Impactul excesului ÔÇô sculptura ╚Öi teatrul

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 934 din 3 ÔÇô 9 martie 2022
Impactul excesului ÔÇô sculptura ╚Öi teatrul jpeg

Gra╚Ťie lui C─âlin Stegerean am descoperit sculptura lui Mircea Roman. Ini╚Ťial prin imagini cu un rar impact, iar apoi printr-o vizit─â la atelier. Un prieten c─âruia ├«i ├«mp─ârt─â╚Öeam entuziasmul meu ├«╚Öi formula sceptic o rezerv─â pe care o ├«n╚Ťeleg, dar r─âm├«ne pu╚Ťin pertinent─â: ÔÇ×Nu e deloc modernÔÇŁ. De aceea tocmai i-am resim╚Ťit puterea at├«t de absent─â ├«n opere sculpturale actuale strict abstracte, jocuri de forme, combina╚Ťii geometrice, inapte pentru acel dialog intens pe care ÔÇô ÔÇ×pu╚Ťin clasicÔÇŁ, cum s├«nt ÔÇô ├«l caut ├«n art─â. Operele sale poart─â amprenta unei sf├«╚Öieri ce se clameaz─â f─âr─â rezerv─â ╚Öi ne solicit─â adeziunea. Ele au aceast─â putere de a produce un ╚Öoc gra╚Ťie excesului, cu tot ce implic─â el ca rezonan╚Ť─â. Ca reverbera╚Ťie.

├Än atelier observ din profil o galerie de busturi sculptate ├«n lemn sumbru, le privesc, m─â ├«ndep─ârtez ╚Öi corpurile acestea cu umerii c─âzu╚Ťi, ├«n aceea╚Öi postur─â, ├«mi apar ca figuri ce par c─â se ├«ncovoaie sub ap─âsarea lumii. O greutate simbolic─â, o ap─âsare inevitabil─â, ele poart─â pe spatele lor greutatea cosmic─â, direct resim╚Ťit─â. Dar interesul operei provine din faptul c─â aceast─â condi╚Ťie e una general─â, uman─â, un destin al omului. Apoi, ├«n vecin─âtate, pe un zid v─âd ag─â╚Ťat ceea ce mi se pare a fi un ├«nger, dar un ├«nger f─âcut din surcele, din buc─â╚Ťi de lemn artizanal imbricate. ├Äl privesc ╚Öi ├«i resimt condi╚Ťia, aceea a figurii divine zdrobite pe p─âm├«nt. El pare a fi un suprvie╚Ťuitor ├«n a╚Öteptare.

p15 mircea roman magazia jpg jpeg

                                                         Mircea Roman, Magazia

Sculptura lui Mircea Roman p─âstreaz─â fragmente umane, dar ├«nscrise ├«n structuri care le integreaz─â produc├«nd figuri hibride, mereu sub amenin╚Ťarea dispari╚Ťiei, dar nu a unei dispari╚Ťii integrale. Acesta e discursul lui Mircea Roman: personajele s├«nt r─ânite, reduse la elemente disparate, dar nu total aneantizate. ╚śi cum s─â r─âm├«i indiferent la prezen╚Ťa materialului utilizat, ╚Öindrile savant combinate sau buc─â╚Ťi de lemn cioplite? Totul atest─â fragilitatea, expune amenin╚Ť─ârile ╚Öi dezastrele, dar nu se protejeaz─â gra╚Ťie metalului sau pietrei. Exist─â o anumit─â ├«nrudire ├«ntre condi╚Ťia figurilor ╚Öi suportul lor, ├«ntre decupajul ╚Öi, apoi, montajul lor.

Aceste personaje s├«nt r─ânite, personaje s├«nger├«nd care ╚Ť├«╚Önesc de pe suprafa╚Ťa unui zid, mereu ├«n suspensie ca ni╚Öte apari╚Ťii invalide ce sf├«╚Öie noaptea nelini╚Ötii generale. Ele s├«nt reziduuri violente care interpeleaz─â privirea ╚Öi agit─â spiritele. Puterea lor provine din patetismul expresiei ╚Öi totodat─â din reduc╚Ťia par╚Ťial─â a corpurilor niciodat─â integral reprezentate.

Privesc aceste sculpturi trunchiate, aceste strig─âte suspendate ╚Öi, pornind de la prezen╚Ťa lor,  imaginez un veritabil teatru shakespearian unde somnul a fost exclus ╚Öi ace╚Öti eroi mutila╚Ťi se deta╚Öeaz─â ca protagoni╚Öti ai unei suferin╚Ťe universale. ╚śocul provine ╚Öi din contrastul ├«ntre prezen╚Ťa intens─â a figurilor r─ânite ╚Öi mediocritatea materialelor de suport, improvizate, f─âr─â prestigiu ╚Öi nici valoare exemplar─â. Gra╚Ťie unei asemenea solu╚Ťii, excesul nu e╚Öueaz─â ├«n patetic, ci se constituie ├«ntr-o expresie tragic─â a condi╚Ťiei umane.

Andriy Zholdak, un mare regizor ucrainean interzis la Moscova, ├«mi scria acum pu╚Ťin timp, strig├«ndu-╚Öi revolta ╚Öi asum├«ndu-╚Öi condi╚Ťia tragic─â: ÔÇ×Putin distruge libertatea unui popor. Inima ├«mi e spart─â ├«n buc─â╚ŤiÔÇŁ. ╚śi ├«n via╚Ť─â, ╚Öi ├«n art─â, el se asociaz─â arti╚Ötilor care cultiv─â excesul, care atac─â limitele teatrului pentru a pune ├«n eviden╚Ť─â sf├«╚Öierea personajelor ╚Öi lupta cu demonii interiori. ├Än acest sens, el ├«╚Öi alege repertoriul con╚Ötient de necesitatea unei comuniuni personale cu operele puse ├«n scen─â. Teatrul este o m─ârturie f─âr─â constr├«ngeri, ╚Öi de aceea Zholdak ├«l prefer─â operei, unde muzica interzice asemenea libert─â╚Ťi extreme. Printre ultimele sale crea╚Ťii se num─âr─â Rosmersholm, spectacol de excep╚Ťie, la Teatrul Maghiar din Cluj, ╚Öi Barba Albastr─â de Bela Bartok, la Opera din Lyon. De ast─â dat─â, la Teatrul Na╚Ťional din Craiova, el se confrunt─â cu un text pu╚Ťin frecventat, Femeia m─ârii de Ibsen, ╚Öi care totu╚Öi e o capodoper─â. Aici se asociaz─â cele dou─â ramuri, realist─â ╚Öi simbolist─â, ale teatrului ibsenian c─âci pe de o parte se reveleaz─â datele unei familii burgheze tr─âind pe malul unui fiord norvegian, iar pe de alta atrac╚Ťia pentru mare resim╚Ťit─â de t├«n─âra eroin─â Elida, izolat─â ca o siren─â e╚Öuat─â pe uscat. Chemarea valurilor ╚Öi a ├«ntinderii ilimitate o agit─â constant, iar dorin╚Ťa de a fugi ├«n c─âutarea unui logodnic marinar o sf├«╚Öie.

934 15 banu dsc05311 jpg jpeg

Andriy Zholdak, ├«mpreun─â cu scenograful sau Daniel Zholdak, propune un spa╚Ťiu dublu plasat sub semnul apei, o piscin─â, un acvariu, du╚Öuri, dar f─âr─â ap─â. Aceasta produce o insuportabil─â senza╚Ťie de manque, de absen╚Ť─â. Apa e prezent─â pe video, unde valurile ├«╚Öi ritmeaz─â mi╚Öc─ârile ╚Öi vulturi de mare plutesc nelini╚Ötitor. Aici, mai mult ca oric├«nd, banda sonor─â intervine ├«n mod tulbur─âtor c─âci cuvintele ╚Öi situa╚Ťiile, gra╚Ťie muzicii, cap─ât─â o intensitate tragic─â. Auzim pr─âbu╚Öiri sonore, incanta╚Ťii sacre, lungi melopee melancolice. Muzica nu e un acompaniament, ci un partener mereu prezent.

Spectacolul traseaz─â drumul tragic al Elidei care a intrat ├«n familia doctorului Wrangel ╚Öi a celor dou─â feti╚Ťe avute dintr-o prim─â c─âs─âtorie. So╚Ťia de atunci a murit, dar Zholdak reia un procedeu important ce const─â ├«n a ├«ncarna pe scen─â prezen╚Ťa celor disp─âru╚Ťi. ╚śi aici e nelini╚Ötitor de prezent─â so╚Ťia defunct─â ce se insinueaz─â ├«n jocurile de familie, ├«n s─ârb─âtoarea pentru aniversarea ei: fantomele s├«nt printre noi. Zholdak abuzeaz─â uneori de solu╚Ťii patetice cu un efect retoric ÔÇ×excesivÔÇŁ, dar, pe de alt─â parte, are secretul de a adopta solu╚Ťii enigmatice, ocazii de confruntare cu secretul lumii ╚Öi al fiin╚Ťei, ca de exemplu ├«n manipularea unei pietre masive de c─âtre Elida ╚Öi al c─ârei sens r─âm├«ne indescifrabil. Poetic indescifrabil. Sau o alt─â solu╚Ťie subtil─â, logodnicul revenit dup─â trei ani nu e prezent, ci jucat de Elida ├«ns─â╚Öi, l─âs├«ndu-ne s─â presupunem c─â e o crea╚Ťie a min╚Ťii sale, o fantasm─â care o atrage ╚Öi ├«i determin─â plecarea (solu╚Ťie diferit─â de a lui Ibsen la care, dimpotriv─â, Elida consimte s─â r─âm├«n─â).

934 15 banu dsc04593 jpg jpeg

Zholdak e un mare regizor de actri╚Ťe. Ele constituie o adev─ârat─â galerie trec├«nd de la Via╚Ťa cu un idiot la Livada de vi╚Öini, de la Madame Bovary ╚Öi Nana la Rosmersholm. Aici el ne descoper─â o interpret─â unic─â, Costinela Ungureanu, pe care o conduce altern├«nd comportamentul cotidian ╚Öi pulsiunile lirice, acord├«ndu-i o dimensiune imaterial─â, deosebit de fragil─â. Totul atest─â ├«n jocul ei puterea pasiunii pentru extensia m─ârii ╚Öi pentru nevoia de iubire, de d─âruire extrem─â. Urm─ârim c├«nd deprimarea Elidei, c├«nd voin╚Ťa ei de a se elibera de cadrul familial care o sufoc─â. Ea e agitat─â de chemarea m─ârii ca suprem─â ╚Öans─â de supravie╚Ťuire. O asemenea actri╚Ť─â dep─â╚Öe╚Öte puterea cuvintelor de a transmite bog─â╚Ťia jocului s─âu. Un poem ar fi necesar. C├«t am iubit-o pe Elida lui ZholdakÔÇŽ

Excesul refuz─â confortul artei consensuale.

George Banu este critic de teatru. Ultima carte publicat─â: Les r├ęcits dÔÇÖHoratio (Actes Sud), ap─ârut─â ├«n versiune rom├óneasc─â la Editura Tracus Arte.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.