Italia, răspîntie a Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 767 din 1-7 noiembrie 2018
Italia, răspîntie a Europei jpeg

Teatrul Olimpico din Vicenza e un simbol, azi mai semnificativ ca oric├«nd. Nu doar un sublim loc de joc, ci un loc al memoriei. Dar nu simpl─â memorie patrimonial─â, ci memorie cultural─â, c─âci memorie a ÔÇ×rena╚ÖteriiÔÇť unei arte vechi, n─âscut─â ├«n Grecia ╚Öi devenit─â rezidual─â ├«n Occident sub domina╚Ťia Romei, art─â care ├«╚Öi pierduse ╚Öi spa╚Ťiile de reprezenta╚Ťie, ╚Öi repertoriul dramatic. Art─â re├«nviat─â deliberat ╚Öi programatic de c─âtre un grup de academicieni anima╚Ťi de un apetit comun pentru clasicism ca expresie a unei culturi de opozi╚Ťie, cultur─â refractar─â umbrei medievale ÔÇô nu ÔÇ×bezneiÔÇť, cum eronat s-a crezut. Teatrul Olimpico poart─â amprenta acelui imens arhitect Palladio, pentru care antichitatea ╚Öi reanimarea ei s-au constituit ├«ntr-un principal orizont: ora╚Öul ├«i poart─â amprenta, ora╚Ö semnat, ora╚Ö al unui artist erudit, dar estetic militant. Un militant al spiritului antic. La Vicenza, palatele palladiene ├«╚Öi expun coloanele ionice ├«n timp ce pe frontoane se ├«nal╚Ť─â un popor de statui, care par s─â reprezinte ╚Öi gloria trecut─â, greac─â, desemnat─â de figurile sale emblematice, dar totodat─â ╚Öi partenerii de via╚Ť─â ai locuitorilor din Vicenza. Ei tr─âiesc ├«n intimitatea lor privind statuile asemeni unor parteneri definitiv imobiliza╚Ťi ├«n post├║ri nobile. Statuile s├«nt protagoni╚Ötii ora╚Öului. ╚śi pe ele, cu aceea╚Öi emo╚Ťie, le reg─âsim ╚Öi ├«n s├«nul teatrului Olimpico. Ora╚Öul ╚Öi teatrul apar╚Ťin aceleia╚Öi estetici.

Teatrul Olimpico a fost rezultatul unui gest politic comunitar c─âruia Palladio i-a r─âspuns arhitectural. Nu ├«nc─â un teatru public, ci ascuns, accesibil doar acelor ferven╚Ťi iubitori ai antichit─â╚Ťii care erau academicienii din Vicenza. El se constituie ├«ntr-un ÔÇ×citatÔÇť arhitectural, c─âci acest edificiu de ÔÇ×interiorÔÇť reia datele vechilor teatre de ÔÇ×exteriorÔÇť, teatrele Atenei sau ale Romei, teatre ├«n aer liber sub un cer mediteranean a c─ârui versiune plastic─â o reg─âsim pe plafonul s─âlii din Vicenza, teatre unde dispunerea circular─â a publicului atest─â ordinea democratic─â proprie ora╚Öelor ╚Öi unde actorii jucau la avanscen─â ├«n proximitatea spectatorilor ce se simt ├«nnnobila╚Ťi prin coloanele ╚Öi statuile dispuse ├«n spa╚Ťiul ├«ndep─ârtat al scenei. Acest teatru s-a constituit ├«ntr-un memorabil loc mintal. Teatrul Europei ce-╚Öi restabilea leg─âtura cu originile ╚Öi, astfel, ren─â╚Ötea.

Aici, pentru prima oar─â, am v─âzut un spectacol care, simptomatic, restabilea la r├«ndul s─âu leg─âtura cu gestul ini╚Ťial, c─âci la Olimpico, ├«n fa╚Ťa unei adun─âri erudite, s-a jucat acum patru secole, pentru prima dat─â, Oedip al lui Sofocle. Lui ├«i r─âspunde acum Oedip-ul lui Robert Wilson. Dialog ├«n timp al c─ârui impact emo╚Ťional ├«l resim╚Ťeam intens c├«nd, privilegiat, m─â reg─âseam ├«n r├«ndul ├«nt├«i ╚Öi-mi l─âsam privirea s─â circule printre culoarele vertiginoase ale scenei frontale sau s─â se bucure de teatralitatea statuilor. Resim╚Ťeam un hipnotic efect mnemonic c├«nd, brusc, un reflector de o intensitate extrem─â m a orbit, ne-a orbit. Ca ╚Öi cum un ochi suprem, divin, de acolo, din inima platoului, ne agresa direct ╚Öi ne perturba. Apoi, propunere genial─â a lui Wilson, o apari╚Ťie fantomatic─â se desena incert ca o fantom─â ce revenea la via╚Ť─â. ÔÇ×Spiritul loculuiÔÇť, mi-am spus eu. Wilson spune (╚Öi, mai mult ca oric├«nd, aici, am admis juste╚Ťea frazei sale): ÔÇ×Interpretarea e o problem─â de responsabilitate nu a creatorului, ci a spectatoruluiÔÇť. ╚śi astfel ÔÇ×interpretamÔÇť eu prezen╚Ťa acelui ochi de ciclop al c─ârui partener involuntar deveneam. Spectacolul ├«╚Öi afirma, ├«n mod legitim, autonomia ╚Öi nu se supunea locului tratat ca partener paritar, nicicum prioritar al reprezenta╚Ťiei. El se constituia ├«n protagonist doar ├«n acele momente rare, unice, c├«nd proiectoarele luminau ├«n obscuritatea s─âlii, undeva sus, figurile unor statui ce p─âreau c─â se anim─â pentru a privi cu indulgen╚Ť─â agita╚Ťia actorilor ╚Öi lini╚Ötea spectatorilor. Fiin╚Ťe de altundeva ce interveneau episodic, iar noi, eu cel pu╚Ťin, le resim╚Ťeam ca delega╚Ťi ce ne supravegheau de la altitudinea antichit─â╚Ťii. ╚śi atunci mi-am murmurat splendida fraz─â a lui Pasolini despre noi, oamenii de teatru: ÔÇ×Nu s├«ntem mul╚Ťi, dar venim de la AtenaÔÇť. Revan╚Ö─â a ├«nceputurilor asupra decaden╚Ťei ulterioare. La Teatro Olimpico mi s-a p─ârut mai ├«ndrept─â╚Ťit─â ca oriunde.

Revenit la Paris, am vizitat o expozi╚Ťie care continua dialogul cu Italia, expozi╚Ťie dedicat─â Vene╚Ťiei, ora╚Öul vecin Vicenzei de unde tocmai m─â re├«ntorceam. Dac─â la Vicenza, sub autoritatea lui Palladio, totul e nobil ╚Öi strict propor╚Ťionat, la Vene╚Ťia palatele pe care le picteaz─â Canaletto atest─â o indiscutabil─â libertate ╚Öi o extrem─â extravagan╚Ť─â decorativ─â: mo╚Ötenirea antichit─â╚Ťii ╚Öi-a pierdut prestigiul ╚Öi o nou─â viziune, lejer─â ╚Öi dezinvolt─â, se impune. Expozi╚Ťia restituie cu seduc╚Ťie identitatea unui ora╚Ö ╚Öi mitologia lui. Aici, la Vene╚Ťia, secolul al ┬şXVIII-lea, de ast─â dat─â, ├«╚Öi afirm─â libert─â╚Ťile ╚Öi cultiv─â pl─âcerile, erotice sau ludice. Vene╚Ťienii se consacr─â cu delicii ÔÇ×jocurilorÔÇť, de c─âr╚Ťi, de popice, dar mai ales celor de teatru sau carnaval. Cotidianul e plasat fie sub semnul reuniunilor mondene ├«n interioare nu ├«ntotdeauna fastuoase, unde se cultiv─â o socialitate comunitar─â, fie sub acela al m─â╚Ötilor ╚Öi figurilor de commedia dellÔÇÖarte, ├«ndeosebi Pulcinella, acest dublu al omului. Str─âzile s├«nt animate de spectatori ╚Öi actori c─âci dac─â la Vicenza teatrul era ├«nchis ├«ntr-un palat ╚Öi rezervat academicienilor, la Vene╚Ťia el e public ╚Öi reune╚Öte deopotriv─â diploma╚Ťi, aristocra╚Ťi ╚Öi gondolieri. ├Än tablouri mai pu╚Ťin cunoscute consacrate unor repeti╚Ťii de oper─â se dezv─âluie gustul generalizat pentru art─â, c─âci dac─â muzicienii ╚Öi c├«nt─âre╚Ťii ├«╚Öi consult─â partiturile, ei o fac constant ├«n prezen╚Ťa tablourilor ce str─âjuiesc senine pe pere╚Ťii saloanelor. Art─â ╚Öi pl─âcere ÔÇô iat─â cele dou─â constante ale acestei cet─â╚Ťi ÔÇ×fermecateÔÇť. O privim ╚Öi nostagic o consol─âmÔÇŽ azi, ea a e╚Öuat ├«n capitala mondial─â a turismului. ╚śi niciunde kitsch-ul nu accede la un asemenea paroxism. Vene╚Ťia ├«i e capital─â mondial─â. Demult, cineva, dezabuzat, ├«mi m─ârturisea: ÔÇ×Cum n-aveam destui bani, n-am putut cump─âra gondola cea mare, am luat-o doar pe cea mijlocieÔÇť. Degradare comericial─â la toate etajeleÔÇŽ ╚Öi totu╚Öi, frecven╚Ťi au r─âmas ╚Öi azi ├«ndr─âgosti╚Ťii de Vene╚Ťia! Ea e o viziune de nedep─â╚Öit a frumosului urban.

├Än aceea╚Öi zi, printr-un curios concurs de circumstan╚Ťe, eram invitat la Beau┬şbourg pentru un dialog cu Pippo Delbono, a c─ârui carte recent ap─ârut─â o editasem ╚Öi ├«i sugerasem chiar titlul: Le don de soi. Darul de sine, acesta-i sacrificiul consim╚Ťit de Pippo, nu protec╚Ťia sau artificiul, ci emo╚Ťia ca reac╚Ťie vital─â ╚Öi materie a artei sale. ├Änainte de discu╚Ťia public─â am v─âzut ├«mpreun─â documentarul s─âu recent despre el ╚Öi despre lumea al c─ârei martor familiar este. Nu aceea a Italiei nobile de la Vicenza sau lejere de la Vene╚Ťia, ci lumea marginal─â, a gunoaielor aglomerate pe malul Tibrului la Roma, lumea migran╚Ťilor pe care ├«i frecventeaz─â asiduu ╚Öi a c─âror soart─â violent─â l a aruncat ├«ntr-o depresie profund─â. Cealalt─â Italie, aceea a prezentului, o Italie pe care, al─âturi de Pippo, am descoperit-o ca pe un teritoriu care este expresia cea mai intens─â a dramelor Europei actuale.

Italia e sfi╚Öiat─â ├«ntre voca╚Ťia conservatoare a unui spirit unic ╚Öi greut─â╚Ťile unor teribile ├«ncerc─âri. Priveam str─âzile Romei maculate ╚Öi ├«mi aminteam de splendoarea lui Olimpico sau de exuberan╚Ťele Vene╚Ťiei. Italia mi a ap─ârut ca o r─âsp├«ntie a Europei de care nu m─â despart ╚Öi ├«mi refuz s─â o acuz. Italiei trebuie s─â-i iubim deopotriv─â ╚Öi r─ânile, ╚Öi monumentele. 

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cele mai recente lucr─âri publicate: Scena lumii, anii Dilemei (Editura Polirom, 2017) ╚Öi U╚Öa, o geografie intim─â (Editura Nemira, 2017).

Foto: wikimedia commons

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.