö─â apar ÔÇ×m─â┼čtileÔÇŁ ÔÇô genial─â intui┼úie a lui Krejca ÔÇô, m─â┼čti grote┼čti ┼či compozite, m─â┼čti din tradi┼úiile s─âte┼čti care ├«nsp─âim├«nt─â ┼či st├«rnesc energii primitive, nest─âp├«nite. Li se interzice intrarea, dar grupul se imobilizeaz─â ├«n prag ├«ntr-o imagine fix─â nelini┼čtitoare, s─âlbatic─â ┼či amenin┼ú─âtoare. Univers al m─â┼čtilor respinse! Mai t├«rziu, un tablou al lui Ensor, admirat ├«mpreun─â cu Matthias Langhof la Bruxelles, re├«nvia scena intr─ârii m─â┼čtilor.

banu sept 3 jpg jpeg

ÔŚĆ Masca a marcat una dintre scenele fundamentale ├«n spectacolul LÔÇÖ├ége dÔÇÖor la Th├ę├ótre du Soleil. Nu masca utilizat─â ca instrument de joc, ci masca asociat─â unei op┼úiuni dramaturgice. Spectacolul ├«ncepe ├«ntr-o travee lateral─â de la Cartoucherie unde urm─ârim, st├«nd ├«n picioare, aventurile lui Arlequin la Marsilia pe timpul epidemiei de cium─â care a r─âv─â┼čit ora┼čul. Un interpret str─âlucit, Philippe Caub├Ęre, expune prezen╚Ťa servitorului av├«nd ca referin┼ú─â pe Arlechino, personajul goldonian, ┼či apoi, peste secole, el se transmut─â la Marsilia ca emigrant algerian. Arlequin se transform─â ├«n Abdallah, care ├«╚Öi p─âstreaz─â masca, dar acum poart─â un turban. Persisten╚Ťa m─â╚Ötii marcheaz─â o ├«nrudire: ╚Öi unul, ╚Öi cel─âlalt vin de departe ╚Öi cunosc greut─â╚Ťile migra╚Ťiei. Masca e un element comun.

ÔŚĆ Aceasta ├«mi mai aminte┼čte de o solu┼úie care a st├«rnit polemici ├«n contextul autoritar al realismului socialist: cu ocazia punerii ├«n scen─â la Bucure┼čti a piesei Cum v─â place, semnat─â de Liviu Ciulei, el ├«nsu┼či interpreta rolul lui Jacques Melancolicul, mai ├«nt├«i purt├«nd o masc─â pe care personajul o scoate atunci c├«nd se refugiaz─â ├«ntr-un spa┼úiu eliberat de protocoalele cur┼úii, spre a-┼či ar─âta chipul adev─ârat. Discurs al m─â┼čtii via negativa! Sacrificarea m─â┼čtii, vechi motiv filosofic, desemneaz─â refuzul disimul─ârii sociale, alegerea unui drum spre propriul eu. Un motiv legitim pentru a enerva cenzura. O rela┼úie bipartit─â similar─â, dar ├«n sens opus, intervine ├«n Omul cel bun din Seciuan de Brecht. Chen-te, fiica iubitoare, cea care i-a primit pe zeii pleca┼úi ├«n c─âl─âtorie ca s─â pun─â la ├«ncercare generozitatea oamenilor, prime┼čte ca r─âsplat─â un debit de tutun ÔÇô ale c─ârui v├«nz─âri s├«nt amenin┼úate de abuzurile rudelor sale. Ca s─â se apere, trebuie s─â inventeze subterfugiul unei dubluri, intransigente ┼či surde la milogelile repetitive, ┼či astfel apare unchiul Chui-ta. Cum se poate traduce o asemenea transformare? Gra┼úie unei m─â┼čti! Unei m─â┼čti ce permite reversibilitatea identit─â┼úii. Astfel devine vizibil─â transla┼úia f─âpturilor. Ca ├«n splendidul Omul cel bun montat de Andrei ╚śerban la Piatra Neam╚Ť.

banu sept 5 jpg jpeg

ÔŚĆ Pe timpul vizitei la un prieten actor, persoan─â rezervat─â ┼či pudic─â, Niky Wolcz, ca s─â se distreze, ╚Öi-a pus pe fa╚Ť─â o masc─â devenind brusc de nerecunoscut, extrovertit, grotesc, sem─ân├«nd cu un personaj al lui Callot pe care de altfel ├«l amintea prin gestica sa, eliberat─â de orice re┼úinere. Un altulÔÇŽ deseori am nostalgia acestei muta┼úii ludice. Masca evoc─â arta teatrului ┼či ├«nt─âre┼čte duplicitatea existen┼úei. ├Ämi amintesc acum fraza lui Oscar Wilde: ÔÇ×Da┼úi-i omului o masc─â ┼či el va spune tot adev─ârul despre sine ├«nsu┼čiÔÇŁ.

ÔŚĆ L-am cunoscut bine pe Ferrucio Soleri care, sub conducerea lui Strehler, i-a ├«n─âl┼úat pe Arlequin ┼či masca sa la rangul de referin╚Ť─â mitologic─â. ├Äntr-o zi, din ├«nt├«mplare, am asistat la o reprezenta┼úie cu Arlequin a ┼čcolii de la Piccolo Teatro, la Op├ęra Garnier din Paris. Incredibil─â prospe┼úime, elegan┼ú─â muzical─â, Strehler des─âv├«r┼čit! Totu┼či, antractul se prelungea ├«n chip neobi┼čnuit, f─âr─â ca aceasta s─â ne tulbure, pe mine ┼či prietena mea ie┼či┼úi pe esplanada ├«nsorit─â a Operei. Dar l-am remarcat. ├Än sf├«r┼čit, ne-am ├«ntors ├«n sal─â ┼či, la finalul spectacolului, ├«n elogiul triumfal l-am recunoscut, printre tineri, cu masca ridicat─â, pe Arlequin al meu. Ferrucio avusese nevoie s─â se odihneasc─âÔÇŽ Protec┼úia m─â┼čtii a permis o presta┼úie de actor indisociabil de rol, rolul vie┼úii sale. O biografie ┼či un rol ce se ├«nt├«lnesc gra┼úie m─â┼čtii. Strehler o ┼čtia ┼či, din acest motiv, dup─â mult─â ezitare, ceruse actorilor din spectacolul Arlequin, slug─â la doi st─âp├«ni s─â se prezinte la salutul final cu m─â┼čtile ridicate pe frunte. Astfel, domnia m─â┼čtii se termina ┼či elibera via┼úa actorilor care, cu devotament, o slujiser─â. ÔÇ×Scoate┼úi m─â┼čtile, dar nu le arunca┼úiÔÇŽÔÇŁ, impunea strict regizorul.

ÔŚĆ ├Äntr-o zi, la Tokyo, marele maestru Kanze a luat ├«n m├«ini o masc─â N├┤ m─ârturisind: ÔÇ×Este dificil s─â joci cu ea deoarece vocea trebuie s─â ajung─â departe, ├«n timp ce privirea este constr├«ns─â s─â vad─â prin deschiz─âturi prea str├«mteÔÇŁ. Actorul de N├┤ este miop ÔÇô vizual  ÔÇô ┼či presbit ÔÇô vocal.

banu sept 2 jpg jpeg

ÔŚĆ Vizit├«ndu-l la el acas─â pe Jacques Lecocq, pedagogul jocului mascat, nu am avut ocazia dorit─â de a m─â plimba printre ┼čiruri de m─â┼čti expuse, de a c─âl─âtori de la un continent la altul; nu, ne-am oprit ├«mpreun─â pentru a-mi ar─âta singura masc─â at├«rnat─â ca un trofeu suprem: masca neutr─â sculptat─â de Sartori. Expus─â izolat─â, ├«n centrul unui perete ÔÇô iat─â ÔÇ×piatra sa filosofal─âÔÇŁ. El ├«i r─âm├«nea pentru totdeauna credincios.

ÔŚĆ Niciodat─â n-am suferit mai tare dec├«t atunci c├«nd, accidental, am r─ânit o masc─â. O masc─â pe care am sc─âpat-o ne├«ndem├«natic pe dalele podelei ┼či care mai poart─â ┼či azi cicatricea vinovat─â. ┼×i dup─â aceea, o masc─â N├┤ pe care am stricat-o din prea mult─â dragoste: ├«ntors din Japonia, mi-am pus-o ├«n fa┼úa ochilor ca s─â o pot privi ├«n zori, la ora de┼čtept─ârii. Exerci┼úiu de medita┼úie improvizat─â ce a cauzat distrugerea obiectului de cult plasat prea aproape de un calorifer, care ├«n acea iarn─â grea func┼úiona f─âr─â ├«ntrerupere. F─âr─â acest context meteorologic neprev─âzut, masca mea ar fi putut supravie┼úui. Ast─âzi, c├«nd o v─âd scorojit─â, ├«mi ├«ntorc cu mil─â privirea. Dar f─âr─â s─â o uit vreodat─â. Pentru c─â, r─ânit─â din vina mea, ├«mi este mai drag─â dec├«t atunci c├«nd era intact─â. Recompens─â a culpabilit─â┼úii.

banu sept 4 1 jpg jpeg

ÔŚĆ Adeseori mi s-a ├«nt├«mplat s─â m─â opresc ├«n fa┼úa m─â┼čtilor mortuare, aceste amprente biografice fixate pentru eternitate. Masca lui Goethe, a lui BeethovenÔÇŽ protagoni┼čti disp─âru┼úi, mult mai prezen┼úi gra┼úie acestor m─â┼čti dec├«t prin statuile care ├«i onoreaz─â prin pie┼úe ┼či r─âsp├«ntii. M─â┼čtile mor┼úilor s├«nt  mai vii dec├«t monumentele ecvestre sau busturile ├«n ┼úinut─â de gal─â.

ÔŚĆ Cu ocazia unei anivers─âri, un prieten, Moriaki Watanabe, mi-a oferit, conform obiceiului japonez, o fraz─â: ÔÇ×Omul prive┼čte, masca vede!ÔÇŁ. Umanitatea e azi mascat─â. C├«nd ne vom revedea f─âr─â m─â╚Ötile sanitare? C─âci, secrete, cele interioare nu vor disp─ârea odat─â cu pandemia.

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cea mai recent─â carte publicat─â: Une lumi├Ęre dans la ville, le lustre (Paris, Ed. Arl├ęa).

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.