FITS: pacostea şi virtuţile ploii

Publicat în Dilema Veche nr. 434 din 7-13 iunie 2012
A mai trecut un tîrg jpeg

E-a treia oară cînd îmi blestem harnaşamentul profesional care nu-mi îngăduie să stau măcar cinci zile şnur la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu! Să ai tu parte de gentila invitaţie a lui Constantin Chiriac şi să nu-ţi permiţi decît o sîmbătă şi-o duminică, din aproape zece zile cu isprăvi semnate de Silviu Purcărete, Peter Stein, Mihai Măniuţiu, Alexandru Dabija, Horaţiu Mălăele, Niky Wolcz, Gigi Căciuleanu, Vlad Massaci, Gavriil Pinte, cu şocuri de genul Lumină lină (Victor Rebengiuc & Grigore Leşe) sau Cameristele în viziune japoneză şi mai ales Undeva la Palilula – apoi cum să nu suferi ca un cîine cînd trebuie să părăseşti, după numai două nopţi, feeria? O trepidaţie care adună sute şi mii de oameni – tineri, bătrîni, copii, din cele mai neaşteptate colţuri ale lumii – fie împrejurul scenei, fie pe stradă ori te miri prin ce cotloane (pardon: „spaţii neconvenţionale“) infime ori gigantice, totul într-o jubilaţie contrastînd violent cu deznădejdea noastră cea de toate zilele.

Iar cînd mai ai parte şi de-o ploaie mocănească, alungită zdrenţăros ca Muma Pădurii pe ambele zile, de-a compromis, întru exasperarea organizatorilor, multe spectacole stradale, începi să te întrebi ce păcate ale omului plăteşte spectatorul din tine. Şi totuşi, fidel devizei „decît nimic, mai bine ceva“, observ că mi-am căptuşit binişor săcoteiul cu întîmplări. Căci, dacă ploaia va fi fost, nu neg, o pacoste pentru tineretul dornic de concerte în aer liber şi occidentalii aterizaţi la noi precum o lady Chatterley dornică de sălbăticie, în schimb, pentru tombaterele printre care cu mîndrie mă prenumăr, cerul plumburiu şi burlanele excedate de şuvoaie înseamnă tot atîtea sfinte ceasuri de taclale, bîrfe şi amintiri legănate-n divine arome şi varii licori.

Mai întîi („prost să fii, noroc să ai“) aflaţi că, sîmbătă, 26 mai, am apucat Gulliver-ul lui Purcărete, despre care se vorbea cu excitaţiune ca despre revelaţia festivalului. Nici că se putea altfel. Cum să nu fi fost un regal vizual din partea celui gratulat, cel puţin de la Faust încoace, numai cu atribute din sfera capodoperei, a măreţiei, a sublimului care-ţi taie răsuflarea? Cu toate că habar n-am avut ce văd – nu l-am mai citit pe Swift dintr-a XII-a – iar Octavian Saiu s-a grăbit să-mi şoptească amabil, înainte de maiestuoasa intrare a calului în scenă, cum că-i vorba „de partea a patra, cea cu caii“ – caligrafiile şi coregrafiile halucinante, plus elixirele light design-ului & de mult ştiuta perfecţiune estetizantă a regizorului pentru care sufletul e (ni)mic, meraviglia e totul, au deghizat degrabă textul în pretext. Au exaltat, pe de o parte, frenezia autocitărilor specifice postmodernităţii lui Purcărete, iar pe de alta trimiterile, de-o suavă cruzime, la Goya şi Bosch, cu Orwell (recte Big Brother) deasupra. Sugestii crunt imbricate în viziunea lumii ca ospiciu, bolgie şi cimitir marin, a trăirii ca blestem, supliciu şi autopsiere, a naşterii-crimă, a morţii ca izbăvire. Estetism sîngeros, cu orori felliniene, voluptăţi în carnagiu şi-o dezumanizare strigătoare la cerul pustiu.

Ce mă linişteşte întotdeauna cînd plec de la marile manevre scenice lucrate înspăimîntător de perfect de trupele metafizic-militare ale lui Purcărete e faptul că-mi fecundează exclusiv mintea. Aproape niciodată sufletul. Gîndeşti fascinat mesajul-palimpsest, răsuceşti simbologia pe toate părţile, admiri sincronizările, hipnotica desfăşurare de forţe actoriceşti, dar totul cu un extaz rece, mental. Onirism cataleptic. Splendorile usucă afectele. Nu pleci vlăguit emoţional, ca la Cehov-ii lui Andrei Şerban, înfiorat de morbidul cuplu Hybris-Nemesis ce marchează implacabil fiinţa, ca la Măniuţiu, ori încruntat de umanitatea alterată, jucîndu-şi soarta cu zarurile propriei pierzanii, aşa cum mi se întîmplă mai mereu după montările lui Alexandru Dabija. De la Purcărete ieşi ca-n levitaţie din muzeul-circ al unei umanităţi în derivă, una deopotrivă infernală şi angelică, jalnică şi burlescă. Eşti vindecat prin mortificare vizuală. Calofilia, chiar cînd se aplică pe fundaluri anatomo-patologice, ca-n cazul de faţă, de Morgă ludic-grotescă, funcţionează anesteziant. Mă rog, în loc de glosele astea simandicoase, mai bine m-aş duce să recitesc Travel-urile gulliveriene.

În al doilea rînd, m-au bucurat întîlnirile.

Cu George Banu, al cărui recent album dedicat Cortinei ca „fisură a lumii“ (la Humanitas) – frumoasă pereche a eseului despre Uitare – este o baie de sugestii picturale pentru spaţiul scenic înţeles ca intermundus. Aşa cum fantasticul a fost definit de Caillois ca „breşă“ în real (ruptură, fantă, rană, crevasă, arsură), cortina figurează „vălul originar“ şi „întunericul dintîi“, în constelaţie de simboluri cu tot ce ţine de strategiile ascunderii şi dezvăluirii, ritualul prestigiului, centrul alegoric al memoriei, de la vălul lui Isis la scutul hymenal, inclusiv „rampa scenei sociale“, „cortina mentală“, legătura altar-scenă-tablou şi cîte altele. O carte plină de stimuli erudiţi pentru cei atraşi de reveriile teatral-picturale.

Cu Cristina Modreanu, pe care, nu ştiu de ce, o plasasem definitiv în SUA, deşi nu a stat acolo decît cu o bursă de un an. Acum, zice c-o găsesc în revista scena.ro. Îmi promit s-o caut. M-am bucurat apăsat bătrîneşte s-o aud pronunţînd magica formulă pentru paseiştii de teapa mea: „De ce să rămîn acolo, cînd este atîta de construit aici?!“ Corect. Fireşte că, de cînd s-a întors, Cristinei nu i se serveşte de către onor neantimea valahă decît resemnare, invidie, lehamite, sarcasm, ricanări cinice, adică diversele veninuri pentru care orice evadare geografică din circăria fatalismului nostru îţi oferă iluzia că ai găsit antidot. Mi-e teamă că nici eu nu i-am oferit o excepţie în acest sens, la cafeaua matinală de la „Împăratul Romanilor“.

Cu Mircea Morariu am făcut schimb de dedicaţii la Librăria Humanitas: abia aştept să-i cutreier Geografiile teatrale, sinteza spectacolelor pe 2011. 

Dar cel mai mult m-a tulburat reîntîlnirea cu Rodica şi Mircea Braga, prieteni devotaţi de peste treizeci de ani. Mai precis: apariţia cărţoiului de peste 800 de pagini cuprinzînd intervenţiile criticilor, teoreticienilor şi istoricilor literari la Colocviile de critică ale revistei Transilvania (1977-1986). Dincolo de plăcerea cu care am călcat din nou împreună în minunatul Muzeu din Dumbravă şi de nesaţiul cu care am devorat o sumă redutabilă de clătite cu urdă, fapt e că revenirea, fie şi doar pentru cîteva ore, în ultimul deceniu de ceauşism, prin intermediul acelor memorabile dezbateri la care luau parte teoreticieni, critici şi istorici literari de-o captivantă (uneori agasantă) diversitate (Romul Munteanu, Alexandru George, Mircea Zaciu, Smaranda Vultur şi Mihai Zamfir; Adriana Babeţi, Ion Vartic, Anton Cosma, Radu şi Dolores Toma; Ion Pop, Gelu Ionescu, Marian Papahagi şi Victor Ivanovici; Dana Dumitriu, Livius Ciocârlie, Doina Uricariu, Cornel Ungureanu, Ecaterina Ţarălungă, Mircea Tomuş, Mircea Anghelescu şi mulţi alţii) mi-a deschis gustul pentru un capitol evocativ pe măsură.

Între timp, a stat şi ploaia.  

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.